1,316 matches
-
10 MINIATURI CORALE de Constantin Catrina Mariana POPESCU Maestrul Constantin Catrina s-a afirmat în muzica românească ca o personalitate plurivalentă: muzicolog, compozitor, bizantinolog, folclorist. Pasiunea pentru muzica corală s-a manifestat încă din anul 1956, compozitorul realizând primele sale prelucrări corale din folclor. Pe măsura maturizării sale muzicale, Constantin Catrina și-a creat un stil componistic bine conturat, creația sa corală însumând peste 121
10 MINIATURI CORALE de Constantin Catrina by Mariana POPESCU4 () [Corola-journal/Journalistic/84019_a_85344]
-
zi dimineața, după concert, trebui să mă fotografiez în sala de concert la pian și în mare toaletă de seară. Fotografia artistică Guggenberger îmi făcu minunate fotografii, iar după masă pornirăm spre Brașov. Aci furăm primiți de Tiberiu Brediceanu, cunoscutul folclorist și compozitor român. Și aci succesul fu mare. De aci plecarăm spre Cluj. N-am să uit frigul îngrozitor îndurat în sălile de concert în acea iarnă grozavă. Însă din fericire, de la primele acorduri mă încălzeam și uitam de sala
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
lui Lajta Laszlo. 2013 este an Lajta Laszlo, sunt 50 decând s-a prăpădit și profit de ocazie să scriu câte ceva despre muzicianul care era mai cunoscut în Franța, decât în Ungaria, propria sa patrie. Este/era mai cunoscut ca folclorist, una dintre științele muzicii foarte la moda odată, căreia i s-au dedicat Bartok Bela, Kodaly Zoltan, Constantin Brailoiu, Emilia Comișel... Foarte apropiat ca leat de Bartok și Kodaly, Lajta Laszlo s-a ocupat fără de odihnă de recuperarea patrimoniului muzical
Lajta Laszlo 1892-1963 by Ecaterina STAN () [Corola-journal/Journalistic/84263_a_85588]
-
nicidecum un lucru de mirare. Regele animalelor ocupă însă un loc însemnat și în imaginarul colectiv românesc: există numeroase colinde ale leului, numeroase studii dedicate motivului și numeroase discuții privind prezența concretă a felinei în aceste părți ale globului. Cei mai mulți folcloriști îmbrățișează opinia negativă: în regiunile noastre nu au trăit niciodată lei. Dar o abordare recentă a problemei (Ion Taloș, Lupta voinicului cu leul. Mit și inițiere în folclorul românesc, 2007) reamintește că Herodot, narînd trecerea oștirilor lui Xerxes prin Tracia
Epistolă către Odobescu (VI) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7999_a_9324]
-
și filosofia indiană (1957), lucra în ultimii ani ai vieții la tema Plotin și Orientul. Clasiciști și filologi ca D. M. Pippidi, M. Nasta, Petru Creția etc. s-au sustras și ei culturii oficiale. Au putut-o face și mulți folcloriști și etnologi, a căror operă rămâne pe deplin valabilă: Petru Caraman, Gh. Vrabie, Ovidiu Papadima, Ernest Bernea, Mihai Pop, Romulus Vulcănescu, Ovidiu Bârlea, Adrian Fochi, Ion Taloș. Preoți, scriitori și filosofi au gândit alternative, cum e aceea a grupului "Rugul
Demnitatea intelectualului român by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8142_a_9467]
-
atât Nordul (deși fizic se potrivea și el) cât Bucovina, satul natal Bilca, pământul părinților, tăiat în două de granița impusă, cu un gros și criminal creion roșu, de Molotov. Cea mai mare parte a preocupărilor de istoric literar, de folclorist și de editor, de neostenit jurnalist și de conferențiar în atâtea locuri din țară și din lume, de om politic, îmbătat de prea multe iluzii, s-au desfășurat sub semnul acestui permanent punct cardinal. (Acolo, pe valea Sucevei, la Bilca
Remember by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7066_a_8391]
-
