8,429 matches
-
Misiunii Permanente a României pe lângă O.N.U. New-York, S.U.A., iar din 1995 până în 1997, îndeplinind calitatea de referent de specialitate la Muzeul Național al Satului ,,Dimitrie Gusti" din București. Preocupat de îmbunătățirea permanentă a interpretării muzicale și a reprezentării folclorului din toate regiunile României, reușește pe parcursul timpului să cânte cu măiestrie la 15 instrumente tradiționale de suflat, stăpânind tehnici diferite de emisie a sunetului și o paletă timbrală de mare diversitate. Susține recitaluri solistice schimbând un instrument cu altul, trece
DUMITRU ZAMFIRA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1471851095.html [Corola-blog/BlogPost/380109_a_381438]
-
Italia, a fost decorat cu Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a în anul 1968, răsplătit cu Marele premiu al Fundației ETHNOS, ( 1997), deține Diploma de Merit din partea Societății Române de Radiodifuziune, Diplome de Excelență din partea : Ministerului Culturii la Gala Folclorului Românesc- 2002, Consiliului Județean Gorj pentru promovarea imaginii Gorjului natal în țară și în lume, din partea Ministerului Administrației și Internelor la ediția a IX-a a Festivalului instituțiilor M.A.I., din partea prefecturilor din Botoșani și Iași, din partea Ansamblurilor Folclorice ,,Maria
DUMITRU ZAMFIRA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1471851095.html [Corola-blog/BlogPost/380109_a_381438]
-
la multiple spectacole de gală dedicate vizitelor șefilor de stat străini în România, la London Palladium Royal Performance în 1967, la Smithsonian Institute cu ocazia Bicentenarului Statelor Unite ale Americii-1976, la Festivalul de interpretare la cimpoi din Billingham, Anglia, festivalurile de folclor din Nanterres-Franța, Bursa-Turcia, din Spania, Olanda, Germania, Finlanda, Bulgaria, fosta Iugoslavie, India, China și a fost membru în juriu la edițiile multiple ale festivalurilor ,,Maria Tănase" și ,,Maria Lătărețu", președinte de juriu la festivaluri județene de folclor (Slatina, Caracal, Corabia
DUMITRU ZAMFIRA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1471851095.html [Corola-blog/BlogPost/380109_a_381438]
-
Anglia, festivalurile de folclor din Nanterres-Franța, Bursa-Turcia, din Spania, Olanda, Germania, Finlanda, Bulgaria, fosta Iugoslavie, India, China și a fost membru în juriu la edițiile multiple ale festivalurilor ,,Maria Tănase" și ,,Maria Lătărețu", președinte de juriu la festivaluri județene de folclor (Slatina, Caracal, Corabia, etc.). Este membru permanent al formației ,,Ethnica" al New York University. În peste 55 de ani de activitate artistică Dumitru Zamfira a primit ovațiile sincere și afectuoase ale publicului din România și ale celui de peste hotare, din Europa
DUMITRU ZAMFIRA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1471851095.html [Corola-blog/BlogPost/380109_a_381438]
-
un adevărat ambasador al culturii românești autohtone. Casa de discuri Electrecord i-a editat 5 albume personale, iar Radiodifuziunea Română l-a prezentat des în concertele aniversare ale marilor soliști, dedicându-i peste 300 de minute de înregistrări muzicale de folclor, imprimate alături de orchestre dirijate de Radu Voinescu, Nicolae Băluță, Tudor Pană, Constantin Arvinte, Paraschiv Oprea, George Sârbu și Adrian Grigoraș. Cronicari din Detroit-Michigan, S.U.A. și din Glasgaw-Scoția au scris încă din anul 1966 despre ,,excepționalul Zamfira", care ,,dovedește interpretări de
