1,316 matches
-
și cele depistate atunci, doar un singur vers a suferit o neînsemnată modificare, celelalte, câteva sute, au fost transmise de ceata de colindători, de la o generație la alta, neschimbate. Tocmai de aceea informațiile care se află în versurile colindelor regretatului folclorist C. Bogariu trebuie luate în seamă fară nici un echivoc fiindcă memoria colectivă se alterează în toate genurile și speciile folclorului muzical și literar după 250 de ani, nu și în cele purtate peste vreme de grupuri de actanți așa cum, de
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI by http://uzp.org.ro/repere-etnografice-in-versurile-colindelor-culese-de-corneliu-bogariu-din-zona-etno-folclorica-a-orastiei/ [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
e mi-i drag / La stână șezând / Oile mulgând“.13 În schimb, Sora Soarelui, curtată de „Un baci de păcurari“ refuză mariajul cu acesta, căci îi este „urât“: „Sara, dimineața / Oi dalbe mulgân / Laptele-nchegân / Brânza brânzuin ...“.14 În localitatea Totia, folcloristul a descoperit o prea frumoasă variantă a baladei-colind „Miorița“15 iar la Răpolțel eroul principal al unui cântec de stea era chiar Sfântul Petru care păzea turma șezând „ ... în bâtă rezemat / Cu un fluier ferecat“.16 Zona Orăștiei cu o
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI by http://uzp.org.ro/repere-etnografice-in-versurile-colindelor-culese-de-corneliu-bogariu-din-zona-etno-folclorica-a-orastiei/ [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
sa. Pe lângă scriitorii prezenți la Dumbrăvița,au mai venit la Gearmata Vii : scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu președintele Societății Literare „Sorin Titel”din Banat, prozator Nina Ceranu dir. Editurii Eubeea, soții Ștefan Ivan șiViorica Pop Ivan și Victor Gioroceanu scriitor și folclorist. Într-o atmosferă incendiară solista tarafului din Gearmata Vii, Romana Sarchiz, a interpretat melodia „ Eminescu, Eminescu”pe versurile poetului Grigore Vieru și compoziția soților Doina și Ioan Aldea Teodorovici,devenită șlagăr. Intrând în rezonanță cu aceasta ne-am alăturat împreună cu
MIHAI EMINESCU SĂRBĂTORIT LA DUMBRĂVIŢA ŞI GEARMATA VII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_sarbatorit_la_al_florin_tene_1361811199.html [Corola-blog/BlogPost/351979_a_353308]
-
dor nu-i mai mare și mai greu ca al olteanului. Pentru el, dorul e o haină de iarnă spirituală, matlasată cu melodii populare ce s-ar fi irosit dacă de partea istoriei n-ar fi fost „cusătorii” hanei acesteia, folcloriștii remarcabili. Cântecul a fost creat de oameni din popor. Fără cântec ei ar fi fost mai singuri sau poate nici n-ar fi mai meritat să fie, căci le-ar fi stat atât de rău fără cântec...! Așa cum le-ar
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412749005.html [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
eseu publicat în revista „Gândacul de Colorado”, SUA, 2014. INCLUSĂ ÎN DICȚIONARE BIO-BIBLIOGRAFICE : Dicționar „Bacăul literar” - Eugen Budău, 2004, pag. 443 - 444; Antologie lirică, proză, plastică Dor de Dor, - Marin Toma, 2007, pag. 359 - 374; Dicționar bibliografic „Scriitori, publiciști și folcloriști ai Argeșului”- Marian Stoica, ed. Argeș-Press, Pitești, 2010, pag.216; Dicționarul scriitorilor români de azi - Boris Crăciun și Daniela Crăciun-Costin, ed. Porțile Orientului din Iași, 2011, pag.429; Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga lume (L’anthologie des écrivains roumains
VAVILA POPOVICI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Vavila_Popovici.html [Corola-blog/BlogPost/340264_a_341593]
-
