5,845 matches
-
liber de la Pensiunea „Melios”. Într-una din seri spectatorii au avut ocazia să audieze un concert extraordinar de muzică ușoară și de dans modern susținut de Andreea Bălan și trupa ei. Cum era și firesc într-o zonă cu tradiții folclorice foarte bogate cea mai mare a spectacolelor desfășurate timp de cinci zile a fost dedicată muzicii și dansurilor populare susținute de ansambluri și soliști vocali și instrumentiști din Bucovina cât și din alte zone. Deschiderea a fost făcută de către un
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
interpretează muzică instrumentală și vocală, dansuri. Ansamblul de Dansuri Mărgineanca al Casei de Cultură a Sindicatelor „Nicolae Iorga” din Botoșani a fost înființat în 1987 și este format din liceeni. Au în repertoriu cântece și jocuri din aproape toate zonele folclorice ale României: dansuri și obiceiuri specifice zonei Botoșani, care și-au luat numele de la acelea ale localităților: „Flămânzi”, „Tudora”, „Gorona”, „Călărași”, „Rogojești”, „Budești”, „Coțușca”, cât și din alte zone folclorice ale României: Banat, Maramureș, Sibiu, Oltenia, Dobrogea și chiar din
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Au în repertoriu cântece și jocuri din aproape toate zonele folclorice ale României: dansuri și obiceiuri specifice zonei Botoșani, care și-au luat numele de la acelea ale localităților: „Flămânzi”, „Tudora”, „Gorona”, „Călărași”, „Rogojești”, „Budești”, „Coțușca”, cât și din alte zone folclorice ale României: Banat, Maramureș, Sibiu, Oltenia, Dobrogea și chiar din Ucraina și Republica Moldova. Poartă costume specifice zonei Flămânzi. Costumul de fată: batic (năframă), cămașă albă, alcătuită dintr-o singură piesă sau două, brâu sau bârneață, bundița cu flori de culoare
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
provocare, mă ghicești și-mi dai culoare (Antologie de literatură pentru copii); ■Ion Croitoru (Adjud, Vrancea) - Migrația polilor (catrene umoristice); ■Virgil Stan (Constantă) - Zborul spre stele (român); ■Boteanu Cornel (Baia de Arama - Mehedinți) - Iovana (român); ■Cristian Petru Bălan (SUA) - Eminescu și universul folcloric românesc (eseu); Daniel Dăian (Deva, Hunedoara) - Arbori de cristal (poeme) ■ Gina Zaharia (Buzău) - Reverie albastră (picturi Mihai Cătrună) - un proiect Însemne Culturale (versuri). - Sonete VUVU; ■ Valentina Nași (Tecuci) - RE(set) - român; ■ Cornel Boteanu (Baia de Arama, Mehedinți) - Înapoi în poveste (poeme); ■ Victor
SCRIITORUL SI EDITORUL GHEORGHE A. STROIA A DEVENIT MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANO-AMERICANE DE ARTE SI STIINTE (ARA) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Scriitorul_si_editorul_gheorgh_mihai_marin_1365586414.html [Corola-blog/BlogPost/345812_a_347141]
-
copilăriei din Dealul Viilor; imagini ce-mi sunt vii pe retina ochilor și mă fac să retrăiesc fiecare clipă ca și atunci în armonia instrumentelor muzicale care ne fac mai veseli când le ascultăm, fiindcă sunt flori din „Grădina Raiului Folcloric” cărora iscusitul românle-a dat glas strălucitor. Referință Bibliografică: RIDICÂND CORTINA TIMPULUI / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1856, Anul VI, 30 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
RIDICÂND CORTINA TIMPULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1454121663.html [Corola-blog/BlogPost/370137_a_371466]
-
arăta întreg peisajul din depresiunea Huedinului. Elevii ieșeau de la școală și se îndreptau spre Căminul Cultural. La intrarea în acest lăcaș de cultură ne-au întâmpinat profesorii Doina Pop și Ionel Pop, acei neobosiți animatori culturali care au creat ansamblul folcloric „ Mugur de dor“, în urmă cu 32 de ani, și care, de mai bine de 10 ani, organizează Festivalul Național de Folclor “Mugur de Dor “. În fața unei săli pline, manifestarea a fost deschisă de profesoarea Doina Pop, care în cuvântarea
DOINA MĂRGHITA; ÎNTOARCERE ÎN AMINTIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Doina_marghita_intoarcere_al_florin_tene_1384498565.html [Corola-blog/BlogPost/362564_a_363893]
-
