400 matches
-
Profanations (2005), traducere de Martin Rueff, Payot & Rivages, Paris, 2006, pp. 7-20 (ediție românească: Profanări, traducere de Alex Cistelecan, Tact, Cluj-Napoca, 2010). 43 Casanova, La République mondiale des Lettres, pp. 47-60. 44 Pe lângă studiile clasice ale lui Ovidiu Bîrlea, Istoria folcloristicii, Editura Enciclopedică Română, București, 1974 sau Giuseppe Cocchiara, Istoria folcloristicii europene (1952), traducere de Michaela Șchiopu, Saeculum I. O., București, 2004, trebuie menționată secțiunea dedicată evoluției folcloristicii în culturile din estul și centrul Europei în Marcel Cornis-Pope, John Neubauer (eds
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pp. 7-20 (ediție românească: Profanări, traducere de Alex Cistelecan, Tact, Cluj-Napoca, 2010). 43 Casanova, La République mondiale des Lettres, pp. 47-60. 44 Pe lângă studiile clasice ale lui Ovidiu Bîrlea, Istoria folcloristicii, Editura Enciclopedică Română, București, 1974 sau Giuseppe Cocchiara, Istoria folcloristicii europene (1952), traducere de Michaela Șchiopu, Saeculum I. O., București, 2004, trebuie menționată secțiunea dedicată evoluției folcloristicii în culturile din estul și centrul Europei în Marcel Cornis-Pope, John Neubauer (eds.), History of the Literary Cultures of East-Central Europe. Junctures and
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
des Lettres, pp. 47-60. 44 Pe lângă studiile clasice ale lui Ovidiu Bîrlea, Istoria folcloristicii, Editura Enciclopedică Română, București, 1974 sau Giuseppe Cocchiara, Istoria folcloristicii europene (1952), traducere de Michaela Șchiopu, Saeculum I. O., București, 2004, trebuie menționată secțiunea dedicată evoluției folcloristicii în culturile din estul și centrul Europei în Marcel Cornis-Pope, John Neubauer (eds.), History of the Literary Cultures of East-Central Europe. Junctures and disjunctures in the 19th and 20th centuries, III, John Benjamins Publishing, Amsterdam, 2007 ("Forging primal pasts: The
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
poezie vor fi prezenți Vasile Bumbac, Nicu Dracinschi, I.V. Ivanciuc, Constantin Morariu, Sever Beuca Costineanul, Mihail Teliman, V. Huțan, Ion Cocârlă-Leandru ș.a. Colaborează cu proză Emanoil Grigorovitza, Traian Brăileanu, Liviu Marian, Ion Grămadă, Artur Gorovei. Un sector redutabil îl reprezintă folcloristica, domeniu în care activează Simion Florea Marian, Elena Niculiță Voronca, Dimitrie Dan, Artur Gorovei, Grigore Crețu (Originea cuvântului doină), O. Isopescul, care publică numeroase balade, basme, cântece populare, obiceiuri de la naștere, cununie și înmormântare. Se pune un accent deosebit pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287681_a_289010]
-
postfață Romulus Felea, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: I. Bratu, Grigorie Sima al lui Ioan, LU, 1908, 1-2; Alexandru Ciura, Foiletoane, Beiuș, 1912, 75-79; Ion Breazu, Literatura „Tribunei” (1884-1895), DR, 1934-1935; Romulus Felea, Un folclorist uitat: Grigorie Sima, LL, 1968; Vrabie, Folcloristica, 201-202; Bârlea, Ist. folc., 291; Dicț. lit. 1900, 781-782; Datcu, Dicț. etnolog., II, 208. C. Bz.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289673_a_291002]
-
și folclor”, „Revista de etnologie” ș.a. A primit Premiul „Simion Florea Marian” al Academiei Române și Premiul „Dacia”. A participat la elaborarea corpusului Creația populară moldovenească și la editarea culegerilor de folclor pe zone (7 volume). Abordează probleme de istorie a folcloristicii din secolele XIX-XX, legate de activitatea lui Gh. Asachi, T. Stamati, I. Creangă, M. Eminescu, Al. Mateevici, A. Gorovei, Gh. Madan ș.a. Elaborează unele capitole în cursuri teoretice și crestomații pentru instituțiile de învățământ superior. SCRIERI: Folclor moldovenesc: Bibliografie (1924-1967
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285547_a_286876]
-