sărbătoarea este cunoscută și sub denumirea de Ignatul porcilor sau Inatoarea, fiind cunoscută ca ziua sacrificiului ritualic al porcului, dar și a purificării. De această dată sunt legate o serie de mituri, credințe, obiceiuri și tradiții populare românești. Originile sărbătorii Folcloristul Petru Caraman consideră că obiceiul tăierii porcului din ziua de Ignat își află rădăcinile în tradițiile antichității romane. Lumea romană practica acest sacrificiu la Saturnalii, între 17 și 30 decembrie, consacrându-l lui Saturn, la origine, zeu al semănăturilor. Porcul
IGNATUL – DE LA MIT LA SINCRETISM RELIGIOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stefan_popa_1450173382.html [Corola-blog/BlogPost/378421_a_379750]
-
Cuget Românesc”, 2011, 237 pag., format A5, hârtie și tipar offset, copertă policromă, plastifiată, 16 lei; Cu ajutorul lui Dumnezeu, încheiem seria celor patru volume din seria Colindelor din Transilvania, la care se adaugă volumul Balade din Transilvania, culese de neobositul folclorist Pavel Rătundeanu-Ferghete de-a lungul ultimei jumătăți de veac. Precizăm, însă, că nu este specie folclorică, din care acest admirabil român să nu fi descoperit măcar câteva piese. Uneori acestea acoperă zeci de pagini, alteori greutatea manuscriselor însumează câteva kilograme
OFERTĂ DE CARTE (20) OCTOMBRIE 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_oferta_alexandru_stanciulescu_barda_1351833400.html [Corola-blog/BlogPost/368599_a_369928]
-
pe care i-am spus-o cu adâncă emoție, Domnia Sa mi-a urat sănătate, viață lungă, să scriu cât mai multe cărți și să compun muzică autentică, avându-mă în planul de viitor, a fi inclus în lexicul muzical ca folclorist. Întreaga seară m-am gândit ce-i voi spune titanului, „Patriarhul muzicologiei românești” și cuprins de-o puternică emoție, am lăsat pleoapele să-mi acopere globii ochilor, iar de undeva din străfunduirile inconștientului mi-a apărut Capela Sixtină. Michelangelo Buonarotti
VIOREL COSMA – PATRIARHUL MUZICOLOGIEI ROMÂNEŞTI LA 90 DE ANI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 901 din 19 iunie 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_viorel_marin_voican_ghioroiu_1371608009.html [Corola-blog/BlogPost/346101_a_347430]
-
presă, care ți-au fost cărările? Iar scena, o redută cucerită foarte ușor azi de către unii, din păcate, când ți-a recunoscut victoria? Am predat limba română la o școală din Siria, judetul Arad. Acolo i-am cunoscut pe regretatul folclorist Ioan T. Florea și pe renumitul profesor coregraf Viorel Nistor-hartibacean cu rădacinile în Sibiu, sub îndrumarea cărora am urcat prima data pe scenă, alături de Ansamblul Doina Mureșului din Arad. Am debutat într-un spectacol folcloric, în cadrul Târgului de pe Muntele Găina
MIRCEA CÂRŢIŞOREAN-RAŢIU. IUBIREA DE MELOSUL FOLCLORIC, VOCAŢIE PRIMORDIALĂ ŞI IREPROŞABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1433133576.html [Corola-blog/BlogPost/371016_a_372345]
-
de timp (București, 2008), Tradem (Craiova, 2010), Pe aripile poeziei (Pitești, 2010), Antologia scriitorilor piteșteni, ediție îngrijită și cuvânt înainte de Nicolae Oprea, redactor: Dumitru Augustin Doman, Editura Tiparg, 2013. Fișe dicționar - Marian Stoica, Margareta M. Onofrei, Dicționar biobliografic. Scriitori, publiciști, folcloriști ai Argeșului, de la Neagoe Basarab până azi, Editura Argeș-Press, Pitești, 2010. - Sergiu I. Nicolaescu, Dicționar subiectiv de literatură. Argeș, Editura „Ordessos”, 2013. - Magda Grigore, Biblioteci subiective - scriitori argeșeni, Editura „Alean”, 2016. Volume individuale: De Valpurgii nu am fost acasă (versuri
ALEXANDRU MĂRCHIDAN de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Alexandru_M%C4%83rchidan.html [Corola-blog/BlogPost/344470_a_345799]