N.Iorga ”Învățătura ta e a ta, numai când o dai altora. După deschiderea făcută de profesoara Doina Pop a urmat un frumos spectacol susținut de Ansamblul “Mugur de dor “, condus de inimosul profesor și animator cultural Pop Ionel, program folcloric pe care, noi clujenii, îl văzusem cu câteva săptămâni în urmă la Cenaclul “Artur Silvestri “, care ne-a emoționat atunci, ca și acum. Talentul, verva și spontaneitatea tinerilor din acest ansamblu m-a făcut să-mi amintesc de ce spunea poetul
DOINA MĂRGHITA; ÎNTOARCERE ÎN AMINTIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Doina_marghita_intoarcere_al_florin_tene_1384498565.html [Corola-blog/BlogPost/362564_a_363893]
-
o fărâmă de Românie clădită pe fundația spectacolului muzical. La frontispiciul acestui spectacol este nimeni altul decât cel mai vivace artist român, unul dintre cei mai iubiți cântăreți ai neamului românesc din toate timpurile, ce poartă din depărtarea rădăcinilor melosului folcloric al neamului său, comori spirituale an la an mai proaspete, mai strălucitoare, mai pline de viață, originalitate și frumusețe, mai nestemate, Benone Sinulescu. Maestrul va unge balsamic inimile spectatorilor, cu piese din vastul său repertoriu, adevărate flori spirituale de melos
SĂRBĂTOAREA RECOLTEI, CONCERT CU BENONE SINULESCU, ÎN PIAZZA DEL MERCATO, DIN VILLANOVA DI GUIDONIA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1445067305.html [Corola-blog/BlogPost/378355_a_379684]
-
Cu ajutorul lui Dumnezeu, încheiem seria celor patru volume din seria Colindelor din Transilvania, la care se adaugă volumul Balade din Transilvania, culese de neobositul folclorist Pavel Rătundeanu-Ferghete de-a lungul ultimei jumătăți de veac. Precizăm, însă, că nu este specie folclorică, din care acest admirabil român să nu fi descoperit măcar câteva piese. Uneori acestea acoperă zeci de pagini, alteori greutatea manuscriselor însumează câteva kilograme. Pavel Rătundeanu-Ferghete a fost și a rămas un om modest sub aspect material și social, tocmai
OFERTĂ DE CARTE (19) MAI 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_oferta_alexandru_stanciulescu_barda_1337648142.html [Corola-blog/BlogPost/346963_a_348292]
-
lacrimi de bucurie, jale și iubire, iar de aceea, ei au vărsat o ploaie caldă în răsunetul doinelor de catifea! „Florica Bradu”, spune maestrul Benone Sinulescu, „dacă a chemat norii și-au venit, aducând ploaia, poate chema cu repertoriul ei folcloric, prestigios, curat, cu rădăcină, dar și datorită frumuseții aparte, melodicității catifelate, poeziei cântecului, dragostea, și va răspunde, dorul și va răspunde, veselia, și va răspunde, poate invoca jalea și va răspunde alinarea...! Este o interpretă de muzică folclorică ale cărei
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1445786642.html [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
repertoriul ei folcloric, prestigios, curat, cu rădăcină, dar și datorită frumuseții aparte, melodicității catifelate, poeziei cântecului, dragostea, și va răspunde, dorul și va răspunde, veselia, și va răspunde, poate invoca jalea și va răspunde alinarea...! Este o interpretă de muzică folclorică ale cărei cântece rezonează în armonie cu sufletul omenesc!” S-a născut la Șicula, în Arad, din părinți țărani, cu iubire și aptitudini de interpretare a melosului popular, în primul rând de către tatăl ei, un cântăreț știut și prețuit în
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1445786642.html [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
Arad, din părinți țărani, cu iubire și aptitudini de interpretare a melosului popular, în primul rând de către tatăl ei, un cântăreț știut și prețuit în perimetrul așezării arădene natale a celei ce va să fie floare spirituală, floare a glasului folcloric, și a versului fraged ca floarea, frumoasă, numai duh de cânt și poezie, numai melancolie și alinare a cântului! Școlăriță în primele clase, la Șicula, aici a sorbit în suflet primele farmece ale muzicii, auzite de la răpăiala ploii, de la sunetul
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1445786642.html [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