extensiv al doliului. Acest corsi e ricorsi existențial nu e de întâlnit decât în societățile tradiționale. În modernitate, aplecată spre simplificarea agresivă, riturile au devenit simboluri hieratice, a căror încifrare e depășită doar de șocanta lor precaritate. Pentru etnologi și folcloriști, accentul cade îndeosebi asupra reflexelor comunitare, asupra cerințelor doliului extinse la nivelul rudelor sau al comunității în ansamblul său. Van Gennep consideră că în perioada doliului "rudele celui mort alcătuiesc o societate specială, situată între lumea celor vii, pe de
Mic tratat despre doliu (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6964_a_8289]
-
arsenalul de tehnici ale socializării existente în orice comunitate. El are însă relevanță specială, deoarece implică mobilizarea instantanee pe un larg palier, de la cel emoțional și psihologic la cel economic și social. Să remarcăm, pornind de la observațiile etnologilor, antropologilor și folcloriștilor, că doliul presupune declanșarea, pe orizontala vieții cotidiene, a unor seisme în care sunt prinși, în epicentru, cei direct legați de persoana dispărută, iar la margini oamenii dependenți, într-o măsură mai mare sau mai mică, de cel decedat. Formulele
Mic tratat despre doliu (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6964_a_8289]
-
Nicolae Scurtu Biografia și bibliografia folcloristului, publicistului, prozatorului și memorialistului Artur Gorovei (1864-1951) cuprinde, chiar și la o sută cincizeci de ani de la nașterea sa, multe necunoscute, omisiuni, erori și grave denaturări generate de câțiva cercetători lipsiți de onestitate și probitate științifică. Se cuvine să afirm
Un cărturar autentic – Artur Gorovei by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2675_a_4000]
-
mai însemnată revistă de folclor, Șezătoarea, a apărut la Fălticeni, între anii 1892-1929, grație eforturilor materiale, priceperii desăvârșite și iubirii nestăvilite a lui Artur Gorovei pentru „întâiul nostru clasicism”. Aici, în paginile acestei publicații, unice în Europa, se găsesc contribuțiile folcloriștilor din România și sunt restituite câteva mii de creații aparținând literaturii populare, în care se reflectă simțirea, gândirea și modul de a fi ale acestui popor atât de urgisit în toate timpurile. Se știe că Artur Gorovei a manifestat un
Un cărturar autentic – Artur Gorovei by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2675_a_4000]
-
Concertele vor avea loc după următorul program: 26 mai, la ora 18, la Casa de Cultură din Buziaș, împreună cu Ansamblul profesionist „Banatul“ și instrumentiști ai Ansamblului „Izvorașul“; 27 mai, ora 11, în Curtea Franciscană (str. E. Ungureanu nr. 1), alături de folcloriștii „Banatului“; 27 mai, ora 18, la Muzeul Satului Bănățean, cu aportul prof. Ovidiu Papană, pasionat colecționar și restaurator de instrumente românești tradiționale românești, și a prof. Costel Mihăescu; 28 mai, ora 17, la sediul Fundației Augusta din Făget, alături de instrumentiști
Agenda2006-21-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284973_a_286302]
-
versurilor de Raluca Tulbure și Victor Tulbure. București, Editura Minerva, 1986, 534 pagini. (Scriitori români). Cartea a apărut în colaborare cu Academia de Științe Sociale și Politice. Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. 2. Ion Taloș (n. 1934), folclorist, etnograf și memorialist. Autorul unei temeinice exegeze privitoare la Meșterul Manole. Contribuție la studiul unei teme de folclor european. 3. Vasile Voia (n. 1938), istoric literar, comparatist și eseist. Specialist în literatură universală. 4. Eugen Simion (n. 1933), istoric și
Însemnări despre istoricul literar Stancu Ilin by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2819_a_4144]
-