folcloristic în sistemul științific și de gândire al lui Al. Dima, RITL, 1966, 1; Al. Andriescu, „Conceptul de literatură universală și comparată”, GL, 1967, 36; Liviu Rusu, „Conceptul de literatură universală și comparată”, VR, 1967, 12; Baconsky, Marginalii, 199-203; Vrabie, Folcloristica, 389-390; Dan Grigorescu, „Principii de literatură comparată”, RITL, 1969, 4; Constantin Ciopraga, „Principii de literatură comparată”, CRC, 1969, 22; Nicolae Balotă, „Principii de literatură comparată”, F, 1969, 6; George Munteanu, „Principii de literatură comparată”, CNT, 1969, 28; Balotă, Labirint, 412-416
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
și aria de cunoștințe a cititorilor săi. Determinismul, explicarea cauzală a fenomenelor constituie ideea fundamentală de la care pleacă în combaterea superstițiilor și a practicilor magice. Pentru a le „surpa”, el le descrie și le interpretează, devenind și un pionier în folcloristică. Învățătură firească... are un stil concis, definiții clare, corespunzătoare unei exprimări științifice, dar nu lipsesc nici pasajele narative despre experiențe personale. În alte prelucrări, Povățuire cătră economia de câmp (1806), Istoria naturei sau a firei (rămasă în manuscris, cu excepția unor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289694_a_291023]
-
și de întrebările generației căreia îi aparține. Format sub influența profesorilor N. Iorga, Mihail Dragomirescu, D. Caracostea, N. Cartojan și, la Berlin, a lui Adolf Spamer, P. își alege frecvent o zonă unde istoria și critica literară se îmbină cu folcloristica. Studiul O viziune românească a lumii (1941) este elaborat în anii când Lucian Blaga scria Spațiul mioritic, iar Liviu Rusu eseul Le Sens de l’existence dans la poésie populaire roumaine. Pe lângă imboldul primit din partea lui D. Caracostea, autorul a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
facă mai cu seamă o lucrare de „convingere”, încercând să deschidă o dezbatere pe această temă. După 1944 cel ce se afirmase ca un comentator cu vocație al literaturii contemporane s-a văzut constrâns să se dedice istoriei literare și folcloristicii. Dintre noile lucrări ale lui P., cea mai importantă este Anton Pann, „Cântecele de lume” și folclorul Bucureștilor (1963), studiu în care lărgește conceptul de folclor, abandonând ideea că țăranul este singurul creator și păstrător de folclor și extinzând investigația
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
Ion Mărgineanu, Arad, 1969, 173-248; Folclor din Moldova, București, 1969, vol. I, 65-73, 154-179, 364-381, vol. II, 263-396, 626-647; Ioan Meițoiu, Spectacolul nunților. Monografie folclorică, București, 1969, 454-456, 495-497, passim; Virgil Medan, 1000 chiuituri de pe Someș, Cluj, 1969; Dumitru Pop, Folcloristica Maramureșului, București, 1970, 197-225, 239-319; I. H. Ciubotaru, Silvia Ionescu, Vânătorii. Monografie folclorică, Iași, 1971, 83-90, 235-252; Strigături din Hunedoara, îngr. Clemente Constandin și Aurelian Sârbu, Deva, 1972; Vasile Oarcea, Poezii populare din Țara Zarandului, București, 1972, 212-512; Alexiu Viciu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
populare românești, introd. edit., București, 1966; Soarele și Luna. Balade populare românești, București, 1966; Folclor din Oltenia și Muntenia, III-V, București, 1968-1970; Petru alias Dăncuș de Ieud, Strigături, glume și basme culese din popor , introd. edit., în Dumitru Pop, Folcloristica Maramureșului, București, 1970, 287-392; Dumitru Stăncescu, Sora Soarelui. Basme culese din popor, pref. I.C. Chițimia, București, 1970, Cerbul de aur. Basme culese din popor, pref. edit., București, 1985; Mărturisiri literare (organizate de D. Caracostea în anii 1932-1933), introd. edit., București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286698_a_288027]
-
folcloriștilor”, „Scânteia”, 1979, 13 septembrie; H. Anger, Ein Lexicon der Folkloristen, „Karpaten Rundschau”, 1979, 42; I. C. Chițimia, Tipuri de dicționare și diversitatea lor, ALIL, t. XXVIII, 1979-1980; I. Oprișan, „Dicționarul folcloriștilor”, RL, 1980, 23; Ovidiu Papadima, O lucrare fundamentală de folcloristică, RL, 1981, 35; Mihai Coman, Elogiul unei ediții de folclor, LCF, 1982, 13; Adrian Fochi, „Dicționarul folcloriștilor II”, RITL, 1984, 1; Ion Cuceu, „Toma Alimoș”, LCF, 1987, 26; Nicolae Constantinescu , Petru Caraman, „Studii de folclor”, LL, 1988; Aurel Martin, Opera