post de radio”, într-un copac de sub streașina casei, în care urca și cânta muzică populară, la cererea vecinilor, copiilor prieteni, bătrânilor satului. Așa s-a ivit la Șicula mica artistă ce-avea să ajungă curând marea artistă a melosului folcloric românesc, Florica Bradu. Pașii pregătirii școlare și i-a perindat prin Liceul nr. 2, apoi Liceul Moise Nicoară din Arad, fără a înceta să cânte, niciun moment, la serbări școlare și să participe la diverse concursuri artistice, ajungând astfel să
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1445786642.html [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
meargă la București înaintea terminării cursurilor liceale. Dar, participând la Ineu, la un concurs artistic, a fost remarcată de Ioan Bradu, cel care mai târziu îi va fi socru și care a insistat față de tatăl ei să meargă cu ansamblul folcloric din Oradea pe litoral. A primit învoială de la tatăl ei, iar deplasarea la mare va fi pentru pasul cardinal spre înflăcărarea unei iubiri continuate într-o apropiată căsătorie cu Mircea Bradu, pe care-l cunoaște acum și aici. Își va
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1445786642.html [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
facultății va funcționa ca profesoară la școală, apoi la „Casa Pionierilor”, ocupându-se rodnic de culegere de folclor alături de copiii înscriși la cercul de muzică pe care îl coordona și continuând în același timp să participe la spectacole de muzică folclorică în țară și străinătate. După revolta populară din decembrie 1989 s-a stabilit împreună cu fiica ei Raluca, în Statele Unite ale Americii, unde va continua să cânte împreună cu formații românești venite din țară, preocupându-se afară de aceasta și de activități din
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1445786642.html [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
dor”, „Așa-s maică de străină”, „Satul meu, oamenii mei”, „Leagănă-te vârf de brad”, etc., sunt cântece foarte emoționale, doveditoare în acest sens! Autoare de cărți, artista exemplifică modelul interpretului erudit, ce studiază, își dezvoltă știința în domeniul amplu folcloric este atrasă de carte și trudește la făptuirea ei. La împlinirea a treizeci și cinci de ani de activitate artistică a publicat a treia carte a sa, ce cuprinde un număr de trei sute de texte, poezii, balade și cântece bătrânești, obiceiuri ale
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1445786642.html [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
-se câte 25-40 de familii pentru o așezare. Ciobanii din Ardeal s-au așezat în Crimeea, la Marea de Azov până în Caucaz sau în Donbas. Salariați din direcția oficiului de studii sub conducerea lui A. Golopenția în cercetările etnografice și folclorice efectuate dincolo de Bug între 1942-1944 găsesc în orașul Melitopol de la Marea de Azov, unicul restaurant din localitate cu numele de București. Bătrânii spuneau că fiecare familie primise 50 ha, două perechi de boi, scutiri pe 50 de ani, și că
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
fapt un deal.Au trecut desigur secole, dar pe deoparte cercetătorii și istoricii; pe dealta au fost descoperite între scoarțele mâncate de țânțari, ici colo, niștefoi ruginite a unor cărți care păstrează povestiri, versuri care trezesc pelângă interes geo-istoric și folcloric. Povestirile celor care au trăit cândvaprin această regiune a Dunării, cu canalele Deltei precum erau odinioarăau întreținut pulsul vieții molcome a pământenilor. Moștenirea primită din generații în generații, trezește în fiecare iubitor șiadmirator al Deltei noian de întrebări. Noi, cei
DELTA DUNĂRII de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1496937593.html [Corola-blog/BlogPost/364295_a_365624]
-
și să te adaptezi lor. Așa au și făcut. Dar mergând la sărbătoarea Târgului de fete, au cunoscut unicitatea acestui mit arhaic românesc, și-au dat seama și de diversitatea, bogăția și frumusețea geniului nostru popular. Mircea Eliade scria: „Creația folclorică este un proces nedisociat de subconștientul uman din toate timpurile. Este un contact direct cu fantasticul”. Târgul este atestat documentar din 1816, dar are o vechime mult mai mare. Există și aici mai multe legende legate de zona muntelui. Și
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Campeni_vavila_popovici_1378316270.html [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
