190 matches
-
colaborare cu I. Massoff), pref. Paul I. Prodan, București, 1935; Drama istorică în teatrul lui V. Alecsandri, Craiova, 1937; Ioan Eliade-Rădulescu. Omul și opera, București, 1939; Horațiu în literatura română, București, 1939; Nicolae Filimon, inițiatorul romanului românesc, București, 1940; Activitatea folcloristică a lui Nicolae Filimon, București, 1941; Bibliografia scrierilor lui N. Bălcescu, în Articole și referate despre N. Bălcescu, București, 1953; Vasile Pârvan. Biobibliografie (în colaborare), București, 1957; Échos ibériques et hispano-américains en Roumanie (în colaborare), București, 1959; Tchékhov en Roumanie
BAICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285545_a_286874]
-
de folclor, cea dintâi la noi în care poeziile populare sunt tipărite în forma lor autentică, a fost primită elogios încă de la apariție. I. Bianu, G. I. Ionnescu-Gion, A. D. Xenopol au subliniat importanța culegerii „întocmai cum se zic” a producțiilor folcloristice și a publicării lor nealterate. Transcriind fonetic textele culese, C. se încadra unei direcții noi în domeniu, lucrarea sa fiind luată drept model mai multe decenii de-a rândul. Textele publicate sunt însoțite de indicații privitoare la variantele apărute anterior
CANIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286065_a_287394]
-
derivă din „întocmirea” textelor. Observațiile sale au în vedere, mai cu seamă, colecția de balade și colinde „alcătuită” de bănățeanul At. M. Marienescu, care intervenise mult în producțiile culese. Metoda „reconstituirii”, preconizată și folosită de acesta sub influența unor școli folcloristice ale epocii, nu este respinsă întru totul de C.; el consideră însă că aplicarea ei ar fi posibilă abia atunci când se va fi cules foarte mult, dacă nu aproape tot, în aria folclorului. Sub înrâurirea lui B. P. Hasdeu, C.
CANIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286065_a_287394]
-
mai întâi în „Revista nouă”, inițiată de B.P. Hasdeu, studiile Influența țiganilor asupra literaturii poporane române (1893), demonstrație ale cărei concluzii sunt considerate, parțial, depășite, și Poreclele la români (1895). A făcut parte din ceea ce s-ar putea numi „școala folcloristică” de la „Grai și suflet”. Numirea în postul de conferențiar la București îi oferă posibilitatea prezentării lecției de deschidere din 19 noiembrie 1913, Straturi de cultură și straturi de limbă la popoarele romanice. Pentru cercetările sale orientate spre folcloristică, ca de
CANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]
-
gotice și camerele din palatul domnesc. „Pictorii de la Cetățuia, înainte de a trece la lucru, au făcut studii asupra picturii bisericilor din Bucovina. De aceea și la Cetățuia avem un exemplu ingenios de felul cum au reușit să sintetizeze vechea concepție folcloristică română a vămilor văzduhului, cu tema scării cerului”<footnote Petru Comarnescu, Îndreptar artistic al monumentelor din nordul Moldovei. Arhitectura și fresca în secolele XV-XVI, Casa regională a creației populare Suceava, f. a., p. 293 footnote>. Ceea ce se remarcă de la prima vedere
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
patetică În ascetismul ei care-i poruncea să le refuze vraja. Mi-am dat seama de splendidele-i contradicții văzând-o cum discuta cu colegii ei. Erau reuniuni În case prost mobilate, Împodobite cu câteva postere și cu multe obiecte folcloristice, cu portrete ale lui Lenin și teracote din nord-estul continentului care celebrau așa-numitul cangaceiro, sau cu fetișuri amerindiene. Nu sosisem acolo În unul dintre momentele politice cele mai limpezi și decisesem, după experiența din patrie, să mă țin departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
în plin miros de fum, cutii aruncate pe jos sau miros de prăjeală. Oare aceasta să fie imaginea pe care românii își doresc să o prezinte italienilor? Oare nimeni nu înțelege efectul negativ pe care această imagine să spunem așa folcloristică o produce față de întreaga comunitate? Am discutat în urmă cu câteva pagini despre numărul absurd al asociațiilor românești din Italia. Multe dintre aceștia sunt conduse, din păcate, de persoane inadecvate acestui rol, în anumite situații vorbim de semianalfabeți. Nimeni nu
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
geantă, cu restul publicațiilor, în lucru, sau în așteptare pentru lectură. O dăruiesc cu plăcere și am bucuria realizatorilor ei, când citesc mulțumirea celor care o primesc ș i ci tesc. Ar putea fi altfel? Are de toate: știință, cultură, folcloristică, memorialistică, aprecieri și r egre te „in memoriam”, enigmistică, monografie și iconografie, poezie-venerabilă și începătoare, scrieri despre personalitățile și trăirile vremurilor... Autori, o puzderie, care de care mai valoroși, unii în activitate, alții plecați, ca să le rămână ami ntirea sau
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