-
LITERATURII ROMÂNE, volumul VII, literele Ț,Z. Dacă în anii trecuți au apărut celelate volume cuprinzând literele A-T, iată că a apărut și ultimul volum din această mare lucrare complexă care cuprinde articole despre scriitori, autori de scrieri bisericești, folcloriști, publiciști, traducători, editori, scriere cultă anonimă, carte populară, operă folclorică, specie folclorică, publicație periodică, curent literar, societate literară, sau culturală, instituție cu specific literar, etc. Prezentul volum, de care facem vorbire, are pe ultima copertă următorul text semnat de Eugen
SCRIITORI CLUJENI ÎN DICŢIONARUL ACADEMIEI ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1028 din 24 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Riitori_clujeni_in_dictionar_al_florin_tene_1382635449.html [Corola-blog/BlogPost/342039_a_343368]
-
AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU dr. Ștefan Lucian Mureșanu Motto: Cronicile și cântecele populare formează, în clipa de față, un material din care culeg fondul inspirațiunilor. (Mihai Eminescu) Cuvinte cheie: național, tradiții, folclor, Eminescu, basm 1. Folclorist prin educație și etnolog prin dorința cunoașterii preocupărilor omului de la sate Motto: Și, în ochi mi-ncremeniră / Multe icoane și povești. (Mihai Eminescu) Anul 1873 a fost un an plin de succese în activitatea lui Mihai Eminescu, ca etnolog și
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434397224.html [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
fost studiate și clasate de către eruditul filolog Moses Gaster (1856-1939) în două dintre lucrările sale, ”Literatura populară română” (1883) și ”Chrestomație română” (1891), lucrări document care au stat la baza studierii acestui domeniu de activitate literară de către o seamă de folcloriști și etnologi români. În special, pentru Mihai Eminescu, basmul popular a reprezentat o specie literară aparte, atât în interpretare, cât și în reproducerea fenomenului de creație a acestuia. Basmele l-au inspirat și i-au dat posibilitatea să își formeze
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434397224.html [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
pentru toată iarna, reparațiile la acoperișuri, garduri, cotețe, grajduri și alte acareturi, se pun în pivniță, îngropate în nisip rădăcinoasele, bostanii se învelesc în paie, se fierb vinurile, se trec animalele pe nutret uscat și se duc scrofițele la vier. Folcloriștii spun că, în tradiția populară, fiecare săptămână a lunii octombrie poartă o altă denumire. De pildă, prima săptămână este cunoscută sub denumirea de “Săptămâna lui Procoavă” datorită sfântului care acoperă ogarele cu zăpadă pentru a avea suficientă apă, a doua
TRADIŢII ŞI OBICEIURI ÎN LUNA OCTOMBRIE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1413351096.html [Corola-blog/BlogPost/383687_a_385016]
-
Aspecte pedagogice și catehetice în lucrarea de mântuire a Domnului Iisus Hristos”. Despre cele două cărți au vorbit: Claudiu Pădurean, Mihaela Rotaru, Ioan Ciorca, pr.Radu Botiș, prof.Valeria Oros și George Terziu. Traian Corneanu (a susținut o alocațiune despre folcloristul Emil Gavriș ). Al.Florin Țene, membru corespondent al Academiei Americană Română, cu această ocazie a înmânat preotului Radu Botiș, membru Ligi Scriitorilor, Filiala Maramureș, medalia”Virtutea Literară “, semn de recunoștiință pentru activitatea depusă în promovarea culturii și a educației moral-creștine
SUB SEMNUL DIN SUFLET PRIN CUVÂNT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 963 din 20 august 2013 by http://confluente.ro/Sub_semnul_din_suflet_prin_cuv_al_florin_tene_1376974766.html [Corola-blog/BlogPost/365004_a_366333]