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286698_a_288027]
-
și cultural. Entuziast și energic, dornic să cunoască lucruri și oameni noi, activează ca învățător în sate din zonele Hațeg, Făgăraș, Lugoj, Blaj și Năsăud, preocupat în același timp de culegerea folclorului de aici. Citea, de predilecție, studii de pedagogie, folcloristică și etnografie. Întreținea legături cu alți folcloriști, printre care T.T. Burada, Elena Niculiță-Voronca, Artur Gorovei, Jan Urban Jarník, At. M. Marienescu, G. Cătană. În 1894 și 1895 a fost secretar al Astrei. La sfârșitul secolului al XIX-lea numele lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
corpus al liricii populare, LCF, 1962, 14; Valeriu Rusu, „Flori alese din poezia populară”, LR, 1962, 3; Ion Taloș, „Folclor din Transilvania”, TR, 1962, 47; Ion Horea, „Folclor din Transilvania”, „Scânteia”, 1963, 5 762; Perpessicius, Alte mențiuni, II, 182-199; Vrabie, Folcloristica, 424-425; Nicolae Bot, „Antologia basmului cult”, ST, 1969, 4; I. Oprișan, „Antologia basmului cult”, RITL, 1969, 3; V. Fanache, „Florile norocului”, TR, 1970, 3; M. Nițescu, „Florile norocului”, VR, 1970, 8; I. C. Chițimia, Folclor românesc în perspectivă comparată, București, 1971
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289627_a_290956]
-
despre colecțiile de literatură populară (colecția lui N. A. Caranfil, apărută la Huși, în 1872, sau cea de cântece bulgărești a lui V. Ciolac, din 1872), aparțin tot directorului revistei, care la rubrica de bibliografie semnalează și lucrări sau reviste de folcloristică din străinătate. Alte articole dedicate folclorului scriu Aron Densușianu, Em. Kretzulescu, G. Dem. Teodorescu, A. D. Xenopol (Ceva despre literatura poporană, republicat din „Convorbiri literare”), Gr. G. Tocilescu, P. Ispirescu, M. Gaster, Gh. Chițu. Prin aceste contribuții, în primul rând prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286336_a_287665]
-
Cazacu, Șerban Cioculescu, Al. Piru, Silvian Iosifescu, Valeria Guțu Romalo, D. Macrea, Ov. S. Crohmălniceanu, George Munteanu, Mircea Martin, Valentin Lipatti, Leon Levițchi, Victor Hanea, Ana Cartianu, G. Ivașcu, Al. Dima. Revista conține studii, articole, recenzii, cronici în domeniul lingvisticii, folcloristicii, al istoriei, criticii, teoriei literare și literaturii comparate. Are rubricile „Literatură română”, „Lingvistică”, „Teorie literară”, „Folclor”, „Istoria literaturii române”, „Studii și documente”, „Limbă și literatură română”, „Limbi și literaturi străine”, „Literatură universală”, „Recenzii”, „Cronică”. La numărul 1-2 din 1972, conținând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285341_a_286670]
-
T, 1913, 3; Ion Breazu, Literatura Tribunei (1884-1895), DR, 1934-1935, 86-88; Ion Breazu, Iosif Hodoș, T, 1941, 7-8; Enea Hodoș, Din activitatea mea de folclorist, AAF, 1945, 7; Ion Breazu, Turgheniev la românii din Ardeal, SL, 1948; Marin Bucur, Din folcloristica bănățeană, O, 1957, 2; George C. Bogdan, Amintirea unuia dintre primii editori ai lui G. Coșbuc, O, 1959, 2; George C. Bogdan, Primii traducători bănățeni din clasicii ruși, O, 1959, 4; Vrabie, Folcloristica, 285; Elena Stan, Poezia lui Eminescu în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
din Ardeal, SL, 1948; Marin Bucur, Din folcloristica bănățeană, O, 1957, 2; George C. Bogdan, Amintirea unuia dintre primii editori ai lui G. Coșbuc, O, 1959, 2; George C. Bogdan, Primii traducători bănățeni din clasicii ruși, O, 1959, 4; Vrabie, Folcloristica, 285; Elena Stan, Poezia lui Eminescu în Transilvania, Cluj, 1969, 33; Bârlea, Ist. folc., 303-306; Dicț. lit. 1900, 440-441; Virgiliu Florea, Folcloristul Enea Hodoș, Cluj-Napoca, 1995; Datcu, Dicț. etnolog., I, 317-318; Dicț. scriit. rom., II, 513-514; Nicolae Manolescu, O istorie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