7, folcloristica a condus la mari sinteze retrospective. Este suficient să amintim doar câteva din cele care au amplificat valoarea funcțională a folcloristicii, încă în secolul al XIX-lea. Cercetările lui Adolf Spamer 8, care vedea în formele de expresie folcloristică spiritul unui popor ("Ausdrucksformen", "Wort und Idee"), concretizate în opera colectivă "Die deutsche Volkskunde" (1934), au constituit un etalon pentru folcloristica universală 9. Capacitatea de a reconstitui viața socială "prin cercetarea condițiilor complexe, îndeosebi psihice", a fost demonstrată tot atât de pregnant
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
dar exemplele nu sunt limitative. Ideea care se reține este aceea a capacității gnoseologice a folclorului. Sub această incidență etnopsihologia (și etnopsihiatria) se situează în cel dintâi plan prin capacitatea lor de dezvăluire a trecutului sufletesc al poporului*. Cele mai multe producții folcloristice, de la descântec până la spectacole (unele cu aspect de psihodramă), conțin elemente de observație sau de practică psihologică. Ca și în restul țării, și în Moldova descântecele, asociate cu o medicație propriu-zisă (evoluată odată cu lărgirea terapiei populare), au constituit un fond
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de femei în scop sedativ, prozaic. De altfel, corespundea psihologiei femeii de odinioară utilizarea unor astfel de preparate în scopul de a tempera unele atracții extraconjugale. La țară și la oraș am întâlnit astfel de practici care continuă, evident, practici folcloristice mai vechi și care poate căpăta o semnificație medico-legală (Romanescu; 1970, 1973 etc.). Dimpotrivă, pentru a obține simpatia unor persoane, în scopuri special matrimoniale, sau de desfacere a unor căsătorii sau legături deja existente, în scopul de a influența deci
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de numărul mare al cărților, de diversitatea tematică, de ambiția cu care se încearcă reprezentarea vieții poporului român „de peste tot locul“, dar și de nivelul științific inegal. Nivelul științific a constituit permanent o condiție impusă de referenții Academiei, dar experiența folcloristică și etnografică din România era încă modestă, cei mai mulți autori nedepășind un nivel amatoristic. Cercetînd cultura țărănească, aceștia puneau în joc mai degrabă entuziasmul decît cunoștințele de specialitate. Așa se explică de ce Ovid Densusianu a intervenit în două rînduri, în anii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Densusianu își începe cursurile la 14 noiembrie 1919 cu Secolul al XVI-lea în Occident și la noi, continuare la Spiritul latin în manifestațiunile lui critice. Nu scapă prilejul ca în ședința Academiei din 27 mai să enunțe principiile activității folcloristice în viitor, propunând lărgirea operațiunilor de teren în Ardeal pentru alcătuirea Enciclopediei folclorului românesc și a Atlasului folcloric. Datorită alegerii lui D. Onciu („nemțitul") în fruntea biroului Academiei, Densusianu refuză să participe la lucrările Academiei multă vreme. Publică în acest
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
refuză să participe la lucrările Academiei multă vreme. Publică în acest an una din cele mai cunoscute antologii de texte folclorice Flori alese din cântecele populare, București, 1920 În timpul iernii anului 1922 rămâne pentru odihna în Cehoslovacia. Încununarea activității sale folcloristice are loc în perioada anilor 1921 1923, când apare opera Vieața Păstorească, Poezia noastră populară, când scoate revista „Grai și Suflet” sub egida Institutului de Filologie și Folclor. „Grai și Suflet"este prima noastră revistă, filologică de ținută și de
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
importanța folclorului pentru istoria culturii unui popor și cu privire la culegerea folclorului. „La o îndrumare nouă - zice Ovid Densusianu - trebuie încă să corespundă o schimbare de metodă, de mijloace de lucru. E o necesitate care se impune fără întârziere în cercetările folcloristice, cu atât mai mult cu cât ele au suferit și mai ales la noi lipsa unei discipline serioase 2 și continuă „Epoca de culegere, cu grămada, fără sistem, fără orientare, fără pregătire științifică, trebuie să se încheie. Folcloriștilor de mâine
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
în anul 1925-1926 Ovid Densusianu afirmă că fiecare specialitate are sufletul său particular, moștenit și amplificat de cercetări, orientări și curiozități satisfăcute. In acest curs Concordanțe lingvistice și folclorice, cercetarea se face atât din punct de vedere filologic cît și folcloristic, folosind și metoda comparativ istorică. Este o lucrare de comparativism filologic și folcloric, un dicționar unic în felul său, pe baza unor fapte a căror existență este când paralelă, când simbiotică. Să nu uităm că încă din primele sale lucrări
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
se îndrepte spre popor, să simtă ce e o doină, un basm Dar aceasta numai ca un mijloc de îmbogățire a motivelor artistice de variere a expresiilor, de nuanțare mai potrivită, mai energică, uneori, a ideilor, simțirilor" Opera filologică și folcloristică a lui Ovid Densusianu cuprinde dincolo de aceste fapte fundamentale, în cursurile ținute la Facultatea de Filozofie și Litere, în studiile, recenziile și notele publicate mai cu seamă în „Grai și suflet", în comunicările științifice, date prețioase pentru cunoașterea deplină a
