KorAP: Find »[drukola/base=fonație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...13 >

314 matches

Corola-publishinghouse/Science/83970_a_85295

și modularea conștientă a vocii pentru a reda anumite stări. Ritmul, accentul și intonația sunt dependende de durata pronunțării și de ritmica respiratorie. Pentru a nu altera pronunția și prin urmare sensul cuvintelor trebuie să se stabilească în echilibru între fonație și respirație.

Implementarea unui ritm normal ?n vorbirea copilului deficient de auz by Daniela Maja [Corola-publishinghouse/Science/83970_a_85295]
Corola-publishinghouse/Science/83964_a_85289

pauze, li se termină aerul.Acest aspect trebuie educat prin inspirație puternică și expirație lungă sau cu întreruperi. Această activitate respiratorie trebuie susținută de profesorul logoped și ceilalți profesori care predau la clasa respectivă. 2. Exersarea organelor ce participa în fonație și pregătirea lor pentru emiterea sunetelor- În acest sens se vor face - exerciții ale limbii, - stingerea lumânării de la distanțe din ce in ce mai mari, - concurs de mașinuțe suflate, etc 3. Educația senzorială- Educarea sensibilității vibractile, a restantului auditiv, a senibilității vizuale. Educarea vibrotactilă

Copilul surd ?i comunicarea verbal? by Apopei Elena, Macsim Maria [Corola-publishinghouse/Science/83964_a_85289]
Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376

copilul, datorită surdității, devine și mut. Noțiunea de surdo-mut creează impresia unei duble deficiențe, când de fapt, copilul surd (cu rare excepții) este capabil să vorbească din punct de vedere anatomic, fiziologic și psihologic. În cazul auzitorilor, între audiție și fonație există o strânsă corelație, importantă mai ales prin prezența unui feed-back auditiv. Influența reciprocă între audiție si fonație pentru surd nu există. Surditatea afectează întreg circuitul auditiv, afectează acea latură a fonației ce privește domeniul sonor al vorbirii și din

Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
surd (cu rare excepții) este capabil să vorbească din punct de vedere anatomic, fiziologic și psihologic. În cazul auzitorilor, între audiție și fonație există o strânsă corelație, importantă mai ales prin prezența unui feed-back auditiv. Influența reciprocă între audiție si fonație pentru surd nu există. Surditatea afectează întreg circuitul auditiv, afectează acea latură a fonației ce privește domeniul sonor al vorbirii și din care trebuie să se constituie vocea. La copilul surd audiția defectuoasă va trebui compensată parțial de un alt

Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
și psihologic. În cazul auzitorilor, între audiție și fonație există o strânsă corelație, importantă mai ales prin prezența unui feed-back auditiv. Influența reciprocă între audiție si fonație pentru surd nu există. Surditatea afectează întreg circuitul auditiv, afectează acea latură a fonației ce privește domeniul sonor al vorbirii și din care trebuie să se constituie vocea. La copilul surd audiția defectuoasă va trebui compensată parțial de un alt feed-back care se bazează pe resturile auditive, analizatorul vizual, cutanat, senzații proprioceptive. Copilul auzitor

Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
Corola-publishinghouse/Science/301_a_586

mai ales la copilul mic și/sau preșcolar. Este datorată hiperplaziei foliculilor limfatici amigdalieni; la bucofaringoscopie se constată amigdale mărite de volum, palide, moi, depresibile la palpare. În această formă simptomatologia este dominată de tulburările mecanice de respirație, deglutiție și fonație. Hipertrofia dură este întâlnită mai ales la adult și se datorează proliferării țesutului conjunctiv amig dalian. La bucofaringoscopie amigdalele sunt mari, roșii, ferme sau renitente, cu cripte vizibile. Elementul infecțios (angine repetate) este mai pregnant în cazul amigdalitelor cu hipertrofie

ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU (2012) [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183

nespecificitatea topografică, test binaural, iar influența dată de substanțele anestezice și somn îl face inadecvat pentru determinările la copil. (12, 225) „Nici o limbă nu este mai latină ca limba noastră” Dumitru Stăniloae î1903-1993) I.3. Tehnici de explorare a fonoarticulării Fonația este procesul de emitere a sunetelor în timpul expirului, la nivelul laringelui, prin vibrațiile corzilor vocale. Sunetul emis se caracterizează prin înălțime determinată de tensionarea și lungimea corzilor vocale, precum și intensitate determinată în special de presiunea subglotică Articularea sunetelor reprezintă modificările

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
și nazale prin care i se conferă o structură fonetică prin procesele de rezonanță nazosinusală și toracică, ocluzie sau îngustare a canalului de articulare îbilabial, labiodental, dento-lingual, ante și retropalatal). Modificările profilului acustic al fonemelor sunt datorate fie tulburărilor de fonație laringiene sau tulburărilor modulării articulatorii oro-nazale. I.3.1. Clasificarea metodelor de explorare a fonoarticulării Tehnicile de explorare a aparatului de fonoarticulare cuprinde metodele de explorare din sfera ORL și chirurgiei buco-maxilo-faciale clinice și paraclinice. Explorarea fonației este utilizată în

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
fie tulburărilor de fonație laringiene sau tulburărilor modulării articulatorii oro-nazale. I.3.1. Clasificarea metodelor de explorare a fonoarticulării Tehnicile de explorare a aparatului de fonoarticulare cuprinde metodele de explorare din sfera ORL și chirurgiei buco-maxilo-faciale clinice și paraclinice. Explorarea fonației este utilizată în specializarea fonologie și cuprinde examenul clinic al regiunii suprahioidiene prin metodele de: inspecție îlaringoscopia indirectă), palpare, percuție și ascultație și tușeu laringian, completat de explorarea paraclinică fonologică ce include tehnicile optice și electrofiziologice laringiene. a). Metodele de

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
cuprind: - Electroglotografia; - Tehnica electrofiziologiei recurențiale: cronaximetria și viteza de conducere a nervului recurent; - Tehnica electromiografiei corzilor vocale. I.3.2. Metode de explorare optică și imagistică a fonoarticulării Laringostroboscopia Laringostroboscopia este o metodă de vizualizare a mișcării corzilor vocale în fonație, prin iluminarea lor periodică cu o frecvență de la 5 la 20 de imagini pe secundă, cu o fază decalată față de mișcarea fiziologică. Datorită remanenței percepției retiniene, imagine mișcării apare într-o desfășurare secvențială încetinită. La strobolaringoscopul cu discuri, iluminarea este

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
Fig. 1.23. Videostroboscopia laringeană îdupă http://www.kayelemetrics.com/) Cinematografia simplă se face prin filmarea corzilor vocale în oglindă, cu douăzeci de imagini pe minut, ceea ce permite descriere aspectelor semiologice de coarde alipite, imobile și cu margini șterse în fonație. î102, 198) Cinematografia ultrarapidă cu 6000 imagini pe secundă permite prin derularea încetinită a imaginii filmate, studierea fiecărei perioade a corzilor vocale. Dezavantajul metodei este ca nu se pot filma decât vibrațiile până la 250 Hz, iar trecerile în interiorul registrului î290

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
constă în iluminarea diafanoscopică internă a spațiului supra sau subglotic și captarea fibroscopică a imaginii din interior. Evaluarea spațiului subglotic constituie un avantaj al explorării față de tehnicile descrise anterior. (102, 198) Tomografia laringeană în dinamică Metoda este utilizată în studiul fonației și permite evaluarea activității glotei prin aprecierea profunzimii dintre corzile vocale și fermitatea închiderii lor, aspectul imaginii ventriculului lui Morgani, contracția sfincterului glotic și tiroaritenoidianului extern. Între intensitatea sunetului generată prin presiunea subglotică, impedanța electrică a laringelui și imaginea tomografică