asupra cercetării descântecelor, farmecelor și vrăjilor. Descântecele apar astfel clasificate după natura bolii; importante sunt definițiile date deochiului și descântecelor-rugăciune. Autorul recurge la metoda comparativă pentru a Încadra În context universal descântecul românesc, lucru recunoscut de Ovidiu Bârlea În Istoria folcloristicii românești. Amalia Pavelescu, cu studiul său Poezia de ritual și ceremonial din Mărginimea Sibiului, se Înscrie În preocuparea mai largă a Școlii clujene de folclor de a reface unitatea culturii populare; studiul acoperă Întreg timpul ritual și ceremonial al anului
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
colindelor pastorale; urările de mulțumire cu o configurație aparte (urarea colacului și cea a banilor). Continuarea fireasca a studiului despre colindat este cel despre aspectul negativ, Descolindatul În orientul și În sud-estul Europei, studiu ce ocupă un loc aparte În folcloristica românească. Descolindatul se Îndrepta Împotriva gazdelor avare, care nu se arată ospitaliere. Colindătorii din oaspeți buni - adică vrăjitori de bun augur, se pot transforma În oaspeți funești, În vrăjitori de rău augur.Spațiul, timpul și cauzalitatea sunt cercetate ca fenomene
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
vechi timpuri și a constituit o temă de meditație În toate culturile, de la cele mai vechi și mai Îndepărtate până la cele moderne. Prezentarea diferitelor abordări ale destinului În cercetarea etnologică românească reprezintă o Încercare de scriere a unei istorii a folcloristicii românești din perspectiva destinului Există două mari faze de evoluție În ceea ce privește viziunea propie narațiunilor populare. Destinul apare ca forță hotărâtoare Încă din cele mai stăvechi timpuri, din faza arhaică a culturii românești, când iau naștere principalele structuri ale acestei forme
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Structura poetică a basmului (1975), Retorica folclorului. Poezia (1978), Eposul popular românesc. Teme, motive, structuri poematice (1983), în abordările stilistice Poetica „Mioriței” (1984), Proza populară românească (1986). Toate sunt caracterizate de un demers critic consecvent, prin care se urmărește delimitarea folcloristicii ca disciplină autonomă, de valorificare estetică a literaturii populare. Balada populară română reprezintă o încercare reușită de aplicare a doctrinei expuse cu douăzeci de ani înainte în Folklorul..., autorul fundamentând științific geneza, evoluția și specificul eposului românesc, căruia îi relevă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
și sociale și despre caracteristicile mai noi ale eposului popular - vioiciunea, stilul eliptic, bogăția dialogului, linearitatea structurii, absența descrierilor și a caracterizării eroilor, a evocării ambianței, pătrunderea elementelor urbane -, explicabile prin influențele exercitate asupra folclorului de factorii culturali moderni. Cu Folcloristica română. Evoluție, curente, metode (1968), structurată pe direcții și școli, V. este și autorul primei încercări de sinteză diacronică asupra folcloristicii autohtone. SCRIERI: Mesianism ardelean, București, 1937; Bârladul cultural, pref. Nicolae Petrașcu, București, 1938; Gândirismul. Istoric, doctrină, realizări, București, 1940
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
caracterizării eroilor, a evocării ambianței, pătrunderea elementelor urbane -, explicabile prin influențele exercitate asupra folclorului de factorii culturali moderni. Cu Folcloristica română. Evoluție, curente, metode (1968), structurată pe direcții și școli, V. este și autorul primei încercări de sinteză diacronică asupra folcloristicii autohtone. SCRIERI: Mesianism ardelean, București, 1937; Bârladul cultural, pref. Nicolae Petrașcu, București, 1938; Gândirismul. Istoric, doctrină, realizări, București, 1940; Emil Gârleanu, Craiova, 1941; Folklorul. Obiect. Principii. Metodă, București, 1947; ed. (Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii), București, 1970; Balada populară română
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]