DUMITRU ZAMFIRA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1471851095.html [Corola-blog/BlogPost/380109_a_381438]
-
batracieni. Mai în glumă, mai în serios, în ultima perioadă a societății comuniste, românii mai aveau puterea să facă glume pe seama situației lor. Râsul nu le putuse a fi confiscat. Astfel, pe tema lipsei produselor alimentare, circulau câteva versuri aparținând folclorului citadin orășenesc, parafrazând o celebră poezie: „A-ncepu de ieri să cadă Câte-un comunist pe stradă, Cu carnetul roșu-n mână Nemîncat de-o săptămână.” Ora 10. Ciulește urechea la zvonuri, ca să afli în ce parte a orașului s-
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1443708900.html [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
n-am fost atent. Știam multe povești adevărate, crude, zguduitoare sau de luat în răspăr. Numai că mi-am dat seama de la primele fraze că, spre deosebire de alți diplomați, ziariști, militari, călători de tot felul, care treceau prin China și sporeau folclorul, oaspetele meu vorbea parcă de alt Vietnam, un ținut de nereperat în lumea modernă, teritoriu încărcat cu valente proteice și totodată de joasă rezonanță, într-un amestec fascinant. Nu mă mai săturam ascultându-l, deși bătea miezul nopții. Peste ani
21 IULIE 1932, ZI BENEFICĂ (CORNELIU LEU 80) de CONSTANTIN LUPEANU în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_lupeanu_21_iulie_1932_zi_b_constantin_lupeanu_1341570119.html [Corola-blog/BlogPost/354619_a_355948]
-
New York. Emil Bîzgă a colaborat îndeaproape cu artiști de renume, precum Hakan Hardenberger și Wynton Marsalis, care i-au influențat stilul și tehnică muzicală și i-au incitat curiozitatea de a îmbină diverse categorii muzicale - muzică clasică, jazz-ul și folclorul balcanic. Astfel, a ajuns la o sinteză proprie, stilul său muzical caracterizându-se tocmai printr-un mix de sunete contrastante, inedite pentru jazz-ul modern, reușind să aducă un element de noutate în arenă muzicală internațională. Cariera lui Emil Bîzgă
EMIL BIZGA QUARTET amp; DANIELA TOCARI în New York by http://uzp.org.ro/emil-bizga-quartet-daniela-tocari-new-york/ [Corola-blog/BlogPost/93930_a_95222]
-
peste țară". Niște oameni care au fost necăjiți așa de mult de țara lor. Cealaltă colindă, care este tot de la ei, se numește "Am venit, gazdă Mihai". Mai sunt patru colinde din zona Sălajului, o zonă extraordinar de bogată în folclor, în tradiții și în colinde. Am un colind din Albești-Mureș, un colind din zona Hunedoarei și încă un colind din zona Brașovului. Zece colinde care sper să-i bucure pe ascultătorii mei și pe cei care caută muzica sau colindele
A DEVENIT O TRADIŢIE CA, DE ZIUA LUI, HRUŞCĂ SĂ COLINDE ROMÂNII (INTERVIU) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_hrusca_a_devenit_o_traditi_mihai_marin_1353878790.html [Corola-blog/BlogPost/351110_a_352439]
-
Asta e regulă. • Incendiul a cuprins numai biblioteca și muzeul... Nu au fost victime. Dacă speranța moare ultima, ea ne îngroapă pe toți (Viorel Vintilă). • În țara orbilor, chiorul e președinte. • Tara arde de tătari și tu bei cu lăutari (folclor). • Umoristul e privit cu o mie de ochi, dar cu dioptrii diferite. • Religia intrată în politică echilibrează politica intrată în religie. PĂCĂLELI • Nu stă în fata taurului, în spatele armăsarului și în orice parte a unui prost (posibil folclor). • Lumina costă
NEDUMERIRI & PĂCĂLELI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/dorel_schor_1415615554.html [Corola-blog/BlogPost/376840_a_378169]
-