-l face să se recunoască într-însa l-a nemulțumit pe Țuțea, aducându-și de fiecare dată aminte cu amărăciune de ea. Țuțea rămâne de aceea un fenomen folcloric dimensionat la nivelul unui individ. El, Țuțea, trebuie „cules“, așa cum face folcloristul când culege și pune laolaltă vorbe care nu-i aparțin. În cazul lui Țuțea este nevoie de un alt autor — editorul — care să consacre oralitatea ca operă și să-i dea dimensiunea obiectivării ei. Ca autor „folcloric“ Țuțea s-a
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
Mihai și, la rugămințile lui Beatrice, Petre reluă "poveștile din Câmpina": Două din ele sunt legate de Franța. Istoria noastră, în ultimele două veacuri, a fost mereu legată de Franța. Aici a locuit un mare savant, Hasdeu, filolog, lingvist, istoric, folclorist, marcantă figură culturală a epocii. Avea o fiică, Iulia, frumoasă și talentată, a făcut studii strălucite la Sorbona, a publicat poezii în franceză... A fost prima româncă ce a studiat la Sorbona. S-a pierdut la doar 18 ani. Aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
găsesc mormintele lui Petru Rareș și a Doamnei Oltea. În apropiere de Probota, la 5 km distanță, se întinde satul Tătăruși, menționat cu acest nume în anul 1472, sat cunoscut ca vatră folclorică, de al cărui nume se leagă cunoscutul folclorist Alexandru Vasiliu Tătăruși (18761945), apreciat de către Titu Maiorescu drept „unul din cei mai buni învățători ai județului Suceava și din țară”. Era în legătură de prietenie cu N. Iorga, Ion Simionescu, Simion Mehedinți, Mihail Sadoveanu, care l-au și vizitat
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
esențiale în opera și în structura psihologică a unor artiști greu de citit în profunzime și pentru oameni de specialitate cu multă experiență. Despre percepția falsă a lui Brâncuși, de pildă, în extrem de puține cuvinte, Sorescu spune următoarele: ,, Victimă a folcloriștilor și a literaților! La intrarea în opera lui Brâncuși ar trebui o răzătoare, să te ștergi pe picioare de toate legendele pe care le-ai auzit despre el", pentru ca, doar cîteva fraze mai încolo, să identifice impecabil Rugăciunea brâncușiană din
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9845_a_11170]
-
artă, în numeroase țări europene, inclusiv România, ale cărei legături culturale cu Occidentul datează de mai multe secole. în anul 2003, de pildă, s-a împlinit un veac de la nașterea unuia dintre corifeii avangardismului, Victor Brauner evreu româno-francez, fratele cunoscutului folclorist Harry Brauner, victimă a prigoanei comuniste. în 2005, s-au împlinit 80 de ani de la nașterea, la Botoșani a lui Jean-Isidor Goldstein, cunoscut ca poet francez sub numele de Isidore Isou, un continuator al lui Tristan Tzara, nume de mare
Un secol de modernism by Boris Marian () [Corola-journal/Journalistic/9018_a_10343]
-
anunță. Urmele lucrului îndelungat la acest dicționar se văd în diferite forme. Între timp, dintre cei 34 de autori ai articolelor din dicționar, patru au plecat dintre noi: Livia Grămadă, Ioana Em. Petrescu și Liviu Petrescu - mai de mult, iar folcloristul și etnologul Dumitru Pop mai de curând. Articolele lor, dar și ale altora, suferă de lipsa unei actualizări bibliografice, care nu ar fi fost, totuși, așa de greu de făcut. Dar acesta nu este un defect prea vizibil, în măsură
Banca de valori literare by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9078_a_10403]
-
Teodor Vârgolici Prin monografia lui Iordan Datcu despre Ioan Șerb, poet, folclorist, editor, însoțită de prefața lui Eugen Simion, apărută la Editura Universal Dalsi, cei doi foști colegi de facultate ai celui plecat, cu puțin timp în urmă, în lumea de dincolo, îi aduc un afectuos omagiu postum. în prefața sa, Eugen
