404 matches
-
ș.a., ca și ale unor reputați etnologi și antropologi străini, precum Marianne Mesnil, Cristina Papa sau Harry A. Senn. Rubricile sunt, de regulă, „Studii”, „Note”, „Recenzii”, dar mai apar și alte compartimentări ca, de exemplu, „Sistematica-tipologica”, „Arhiva”, „Contribuții de istoria folcloristicii și a etnografiei”, „Centenarul nașterii lui Béla Bartók” ș.a. Spre deosebire de vechiul anuar, în relație, iarăși, cu specializarea cercetătorilor, sunt publicate contribuții de etnomuzicologie și etnocoreologie, referitoare la folclorul maghiar și la cel săsesc din Transilvania, ori (câteva) privind relațiile cu
ANUARUL ARHIVEI DE FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
iarăși, cu specializarea cercetătorilor, sunt publicate contribuții de etnomuzicologie și etnocoreologie, referitoare la folclorul maghiar și la cel săsesc din Transilvania, ori (câteva) privind relațiile cu folclorul românesc. Studiile și notele, având un spectru tematic foarte larg, reflectă exact statutul folcloristicii românești actuale, ca și tradiția ei (inclusiv pe plan metodologic). Numele mai des întâlnite printre autorii studiilor sunt cele ale lui Traian Mârza, Dumitru Pop, Faragó József, Ion Taloș, István Almási, Gabriela Vöo, Lucia Iștoc, Zamfir Dejeu, Maria Hlinca-Drăgan, Ilona
ANUARUL ARHIVEI DE FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
gânditorii greci i le-au atașat, el va călători neschimbat prin secole pentru a fi recuperat la Început de reflecția, religioasă, filosofică și literară a Europei iluministe și, apoi, de investigațiile unor noi discipline științifice - lingvistica, mitologia comparată, istoria religiilor, folcloristica și antropologia culturală: A recurge astăzi sau mâine la ceea ce toată lumea a convenit să numească mit echivalează cu recunoașterea, În mod mai mult sau mai puțin naiv, a unei fidelități desuete față de un model cultural apărut În secolul al XVIII
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
varietate, culturi populare În continuă transformare, sfera industriilor culturale (filmul, televiziunea, presa scrisă, sistemul publicitar, muzica etc.), literatura și artele „Înalte” etc.; c) investigarea acestor forme culturale s-a făcut din perspective teoretice și metodologice variate precum istoria, lingvistica, psihanaliza, folcloristica, filosofia, sociologia, antropologia, științele politice, studiul comparat al religiilor, teoria literară, istoria artelor etc.; frecvent, aceste abordări au folosit definiții ale conceptului de mit și interpretări ale fenomenelor mitice opuse și chiar ireconciliabile. În plus și din nefericire, inserția conceptului
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
folcloristic în sistemul științific și de gândire al lui Al. Dima, RITL, 1966, 1; Al. Andriescu, „Conceptul de literatură universală și comparată”, GL, 1967, 36; Liviu Rusu, „Conceptul de literatură universală și comparată”, VR, 1967, 12; Baconsky, Marginalii, 199-203; Vrabie, Folcloristica, 389-390; Dan Grigorescu, „Principii de literatură comparată”, RITL, 1969, 4; Constantin Ciopraga, „Principii de literatură comparată”, CRC, 1969, 22; Nicolae Balotă, „Principii de literatură comparată”, F, 1969, 6; George Munteanu, „Principii de literatură comparată”, CNT, 1969, 28; Balotă, Labirint, 412-416
DIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