cu lăutari (folclor). • Umoristul e privit cu o mie de ochi, dar cu dioptrii diferite. • Religia intrată în politică echilibrează politica intrată în religie. PĂCĂLELI • Nu stă în fata taurului, în spatele armăsarului și în orice parte a unui prost (posibil folclor). • Lumina costă, întunericul e gratuit. • Întâi a afirmat că a avut scaun... Apoi a precizat că la cap. • Analfabetul de tip nou: știe să citească, dar nu citește. Scrie! • Când ești amic cu dracul, nu se schimbă el, te schimbi
NEDUMERIRI & PĂCĂLELI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/dorel_schor_1415615554.html [Corola-blog/BlogPost/376840_a_378169]
-
ce ocazie? - Prin 1975, după ce mi-am finalizat studiile muzicale, am început să particip la ,,Dialog la distanță”, emisiune culturală, unde am fost din nou stimulată să merg mai departe. Astfel, în anul 1979, m-au contactat realizatorii emisiunilor de folclor din TVR, singurul canal de televiziune pe atunci, si am debutat că interpret de muzică populară. De atunci, nu am părăsit niciodată această,,meserie”, devenind artist profesionist. - Pe ce canale de televiziune ați apărut? - La începutul carierei doar la TVR
„IUBESC TOT CE AM REALIZAT PE PLAN PROFESIONAL”. INTERVIU CU SOLISTA DE MUZICA POPULARA ELENA SOARE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/_iubesc_tot_ce_am_realizat_p_corina_diamanta_lupu_1359630805_htahh.html [Corola-blog/BlogPost/348904_a_350233]
-
utrenie ridică sufletul autoarei la înălțimea sacrului. Silvia Chițimia a prezentat personalitatea Elenei Armenescu în corelație cu modelul suprem care este Iisus Hristos, dulgher, învățător, „medicus magnus”, asociind momentul religios al utreniei prezent în titlul cărții cu „Cântecul zorilor” din folclorul românesc, ambele având rol de purificare, de preamărire a răsăritului Soarelui, identificat cu Iisus. A menționat totodată trăirea afectivă puternică a autoarei care a scris cartea cu inima, urmând parcă îndemnul adresat de Saint-Exupery în romanul Micul Prinț „Adevărul se
SFÂRŞIT DE AN LA CENACLUL LITERAR OCTAVIAN GOGA , BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1419276747.html [Corola-blog/BlogPost/342453_a_343782]
-
în întregime. „Cu ale tale gânduri de utrenii Trecute tandru prin azur Mi-ai luminat calea spre sfințenie ...” Prin complexitatea cărților prezentate, a evocărilor, a comentariilor activitatea de la Centrul "Calderon" a cuprins domenii și aspecte foarte vaste: literatură, medicină, religie, folclor, turism, comerț, medicină, teatru, pedagogie, morală, relații interumane, muzică, toate trecute prin filtrul sufletului, într-o atmosferă sărbătorească, luminoasă, sinceră și prietenească. A consemnat Elena Trifan Referință Bibliografică: SFÂRȘIT DE AN LA CENACLUL LITERAR OCTAVIAN GOGA , BUCUREȘTI / Elena Trifan : Confluențe
SFÂRŞIT DE AN LA CENACLUL LITERAR OCTAVIAN GOGA , BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1419276747.html [Corola-blog/BlogPost/342453_a_343782]
-
2015 Toate Articolele Autorului Aidoma țăranului care crește pâinea în câmp, pe timp de secetă, cu mâinile și tălpile însângerate, artistul Vasile Iovu cântă la nai doinele și durerile acestui neam cu buzele zdrelite până la sânge. Or, pentru noi, basarabenii, folclorul a fost și este nu numai o răsfrângere a sufletului, dar și o formă de rezistență la prigoniri, la umilințe, la rusificare, atunci când, înstrăinați de neam, ni se furase istoria, voievozii, limba română, tricolorul... Se spune că naiul, adorat de
LA ANIVERSARE: VASILE IOVU, ARTISTUL CARE DOINEŞTE LA NAI CU LACRIMA NEAMULUI ROMÂNESC de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/tamara_gorincioi_1438007890.html [Corola-blog/BlogPost/369759_a_371088]