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
ventricularului Morgani există o relație deterministică ce conferă date anatomofuncționale utile diagosticului în investigația poligrafică. (figura 1.24 și 1.25) Tomografia toracică în dinamică prin sliduri în plan transversal și frontal, permite vizualizarea controlului diafragmului și mușchilor respiratori în timpul fonației, iar profilul laringofaringobucal sagital permite studiul comportării orificiului bucal, cavității bucale, vălului palatin, cavității faringiene în întregime, laringelui și traheei în actul de fonație și articulare a fonemelor. (102, 198) I.3.3. Metode de explorare electrofiziologică a fono-articulării Electroglotografia

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
dinamică prin sliduri în plan transversal și frontal, permite vizualizarea controlului diafragmului și mușchilor respiratori în timpul fonației, iar profilul laringofaringobucal sagital permite studiul comportării orificiului bucal, cavității bucale, vălului palatin, cavității faringiene în întregime, laringelui și traheei în actul de fonație și articulare a fonemelor. (102, 198) I.3.3. Metode de explorare electrofiziologică a fono-articulării Electroglotografia fonatorie Electroglografia reprezintă o tehnică noninvazivă de evaluare a activității fonatorii laringiene prin măsurarea variațiilor de impedanță electrică produse prin vibrațiile corzilor vocale în timpul

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
un sursă de alimentare stabilizată pentru intensitate și frecvență, care este branșată pe circuitul unui montaj punte. Curentul ajunge din stabilizatorul de tensiune la circuitul punte al electroglotografului, și traversează prin intermediul electrozilor aplicați lateral pe cartilajul tiroid, structurile laringiene în fonație sub forma unei unde purtătoare de 200 kHz și de intensitate foarte redusă, care este modulată prin deschiderea și închiderea glotei, producând variații ale impedanței electrice transglotice. Unda modulată este separată de cea purtătoare cu ajutorul glotografului și este afișată oscilografic

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
emisie, cu excitabilitatea sfincterului glotic, intensitatea și impedanța laringeană. (102, 198) Electromiografia velopalatină, faringiană și laringiană Electromiografia velopalatină, faringiană pe mușchii constrictorul superior și mijlociu, și laringiană pe mușchii tiroaritenoidieni - mușchii fonatori propriu-ziși adductori al corzilor vocale - permite investigația actului fonației. Particularitățile EMG țin de originea embriologică din arcul VI brahial, care determină un comportament similar sincițiului miocardic. Musculatura are un coeficient de inervație redus 5 - 10 și o bogată inervație proprioceptivă necesară controlului mioartrokinetic. În musculatura velopalatină predomină fibrele albe

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
miocardic. Musculatura are un coeficient de inervație redus 5 - 10 și o bogată inervație proprioceptivă necesară controlului mioartrokinetic. În musculatura velopalatină predomină fibrele albe, iar în musculatura dilatatorilor glotei - mușchii crico-aritenoidieni posteriori - predomină fibrele roșii necesare activității tonice implicate în timpul fonației, respirației și deglutiției. Electromiografia mușchilor tiro-aritenoidieni necesită investigarea bilaterală musculară într-o înregistrare pe două canale, la care se poate adăuga fonograma într-o înscriere pe trei canale. Abordarea mușchilor tiroaritenoidieni se face prin perforarea membranei cricotiroidiene după anestezia mucoasei

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
pe o gamă de până la 2 - 4 octave. Tiroaritenoidienii se alungesc în timpul contracției, maxim la sunetele înalte și de intensitate maximă. Parametri traseului variază în special funcție de înălțimea sunetului și mai puțin în funcție de intensitatea emisiei sonore. (11) Traseul EMG de fonație se înregistrează o activitatea electrică musculară proporțională descărcărilor nervoase, sub forma unui traseu de tip intermediar și interferențial cu potențiale bi- și trifazice de 200 - 400 μV, durată de 2-4 ms și frecvențe de 10 - 20 Hz în timpul fonației și