-
depășit acest handicap în prezentarea personajelor sale feminine. Așa stau lucrurile și cu romanul „Puterea destinului” care cucerește în chip deosebit prin frumusețea și profunzimea gândirii și a stilului aforistic. --------------------------------------- Prof. univ. dr.Ion Dodu BĂLAN Critic și istoric literar folclorist, poet, prozator București, mai 2014 Referință Bibliografică: PUTEREA DESTINULUI / Ion Dodu Bălan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1245, Anul IV, 29 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Dodu Bălan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
PUTEREA DESTINULUI de ION DODU BĂLAN în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Ion_dodu_balan_1401371607.html [Corola-blog/BlogPost/357473_a_358802]
-
școlii și al condeiului; Apostol D. Culea, institutor, autor de manuale școlare, animator cultural, scriitor, traducător, publicist; Ion Petrovici, filozof, logician, eseist, memorialist, scriitor, orator, om politic și profesor universitar; Cora Irineu, redactor, autor de tablete; Tudor Pamfile, scriitor, etnolog, folclorist; cei doi Gheorghe Bujoreanu, scriitori; Constantin Buzdugan, scriitor și un mare patriot; Cornelia Buzdugan - Hașeganu, poet și profesor; Dumitru (Ilie) Dogaru, autor de proză scurtă; Constantin Gh. Ștefănoiu, poet; Teodor Al. Munteanu, redactor; Constant Tonegaru, poet; Bennedict Corlaciu, poet, prozator
PORTRETE LA DUNĂREA DE JOS de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412709472.html [Corola-blog/BlogPost/362285_a_363614]
-
p.122, EPL, 1968): în plinăacțiune, răzbunând nedreptățile, luptându-se cu potera, învingând sau căzând, copleșit de trădare sau de superioritatea numericăa urmăritorilor, cu o viațăaspră, îndepărtatăde lumea celor dragi, de casa și de satul natal. În câteva cuvinte sugestive folcloristul a creionat motivul care l-a împins pe fugarul satului sădevinăun cavaler al codrului. Acolo unde migrația triburilor hunice și turce și-au pus amprenta prin jaf și crime, cultura și civilizația popoarelor, care au intrat în Spade, începutul sec
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Reflexeale_ipostazelor_vitejie_stefan_lucian_muresanu_1382424818.html [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
tinerii care nu vor să rămână în afara istoriei și vin să recomand cu căldură lecturarea prezenței cărți, cu încredințarea că nu va fi în zadar” Că structura, monografia cuprinde 8 capitole: Omul, Luptătorul social, lider al comunității, luminator al satelor, folcloristul și etnograful, Preotul și teologul, Apărător al bisericii, Apostolul, la care se adaugă o selecție antologica de texte din scrierile preotului Teodor Bălăsel precum și mai multe imagini din viața și opera acestuia. La Ștefănești, norocoasă comună unde a trăit și
LANSARE DE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 by http://confluente.ro/Lansare_de_carte_al_florin_tene_1333137138.html [Corola-blog/BlogPost/354819_a_356148]
-
să galopeze năpraznic într-u vârtej de lumi interioare ale eului. Astfel își realizează Eminescu partea sa de magie. Cătălina visa la Luceafărul „Lângă fereastră, unde-n colț/ Luceafărul așteaptă”. Acest poem eminescian este inspirit de un basm publicat de folcloristul R.Kunish, al cărui fond de idei se bazează pe antagonismul dintre superioritatea creatorului de geniu și lumea mărginită. Coborârea la realitatea pământeană se face sincopat, de la înălțimea Geniuluila la iubirea pământeană dintre Cătălin și Cătălina. Și dacă, magic, Eminescu