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
populare. Spirit foarte receptiv, el rupe cu tradiția latinistă în care a crescut eliberându-se de o seamă de concepții și metode învechite "și sterpe" cum le-a numit, metode și concepții care fuseseră preconizate de întâii reprezentanți ai mișcării folcloristice. Spiritul nou ce regenerează filologia afirmă el trebuie să însuflețească pe viitor pe folcloriști. Pornind de aici, filologul Densusianu ajunge să creeze o adevărată școală folcloristică, bazată pe o concepție originală și pe metode științifice de investigații. El combate energic
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
le-a numit, metode și concepții care fuseseră preconizate de întâii reprezentanți ai mișcării folcloristice. Spiritul nou ce regenerează filologia afirmă el trebuie să însuflețească pe viitor pe folcloriști. Pornind de aici, filologul Densusianu ajunge să creeze o adevărată școală folcloristică, bazată pe o concepție originală și pe metode științifice de investigații. El combate energic pozițiile neștiințifice din folcloristica românească:„Ideile preconcepute afirmă el trebuie lăsate la o parte și în cercetările de folclor. Apriorismul nu poate duce și aici la
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
obiectivele cercetărilor de acest fel de la noi în chip modern. Densusianu arată că resursele etice bogate ale creației populare ar putea fi folosite pe scară largă în educarea tinerei generații pentru a ajuta astfel la 28 limpezirea sufletului nostru. Concepția folcloristică a lui Densusianu datorează mult formației sale de lingvist, filolog și literat. Este în același timp sensibil la frumusețile literaturii populare și în aceeași măsură exigent în legătură cu redarea fidelă și responsabilitatea față de autenticitatea materialului popular. El este acel care concentrează
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
datorează mult formației sale de lingvist, filolog și literat. Este în același timp sensibil la frumusețile literaturii populare și în aceeași măsură exigent în legătură cu redarea fidelă și responsabilitatea față de autenticitatea materialului popular. El este acel care concentrează în concepția sa folcloristică datele esențiale ale principalelor orientări ale epocii sale orientări pe care le depășește, ajungând la un punct de vedere, modern, valabil până azi. Originalitatea concepției sale ni se arată cu claritate când încearcă să delimiteze granițele folclorului cu alte științe
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
graiul, folclorul și etnografia regiunilor pe care sunt în măsură să le cunoască mai bine decât alții.” În legătură cu cercetarea culturii populare, el cere o bună cunoaștere a acesteia, cunoaștere ce presupune trăirea în mediul de viață al acestei culturi. Concepția folcloristică pentru care milita Densusianu este înfățișată cu claritate și în cele două referate pe care le prezintă Academiei, unul în 1920 și altul 30 în 1924. El crede că s-ar putea ajunge cu timpul la o bună cunoaștere a
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Densusianu acordă interes și studiului muzicii populare publicând în „Grai și suflet " studii ca Elemente române în muzica populară maghiară de S.G.Alexici și Bocetul din Oaș de C.Brăiloiu. Să urmărim cum aplică în practică Ovid Densusianu concepția sa folcloristică principiile, metodele expuse în numeroase articole, studii, cursuri în legătură cu circulația în folclor deoarece au fost confirmate devenind chiar legi 3.3. Graiul din Țara Hațegului Nu argumentează de ce este aleasă această temă și nu alta în chiar prefața lucrării: „Pentru
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
binecuvântare între femei -, ceea ce înseamnă, invers, o individualizare și o singularizare absolută a Mariei, ca singura binecuvântată dintre toate femeile; "întru" și "între" fiind, ambele, echivalări ale lui inter din Biblia Vulgata). 10 Simion Florea Marian, Legendele Maicii Domnului. Studiu folcloristic, ediție îngrijită de Ileana Benga și Bogdan Neagotă, Editura Ecco, Cluj-Napoca, 2003, p. 239. 11 Moses Gaster, op. cit., pp. 404-405. 12 Simion Florea Marian, op. cit., p. 243. 13 Antim Ivireanul, Cuvânt de învățătură în 25 a lunii Dechemvrie, la Nașterea
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
al Academiei Române”. În aceeași vreme, cernăuțeanul Dimitrie Dan publica lucrarea Din toponimia românească, de data asta în capitala țării (București, „Socec”, 1896). Peste tot, se trezise la viață același „plai românesc”, toponimic, demografic, de suflet. Nu trebuie să aducem mișcările folcloristice naționale, din secolul al XIX-lea, la numitor comun, de dragul științei „exacte”, cînd problema nici nu se punea în acești termeni. Nemții, prin Frații Grimm, iugoslavii, prin Vuk Karagici, au recunoscut textelor orale valori artistice și imaginative, însă dependente de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]