Party-ul de la Palatul Elisabeta Aurelian Chiscop, redactor șef al Ziarului de Bacău, profesorul și scriitorul Dan Petrușcă, bloggerul Cristian Ghingheș, cel ce cu onoare semnează această cronică, Aurel V. Zgheran... O prezență emoționantă a fost cea a interpretei de muzică folclorică românească Maria Șalaru, însoțită de Ansamblul „Boboceii de la Bacău”, cu toții îmbrăcați în costume populare. Ei au constituit, așa cum a nuanțat interpreta Stela Enache, „pata de culoare a evenimentului”. Toți cei prezenți i-au admirat iar presa și camerele de filmat
GARDEN PARTY, CEREMONIAL ŞI SOLEMNITATE NAŢIONALĂ LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1399263755.html [Corola-blog/BlogPost/365945_a_367274]
-
permanente: Emisiunile radio „Vocea comunității românești Stuttgart“- redacția radio va sărbătorii anul acesta 5 ani de la înființare Bibliotecă românească Pagina de internet cu informații cotidiene din Stuttgart - dacă nu importante atunci prețioase Romanian career centre/Romanian Career Day 2010 Ansamblul folcloric Spectacolele de teatru (următorul este sâmbătă 27 februarie - TEATRUL George Ciprian prezintă ... Citește mai mult Dragi membri, prieteni, colegi, susținători, simpatizanți și suporteri, dragi cititoare și cititori, stimat public al Forumului German-Roman Stuttgart.Va spunem și noi bine v-am
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/florin_zaheu/canal [Corola-blog/BlogPost/341780_a_343109]
-
de obicei activitățile noastre permanente:Emisiunile radio „Vocea comunității românești Stuttgart“- redacția radio va sărbătorii anul acesta 5 ani de la infiintareBiblioteca romaneascaPagina de internet cu informații cotidiene din Stuttgart - dacă nu importante atunci pretioaseRomanian career centre/Romanian Career Day 2010Ansamblul folcloric Spectacolele de teatru (următorul este sâmbătă 27 februarie - TEATRUL George Ciprian prezintă ...
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/florin_zaheu/canal [Corola-blog/BlogPost/341780_a_343109]
-
muzicii populare, Lucreția Ciobanu va concerta pe scena festivalului alături de numeroase vedete ale muzicii populare românești, în spectacolul din 2 august. Reporter: Ca manager al CJCPCT "Cindrelul - Junii" Sibiu ce aduce ansamblul local în programul acestei ediții? Silvia Macrea: Ansamblul Folcloric Profesionist „CindrelulJunii Sibiului” va deschide programul festivalului cu o seară tradițională românească, ce va avea loc la Cămara Boierului (Hotel Hilton) în 31 iulie, începând cu ora 20:00. Tot Ansamblul Folcloric Profesionist „Cindrelul - Junii Sibiului” va deschide evenimentele desfășurate
Interviu cu directorul festivalului “Cântecele munţilor”, Silvia Macrea by http://www.zilesinopti.ro/articole/5766/interviu-cu-directorul-festivalului-cantecele-muntilor-silvia-macrea [Corola-blog/BlogPost/97769_a_99061]
-
local în programul acestei ediții? Silvia Macrea: Ansamblul Folcloric Profesionist „CindrelulJunii Sibiului” va deschide programul festivalului cu o seară tradițională românească, ce va avea loc la Cămara Boierului (Hotel Hilton) în 31 iulie, începând cu ora 20:00. Tot Ansamblul Folcloric Profesionist „Cindrelul - Junii Sibiului” va deschide evenimentele desfășurate în aer liber, printr-un spectacol intitulat „Junii Sibiului și invitații lor” spectacol ce va avea loc în 2 august, începând cu ora19:00 în Piața Mare din Sibiu. Reporter: Există un
Interviu cu directorul festivalului “Cântecele munţilor”, Silvia Macrea by http://www.zilesinopti.ro/articole/5766/interviu-cu-directorul-festivalului-cantecele-muntilor-silvia-macrea [Corola-blog/BlogPost/97769_a_99061]
-
urmele frumuseții din tinerețe, cunoștea și recita din memorie, probabil, volume întregi de poezii vechi și foarte frumoase; a făcut-o până la aproape nouăzeci de ani, când s-a prăpădit..., iar cu ea odată și o adevărată comoară literară și folclorică. Lui moș Ghețu, un bătrânel pus pe șotii tot timpul, îi plăcea să facă fel de fel de farse, de glume, uneori chiar nu prea plăcute pentru unii care nu prea știau să reacționeze sau mai săraci cu duhul pentru
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1409418693.html [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]