-
lui Vasile Iovu”, autor Rodica Iuncu. Profesor universitar, Artist al Poporului din R. Moldova (2000), deținător al Ordinului Republicii și al Ordinului „Meritul cultural” în grad de ofițer al României (2015). -------------------------------------- Tamara GORINCIOI: Maestre, vă trageți dintr-o familie unde folclorul, spiritul românesc era la el acasă? Ce vă amintiți din copilărie? Vasile IOVU: Îmi amintesc cu mult drag de copilărie, părinți, frați și surori. Mama Maria cânta foarte frumos. Practic, am crescut cu cântecele ei. Era, pot să zic, prima
LA ANIVERSARE: VASILE IOVU, ARTISTUL CARE DOINEŞTE LA NAI CU LACRIMA NEAMULUI ROMÂNESC de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/tamara_gorincioi_1438007890.html [Corola-blog/BlogPost/369759_a_371088]
-
de artă. Exista și o clasă de nai, bazată pe piese folclorice. În cazul nostru, al basarabenilor, drama ruperii de la Țară, înstrăinarea ne-a făcut să fim mai perseverenți. Ca să nu ne pierdem legătura cu țara, trebuia să reînviem nestematele folclorului, valorile și tradițiile populare. În muzică, ca și în literatură, arte plastice, s-a impus o cenzură acerbă. Dar sângele apă nu se face. Peste Prut, la București, frații noștri sunt uimiți de profesionalismul și virtuozitatea orchestrelor populare precum „Lăutarii
LA ANIVERSARE: VASILE IOVU, ARTISTUL CARE DOINEŞTE LA NAI CU LACRIMA NEAMULUI ROMÂNESC de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/tamara_gorincioi_1438007890.html [Corola-blog/BlogPost/369759_a_371088]
-
valorile și tradițiile populare. În muzică, ca și în literatură, arte plastice, s-a impus o cenzură acerbă. Dar sângele apă nu se face. Peste Prut, la București, frații noștri sunt uimiți de profesionalismul și virtuozitatea orchestrelor populare precum „Lăutarii”, „Folclor”, „Mugurelul”, „Frații Advahov” ș.a. Sunt considerate cele mai bune în spațiul românesc. Printr-un miracol, fiind rusificați și interzicându-ne limba și literatura română, tradițiile, horele și doinele, sârbele și bătutele, folclorul s-a conservat la țăranii noștri care nu
LA ANIVERSARE: VASILE IOVU, ARTISTUL CARE DOINEŞTE LA NAI CU LACRIMA NEAMULUI ROMÂNESC de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/tamara_gorincioi_1438007890.html [Corola-blog/BlogPost/369759_a_371088]
-
de profesionalismul și virtuozitatea orchestrelor populare precum „Lăutarii”, „Folclor”, „Mugurelul”, „Frații Advahov” ș.a. Sunt considerate cele mai bune în spațiul românesc. Printr-un miracol, fiind rusificați și interzicându-ne limba și literatura română, tradițiile, horele și doinele, sârbele și bătutele, folclorul s-a conservat la țăranii noștri care nu au frică de nimic, doar de Dumnezeu. Am renăscut, renaștem ca iarba sau floarea ce răsare din asfalt. Dar s-a muncit enorm, cu dăruire, cu fanatism chiar. Eu unul ca să mă
LA ANIVERSARE: VASILE IOVU, ARTISTUL CARE DOINEŞTE LA NAI CU LACRIMA NEAMULUI ROMÂNESC de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/tamara_gorincioi_1438007890.html [Corola-blog/BlogPost/369759_a_371088]
-
tot sufletul că reunirea va avea loc, în pofida scepticilor sau politicienilor aserviți străinilor, și de o parte și alta a Prutului. Unirea, ca și muzica noastră, vine de la Dumnezeu. Tocmai de aceea, cred că Reunirea se face și promovând frumusețea folclorului românesc. Tot ce îmi mai doresc mai mult în această viață de om și de artist este Reunirea, căci Unitatea Neamului e mai presus de orice. Tamara GORINCIOI: Vă mulțumesc și să dea bunul Dumnezeu ca „Lacrimile Prutului” să se