despre colecțiile de literatură populară (colecția lui N. A. Caranfil, apărută la Huși, în 1872, sau cea de cântece bulgărești a lui V. Ciolac, din 1872), aparțin tot directorului revistei, care la rubrica de bibliografie semnalează și lucrări sau reviste de folcloristică din străinătate. Alte articole dedicate folclorului scriu Aron Densușianu, Em. Kretzulescu, G. Dem. Teodorescu, A. D. Xenopol (Ceva despre literatura poporană, republicat din „Convorbiri literare”), Gr. G. Tocilescu, P. Ispirescu, M. Gaster, Gh. Chițu. Prin aceste contribuții, în primul rând prin
COLUMNA LUI TRAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286336_a_287665]
-
pedagogie „Educatorul” (1883-1884). A colaborat și la „Columna lui Traian”, „Ghilușul”, „Învățătorul”, „Lumina pentru toți”. Autor de manuale didactice, C. publică, sub titlul Probe de limba și literatura țiganilor din România (1878), cea dintâi culegere de folclor țigănesc din istoria folcloristicii românești, în graiurile originale și în traducere românească. Culegerea, întocmită cu acuratețe, menționând graiurile în care sunt reproduse textele, dând referințe despre informatori și localități, însoțită de un glosar și de note explicative pentru câteva construcții gramaticale caracteristice, cuprinde 75
CONSTANTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286382_a_287711]
-
poporane din Maramureș”, DR, 1924-1926, 1927; A. G. [Artur Gorovei], Cronica, „Șezătoarea”, 1925, 3-4; Ovidiu Papadima, Ion Bârlea, „Literatură populară din Maramureș”, RITL, 1969, 2; Ion Taloș, Ion Bârlea, „Literatură populară din Maramureș”, „Jahrbuch für Volksliedforschung” (Freiburg), 1970, 196-197; Dumitru Pop, Folcloristica Maramureșului, București, 1971, 87-96, 269-297; Păcurariu, Dicț. teolog., 42. I.D.
BARLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285648_a_286977]
-
Brașov, 1908), dovedește, ca și notele și prefața la Doine și strigături din Ardeal, o profundă cunoaștere a folclorului. Aici autorul examinează problemele de prozodie și mijloacele artistice ale creației populare autohtone, amintește genurile folclorice și dă o imagine asupra folcloristicii românești. Remarcabile sunt cunoștințele sale despre modul specific de interpretare a cântecului epic și despre caracterul improvizatoric al unor genuri folclorice. Ca și D. Caracostea mai târziu, B. vorbește despre „un material” sud-est european și despre o formă românească în
BARSEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285657_a_286986]
-
Ateneu”, „Flacăra”, „Limbă și literatură”, „Orizont”, „Revista de folclor”, „Revista de etnografie și folclor”, „Revista Fundațiilor Regale”, „România literară”, „Satul”, „Sociologie românească”, „Steaua”, „Tribuna”. Prin rigoare, caracter larg comprehensiv și varietate a operei sale de culegător, exeget, metodolog, istoric al folcloristicii și editor, B. continuă activitatea pleiadei de folcloriști alcătuită din P. Caraman, T. Papahagi, I. Diaconu, D. Caracostea și I. Mușlea, fiind însă mai apropiat, prin afinități spirituale și preocupări, de ultimii doi, al căror travaliu științific îl duce mai
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
publică Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarele lui B. P. Hasdeu (1970) de I. Mușlea și Problemele tipologiei folclorice (1971) de D. Caracostea. De acești doi eminenți cercetători ai culturii noastre populare îl leagă de asemenea meditația gravă asupra destinului folcloristicii, efortul de a o elibera de sub tutela literaturii, a eseisticii literare și a diletantismului, de a o dota cu instrumentele de lucru necesare, îndelung așteptate. Spre deosebire însă de D. Caracostea, care a abordat și „disciplinele adiacente”, sau de I.