MARELE NOROC AL LITERATURII ROMÂNE – EMINESCU ! de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_marele_noroc_al_litera_al_florin_tene_1357967162.html [Corola-blog/BlogPost/361169_a_362498]
-
depășit acest handicap în prezentarea personajelor sale feminine. Așa stau lucrurile și cu românul „Puterea destinului” care cucerește în chip deosebit prin frumusețea și profunzimea gândirii și a stilului aforistic. Prof. univ. dr.. Ion Dodu BĂLAN Scriitor, critic literar, istoric, folclorist București, Iuie, 2014 Generoasă, cu rafinament și elegantă stilistica precum slovele făurite ale tălmăcirilor ce se ivesc cu atâta firesc și savoare din vârful condeiului, Rodica Elenă Lupu a creat cu inspirație, talent și tenacitate un univers inedit, caracterizat prin
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1459581738.html [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
2011. A treisprezecea carte, ed. Argeș-Press , Pitești 2011. Mirare, Vraja, Vis,ed.Singur Târgoviște, 2012. Rondeluri și alte Clipe de Lumină ed.Argeș-Press Pitești, 2013. Este prezentă în antologii de poezie din țară și Canada, în dicționarul bibliografic: Scriitori, publiciști, folcloriști ai Argeșului (de la Neagoe Basarab până azi) Face parte din primul volum “O Altfel de Istorie a Literaturii Române Contemporane” , realizat de revista Singur din Târgoviște. Referință Bibliografica: Lia Ruse- Biografie / Lia Ruse : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1156
LIA RUSE- BIOGRAFIE de LIA RUSE în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Lia_Ruse.html [Corola-blog/BlogPost/340420_a_341749]
-
Crăciunescu,conf.univ.dr.în drept,Mitică Detot,general de brigadă.Atașat militar al României în Japonia,Pavel Petroman,prof.univ.dr., Conf.univ.dr.în științe chimice și scriitor Florin Iordache, clujanul Nicolae Pașca,prof.univ.dr.în economie,Decan al facultății de Științe Economice Cluj-Napoca,muzicologul,folcloristul și compozitorul Constantin Brăiloiu,scenograful,pictor Ion Sigmund Ipser,din Germania, clujeanul Teodor Șandor,scriitor secretar general al Societății Avram Iancu,pictorul de mare talent Lazăr Morcan,grafician și poet,din Cluj-Napoca,arădeanul Francisc Baranyai,pictor al sufletului, și Elisei
CLUJENI ÎN DICŢIONARUL PERSONALITĂŢI ROMÂNE ŞI FAPTELE LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Clujeni_in_dictionarul_personalitati_romane_si_faptele_lor.html [Corola-blog/BlogPost/356787_a_358116]
-
mai voinic, Editura Minerva, București, 1983. 7 Jean Chevalier, Alain Gheerbrandt, Dicționar de simboluri, III, p.118, Editura Artemis, București, 1995. 8 Balada Toma Alimoș 9 Hore despre cei doi frați: Gheorghe și Iosip, culeasă în 1903 și publicată de folcloristul Alexandru Țiplea în vol. Poezii populare din Maramureș, Editura Academiei Române, București, 1906. 10 Bartolomeu Valeriu Anania, Biblia cu ilustrații, vol.III, p.993, Psalmii 76:11, Editura Litera, București, 2011. 11 Bartolomeu Valeriu Anania, Biblia cu ilustrații, vol.III, p.
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
III, p.1036, Psalmii 108:18 și 19, Editura Litera, București, 2011. Bibliografie: xxx. Dicționarul Explicativ al limbii Române, (1975), Editura Academiei Române, București, p.1050. xxx. Hore despre cei doi frați: Gheorghe și Iosip, culeasă în 1903 și publicată de folcloristul Alexandru Țiplea în vol. Poezii populare din Maramureș, (1906), Editura Academiei Române, București, p.168. xxx. Poezii populare din Maramureș, (1906), Editura Academiei Române, București, p.168. Anania, Bartolomeu, Valeriu, (2011), Biblia cu ilustrații, vol. III, Editura Litera, București, p.1079. Breton
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]