LA ANIVERSARE: VASILE IOVU, ARTISTUL CARE DOINEŞTE LA NAI CU LACRIMA NEAMULUI ROMÂNESC de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/tamara_gorincioi_1438007890.html [Corola-blog/BlogPost/369759_a_371088]
-
în afirmarea valorilor naționale, a creației originale, a sentimentului demnității și unității naționale, în dezvoltarea generală a culturii românești, a școlii, teatrului, a asociațiilor culturale și literare, în difuzarea literaturii universale, cristalizarea și îmbogățirea limbii române literare, trezirea interesului pentru folclor etc. Prin programele lor, cele mai importante ziare și reviste cu caracter literar au subliniat principii și criterii de periodizare, de promovare a valorilor autentice, de combatere a exagerărilor, de sincronizare cu Occidentul, dar și de păstrare a unui echilibru
Raportul dintre jurnalistică şi literatură by http://uzp.org.ro/raportul-dintre-jurnalistica-si-literatura/ [Corola-blog/BlogPost/92600_a_93892]
-
Are dreptate, dar cine nu are astăzi dreptate? (Vlad Nicolau). • Interesantă părerea unora...Păcat că ei nu știu despre ce e vorba. Când doar aștepți, ai ce meriți... Când faci, poți avea ce dorești. Mersul pe jos face brațul gros (folclor paradoxal). • A îmbătrânit prea devreme, deși s-a născut prea târziu... • Dacă te uiți la partenerii de poker și nu-ți dai seama cine-i fraierul, înseamnă că ești tu! (de la Nae Cernaianu). Ca să zâmbești, nu ai nevoie de dinți
PARFUM & HEMOROIZI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 by http://confluente.ro/dorel_schor_1418186927.html [Corola-blog/BlogPost/363278_a_364607]
-
Din anul 1982 am făcut primele înregistrări la Radio, acompaniată de Orchestra condusă de George Sârbu, alături de care am participat la multe concerte, turnee naționale și internaționale, festivaluri, concursuri, cucerind premii și distincții apreciabile. Încep, din această perioadă, să culeg folclor de prin zona mea și subzonele Bacăului și să colecționez costume tradiționale foarte frumoase și autentice, multe dintre ele primite în dar, la nunți și alte petreceri private, pricină plăcută mie acum să exprim recunoștință celor care mi le-au
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1474712642.html [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
și textual. Să revenim, de aceea, la planul profesional... Până în prezent mă prezint cu patru albume editate și cu două în lucru, unul la Suceava, dirijor Trifan Leancă și celălalt la Bacău, cu George Maciuc. Strădaniile tale în ceea ce privește culegerea de folclor de la casă la casă, prin Moldova, le-ai fructificat în îmbogățirea repertoriului tău? Din lada mea de zestre mai scot câte o casetă cu materiale culese de la bătrânii care nu mai sunt azi, de unde mă inspir și-mi lucrez repertoriul
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1474712642.html [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
Cî tăți fata așteaptî/ Să fii di noi jucatî!”/ Strigătură: „Asta-i Capra din Bacău/ Si o joacî badea meu...!/ Ța, ța, ța/ Și zî-i așa!/” Predomină în aceste cântece compozițiile proprii, sau rodul muncii tale de culegere de folclor de prin sate, în primul rând din locurile tale natale, dar și din orașe? Am foarte multe versuri culese de la moșii și strămoșii noștri, dar, sigur, în transcriere trebuie să poată fi exprimate în formă literară. Iată: „Un rachiu și
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1474712642.html [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]