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
de fonație se înregistrează o activitatea electrică musculară proporțională descărcărilor nervoase, sub forma unui traseu de tip intermediar și interferențial cu potențiale bi- și trifazice de 200 - 400 μV, durată de 2-4 ms și frecvențe de 10 - 20 Hz în timpul fonației și de 20 - 40 Hz în timpul deglutiției, la care se adaugă o activitate pseudomiotonică corespunzătoare trecerii curentului de aer corespunzător ritmului vorbirii - traseu microfonic. În mușchii tiroaritenoidieni îmușchiul vocal) frecvența este de până la 60 Hz în timpul vorbirii și până la 100

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
cât intensitatea și înălțimea este mai ridicată. În EMG velo-palatină, electrozii implantați sunt bifileri, acul se plasează paralel cu direcția fibrelor musculare aproape de joncțiunea cu palatul dur, după o prealabilă anestezie. EMG velo-palatină în repaus arată linie izoelectrică, iar în fonație traseu de tip intermediar cu amplitudine de 300 - 350 μV. (11, 34) EMG velo-palatină în deglutiție arată traseu de tip interferențial cu aspect crescător descrescător îlenticular), cu amplitudine de 400500 uV și durată de 1000 -1500 ms. Fonația antrenează și

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
iar în fonație traseu de tip intermediar cu amplitudine de 300 - 350 μV. (11, 34) EMG velo-palatină în deglutiție arată traseu de tip interferențial cu aspect crescător descrescător îlenticular), cu amplitudine de 400500 uV și durată de 1000 -1500 ms. Fonația antrenează și constrictorul superior al faringelui. Pentru EMG-ul constrictorului superior faringian se utilizează un port vată pentru laringe la vârful căruia se atașează acul electrod printr-un tub de cauciuc de 1-2 cm ce abordează transvelar mușchiul, cu implantare

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
faringian se utilizează un port vată pentru laringe la vârful căruia se atașează acul electrod printr-un tub de cauciuc de 1-2 cm ce abordează transvelar mușchiul, cu implantare în regiunea posterolaterală a faringelui. EMG constrictorului superior al faringelui în fonație evidențiază un traseu intermediar sărac în potențiale. Potențialele de unitate motorie au 100 - 300 μV în mușchii intrinseci ai faringelui. Pentru constrictorul mijlociu, plasarea se face tot în regiunea postero-laterală a faringelui la nivelul limitei inferioare a pilierului posterior al

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
reprezintă o prioritate ce ar trebui susținută de toți factorii de responsabilitate și subvenționată de stat. Formarea unor automatisme corecte noi se realizează mult mai ușor decât corecția deprinderilor greșit dobândite. Se vor urmări vorbirea copiilor sub aspectul articulării și fonației, iar limbajului sub aspect gramatical și lexical, precum și comportamentul și reacțile auditive și vizuale ale logopatului prin observației directă sau din relatările cadrelor didactice. Deficitul hipoacuzic sau vizual trebuie sesizate uneori prin comportamentul retras și ezitant al copiilor, prin lipsa

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
de conducție și leziunile corpului calos sunt asociate cu apraxia idio-motorie. În stadiul supra-acut poate exista apraxie idiatorie și apraxie de construcție ce se manifestă prin confuzie datorită edemului cerebral. Apraxiile bucolinguale necesită o gimnastică specială a obrajilor, buzelor, limbii, fonației și respirației care să asigure reorganizarea engramelor motorii sub aspect planificator și programatic. Bolnavul se controlează vizual în oglindă și prin facilitare tactilă și proprioceptivă efectuează gradat trei tipuri de exerciții, care asigură inițierea și coordonarea mișcărilor: - exerciții nespecifice pentru

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
a motricității cadențate la copii. (36, 37, 343) II.4.2. Tratamentul psiho-logopedic al bâlbâielii secundare Conștientizarea disfaziei aduce copiilor la o vârstă mai mare, sentimentul de jenă și tendința de a masca disfluențele. Supraîncordarea grupelor musculare care participă în fonație determină dereglări ale ritmului respirator exprimate la începutul primelor cuvinte prin blocaje tonice, încât problema tratamentului în bâlbâiala secundară este înlăturarea acestor blocaje. Cu cât vârsta este mai mare, cu atât tehnicile de reabilitare a bâlbâielii devin mai complexe, iar

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]