Ultimul memorandist by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9129_a_10454]
-
de arhivar la Tribunalul doi, în prezent cetățean cu ocupație incertă, se plimbă noaptea pe străzi, chiar dacă afară e urgie. Într-un astfel de rond nocturn, el întâlnește o altă figură destul de exotică: un bătrân, Ghiță Negrotei, cu viziuni de folclorist exaltat și cu un frate, Leo, despre care vorbește întruna. Din întâlnirea noctambulilor rezultă și a doua particularitate a lui Babis. E atât de mic de statură, încât poate fi numit (într-un mod absolut incorect politic) un pitic. N-
Clopotul spart by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9271_a_10596]
-
a șapte decenii de la naștere și cu acel prilej am intrat și în posesia unui reușit catalog al pictorului care m-a ajutat mult să-l cunosc. Familia Caracostea mă interesase încă demult, mai întâi prin personalitatea istoricului literar și folcloristului Dimitrie Caracostea și apoi, prin preocupările mele genealogice, am aflat că era vorba chiar de o familie boierească de obârșie sud-dunăreană, probabil macedoromână, stabilită în județul Olt, care fusese cercetată de istoricul I. Ionașcu (vezi cartea sa Biserici, chipuri și
Un pictor francez de origine română by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/9454_a_10779]
-
13 titluri). Să adăugăm că și alte recunoașteri au contribuit la prestigiul lui Marian, între ele cele două distincții primite din partea Regelui Carol I: medalia Bene-merenti clasa I și Coroana României în grad de ofițer. Mai mult decât opera altor folcloriști și etnografi, aceea a lui S. Fl. Marian a avut prețuitori din varii domenii: lingviști (Sextil Pușcariu), chimiști și medici (dr. C. I. Istrati), istorici (A. D. Xenopol, Iancu I. Nistor), critici și istorici literari ( G. Bogdan-Duică, Ilarie Chendi, G. Ibrăileanu
Un secol de posteritate by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/9614_a_10939]
-
Teodor Vârgolici Oprișan s-a afirmat, în egală măsură, atât ca istoric literar, cât și ca folclorist, cu remarcabile realizări în ambele domenii. Cercetînd literatura română din secolul al XIX-lea și din prima jumătate a celui de-al XX-lea, a elaborat excelente monografii și ediții critice consacrate lui M. Eminescu, B. P. Hasdeu, Mihail Sadoveanu
Basme fantastice românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8191_a_9516]
-
Elvirica Țarcă își înfipsese în rever portretul regelui Mihai, deși l-ar fi preferat pe Carol II. Mai tîrziu, pe Alteța Sa, Duda de pe colivă. Violeta Gheorghian era tot dedicat monarhistă: o mătușă de-a ei făcuse "menazul" la palatul Elisabeta. Folcloristul Brebenel Chiriac, uitînd de amplul studiu Înjurătura ca revoltă socială, cu trimiteri dese la Marx-Engels, se considerase cel puțin frustrat cînd dăduse Hora lui Carol drept Hora lui Cuza ("un muieratic"!). "Hora nouă, culeasă de mine la Vîrfu-Cîmpului, e contrafacere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
revistă Cărăbuș, condus de celebrul actor Constantin Tănase, în 1934. Aici a cântat, mai întâi într-un grup vocal, piese scrise de Nicolae Kirițescu, pe muzica compusă de Gherase Dendrino, Petre Andreescu și Elly Roman. A fost remarcată apoi de folcloristul Harry Brauner. Acesta a prezentat-o marelui muzicolog Constantin Brăiloiu, întemeietorul Arhivei Internaționale de Folclor de la Geneva. El este cel care a sfătuit-o să-și formeze repertoriul muzical pornind direct de la izvoare. Dramaturgul Tudor Mușatescu a îndrumat-o să
Maria Tănase, marea dragoste a lui Constantin Brâncuși, aniversată de Google la 100 de ani de la naştere by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/70077_a_71402]