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
lui. Cunoașterea profundă și nemijlocită a folclorului românesc în evoluția lui, ca și fructuoasa activitate de înregistrare modernă a creațiilor populare (B. este unul dintre cei mai avizați cercetători contemporani ai „terenului”), dublate de numeroase și atente lecturi din bibliografia folcloristicii universale și îndeosebi din bibliografia germană, toate au rodit în studiul Metoda de cercetare a folclorului (1969), singura lucrare temeinică de acest fel din bibliografia românească de specialitate. Aici sunt expuse critic metodele de culegere a folclorului, precum și modalitățile specifice
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
argumente la cele deja cunoscute despre genialul talent al humuleșteanului de a săvârși o sinteză individuală unică a procedeelor artistice curente în proza populară. Superioară acestui studiu și, desigur, una dintre cele mai importante lucrări ale lui B. este Istoria folcloristicii românești (1974; Premiul „B. P. Hasdeu” al Academiei Române), vastă sinteză diacronică a folcloristicii noastre, prima încercare de ierarhizare a valorilor, de la creatorii de școală și „folcloriștii piloni” până la culegătorii amatori care și-au adus contribuția, cu mai multă sau mai
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
o sinteză individuală unică a procedeelor artistice curente în proza populară. Superioară acestui studiu și, desigur, una dintre cele mai importante lucrări ale lui B. este Istoria folcloristicii românești (1974; Premiul „B. P. Hasdeu” al Academiei Române), vastă sinteză diacronică a folcloristicii noastre, prima încercare de ierarhizare a valorilor, de la creatorii de școală și „folcloriștii piloni” până la culegătorii amatori care și-au adus contribuția, cu mai multă sau mai puțină pricepere științifică, dar întotdeauna călăuziți de bune intenții, la adunarea tezaurului culturii
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
ultimii 150 de ani. Operă de pionierat, nu lipsită de lacune de informare, parțial explicabile prin inexistența în arhive și biblioteci a surselor documentare fundamentale și a monografiilor premergătoare, conținând clasificări și evaluări uneori discutabile și accente puternic subiective, Istoria folcloristicii românești este o carte de referință pentru toate sintezele ce vor urma. Pe o treaptă valorică apropiată se situează Mică enciclopedie a poveștilor românești (1976), „veritabil corpus de mitologie, credințe și artă” (N. Bot), una dintre puținele lucrări de acest
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
Proverbe și zicători, București, 1967; Metoda de cercetare a folclorului, București, 1969; Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarele lui B. P. Hasdeu (în colaborare cu I. Mușlea), București, 1970; Problemele tipologiei folclorice (în colaborare cu D. Caracostea), București, 1971; Istoria folcloristicii românești, București, 1974; Urme pe piatră, București, 1974; Mică enciclopedie a poveștilor românești, București, 1976; Șteampuri fără apă, București, 1979; Poetică folclorică, București, 1979; Folclorul românesc, I-II, București, 1981-1983; Eseu despre dansul popular românesc, București, 1982; Efigii, București, 1987
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
populare din Transilvania, București, 1893; ed. îngr. Maria Croicu, introd. I. C. Chițimia, București, 1970. Repere bibliografice: Petru Drăgănescu-Brateș, Viața și opera lui Ioan G. Bibicescu, Turnu Măgurele, 1938; Octav Păun, Un folclorist valoros: I. G. Bibicescu, GL, 1964, 19; Vrabie, Folcloristica, 246; Bârlea, Ist.folc., 301-303; Dicț. lit. 1900, 100-101; Datcu, Dicț. etnolog., I, 74. L.Cș.
BIBICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285722_a_287051]
-
colaborare cu Savin Bratu și Const. Ciopraga), București, 1961; Introducere în studiul literaturii (în colaborare cu Constantin Boroianu), București, 1965; Teorie și inspirație folclorică la predecesorii lui V. Alecsandri, București, 1977. Repere bibliografice: Al. Dima, Un capitol de istorie a folcloristicii, CRC, 1977, 2; Dicț. scriit. rom., I, 283-284; Datcu, Dicț. etnolog., I, 76-77; Victor Stoleru, Ipostaze de istorie literară, București, 2002, 166-167, 169-171. I.D.
BISTRIŢIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285749_a_287078]
-
Ion Cuceu], Folclor poetic. Cântece și strigături din județul Botoșani, AAF, 1981; Ion Cuceu, Caietele Arhivei de Folclor, AAF, 1983; Nicolae Bot, Caietele Arhivei de Folclor a Moldovei și Bucovinei, AAF, 1987; Nicolae Bot, Mihai Coman, O remarcabilă realizare a folcloristicii contemporane - Arhiva de Folclor a Moldovei și Bucovinei, SLAST, 1989, 9 mai; Nicolae Bot, Ion H. Ciubotaru, „Valea Șomuzului Mare”, AAF, 1993; Datcu, Dicț. etnolog., I, 172-174; Nicolae Edroiu, „Catolicii din Moldova. Universul culturii populare”, SUB, Historia, 1999, 1-2; Iordan
CIUBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
ar fi mulțumit a înșira toate plantele într-o ordine alfabetică, aducând asupra fiecăreia din ele tot ce a putut aduna din obiceiele și credințele poporului român” (7). Fără să știe, Hasdeu intuia modul în care un alt Simeon al folcloristicii românești - Simeon Florea Marian - începuse deja să-și alcătuiască monumentala lucrare Botanica poporană română. Câteva decenii de muncă (1870-1907) s-au materializat în 13 volume : 12 volume de text și un volum ierbar, însumând circa 6.000 de file și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
categorii lingvistice, analogii și diferențe între limbajele naturale și limbajele de programare, modelul topologic al limbajului poetic și modelul algebric al limbajului științific, modelarea matematică a strategiei în teatru, noi tipuri de mecanisme generative (îndeosebi gramaticile contextuale), modele matematice în folcloristică, mecanismul generativ în basmul fantastic, interacțiunea datelor înnăscute și a celor dobândite în unele modele topologice ale procesului de învățare, modele matematico-lingvistice în domeniul artelor vizuale, semiotica diagnosticului medical, metaforele și metonimiile în limbajul matematic, metaforele în componenta artificială a
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
lumină, Arad, 1916, 70-83; Suciu, Lit. băn, 100-109; Breazu, Studii, I, 47-51; Ovidiu Bârlea, Atanasie Marienescu folclorist, AUT, științe filologice, t. I, 1963; Ion Mușlea, Cercetări etnografice și de folclor, îngr. și introd. Ion Taloș, I, București, 1971, 145-156; Vrabie, Folcloristica, 118-126; Ist. lit., III, 821-822; Bârlea, Ist. folc., 134-154; Virgiliu Ene, Folcloriști români, Timișoara, 1977, 66-73; Dicț. lit. 1900, 555-556; Datcu, Dicț. etnolog., II, 63-65; Rusu, Membrii Academiei, 322; Dicț. scriit. rom., III, 89-93. L.Cș.
MARIENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
piese folclorice de o incontestabilă ținută artistică. Notele explicative ce însoțesc unele texte, indicarea localităților de unde au fost culese și notarea, câteodată, a numelui informatorilor, precum și glosarul dialectal conferă caracter științific acestei colecții, care ocupă un loc însemnat în istoria folcloristicii românești. O contribuție notabilă o aduce și culegerea Tradiții poporane române din Bucovina (1895). Legendele, publicate într-o broșură apărută la Sibiu (Tradițiuni poporale române, 1878), reluate parțial în volumul din 1895, atrag atenția prin forma lor autentic populară, relevând
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
S. Fl. Marian, REF, 1957, 3; N. Jula, Lucrări inedite ale lui S. Fl. Marian, REF, 1958, 3; Adrian Fochi, N. Al. Mironescu, Contribuții la cunoașterea vieții și operei lui S. Fl. Marian, REF, 1960, 1-2; Chițimia, Folcloriști, 159-191; Vrabie, Folcloristica, 209-215; Ist. lit., III, 835-846; Bârlea, Ist. folc., 232-244; Mihai Cărăușu, Simeon Florea Marian. Schiță biografică, „Suceava. Anuarul Muzeului Județean”, 1977, 191-203; Dicț. lit. 1900, 553-555; Alexandru Dobre, Simeon și concursurile cu premii ale Academiei Române, REF, 1979, 2; Mircea Fotea
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
intelectuală, să-și ia revanșa asupra „ursitei” ingrate ce făcuse din Hâjdei niște pribegi. Cu o siguranță explicabilă în primul rând prin continuitatea de preocupări de la o generație la alta, sunt prefigurate sferele de interes din anii maturității: istoria, filologia, folcloristica, literatura. Între cele dintâi scrieri literare (unele în limba rusă), îndeobște cu subiecte istorice, se află un fragment de roman și o schiță dramatică intitulate Arbore, fragmentul de dramă Domnița Rosanda, poemul Domnița Voichița, poeziile Sunt dac!, Sunt român! ș.a.
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]