235 matches
-
a limbii înafară pe buza superioară sau buza inferioară; - mișcări de plasare a limbii ascuțite pe cerul gurii și scoatere înafară; - mișcări de presare cu limba a unei gume de mestecat sub incisivii superiori. Antrenamentul labiolecturii, simțului tactil și auzului fonematic - exerciții de recunoaștere a sunetului l în cuvinte și în context propozițional prin pronunțarea lentă și apoi cu viteză crescută a enunțului, în incidențe vizuale și distanțe diferite de audiție sau labiolectură. Logopatul semnalizează gestual prompt prezența sunetului și chiar
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
rulare a limbii pe palat, prin deplasarea și sugerea unei bomboane; - mișcări de ridicare - coborâre a limbii retrase posterior între vălul palatin și planșeul bucal. Mișcarea se percepe sub planșeul bucal și nu trebuie să determine mișcarea mandibulei. Antrenamentul auzului fonematic, labiolecturii și simțului tactil - Exerciții de discriminare acustică a sunetele omonime articulator: c, g, h precum și diferențierea acestora față de sunetele din zonele de articulare I și II: c, g față de t, d - pe de o parte, și față de p, b
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
antero-posterior pe palat; - mișcări de ridicarea și coborârea uvulei în respirația pe gură și pe nas alternativ, efectuate pe ambele nări sau pe o nară; - mișcări de apropiere și îndepărtare a comisurilor bucale; - deprinderea de efectuare a gargarei. Antrenamentul auzului fonematic vocalic, labiolecturii și simțului tactil - Antrenamentul auzului fonematic pentru hipoacuzici se face prin recunoașterea și reproducerea timbrului, de la diferite distanțe și de diferite intensități și analiza fonetică a cuvintelor cu izolarea vocalelor. - Antrenamentul labiolecturii vocalelor se face prin recunoașterea vocalelor
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
uvulei în respirația pe gură și pe nas alternativ, efectuate pe ambele nări sau pe o nară; - mișcări de apropiere și îndepărtare a comisurilor bucale; - deprinderea de efectuare a gargarei. Antrenamentul auzului fonematic vocalic, labiolecturii și simțului tactil - Antrenamentul auzului fonematic pentru hipoacuzici se face prin recunoașterea și reproducerea timbrului, de la diferite distanțe și de diferite intensități și analiza fonetică a cuvintelor cu izolarea vocalelor. - Antrenamentul labiolecturii vocalelor se face prin recunoașterea vocalelor numai după poziția buzelor și deschiderea maxilarelor. Vocalele
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
Manolescu și C.Otobîcu, Buc., 1979]. în: LL, nr. 1, 1979, p. 118-121. [185] UNGUREANU, DOINA, Ponderea exercițiilor pentru sinonimie, antonimie și omonimie în programa de limba română pentru străini, PredLRSS, 3, 79-88. [186] VASILIU-NEDELEANU, ADRIANA, Câteva remarci asupra creșterii fonematice și fonetice cu frecvența mare la vorbitorii de idiomuri arabe în momentul dobândirii limbii române, PredLRSS, [1], 55-59. [187] VĂCARU, CORNELIA, Clasificarea morfologică a verbelor. Aspecte ale predării ei la studenții străini, PredLRSS, 2, 145-152. [188] VĂRZARU GH., Resursele stilistice
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în: LRȘ, p. 128-131. [reluare din LLR, 5, nr. 4, 1976, p. 24-27]. [108] MÎNDRESCU, ENACHE, Permanent în atenție - exprimarea corectă a elevilor, în “Tribuna școlii”, an 13(34), nr. 285 (1371), 1986, p. 11. [109] MOCUȚA, AURICA, Exersarea auzului fonematic, Tribșc, 13, tir. 286, 1986, 9.. [110] MUNTEANU, ȘTEFAN, Stilurile funcționale ale limbii literare, în: LRȘ, p. 41-43. [reluarea art. Stilistica funcțională, LLR, 5, nr. 1, 1979, p. 13-16]. [111] MUREȘANU, ILEANA, Un dicționar practic pentru străini - abordare statistică, LLD
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
corespondent al Academiei R.S.România, Președintele SȘF; prof. dr. doc. I.C.Chițimia, vicepreședinte al SȘF; prof. dr. I. Hangiu, secretarul SȘF, redactor șef; prof. univ.dr. G. Mihăilă, vicepreședinte al SȘF. București, [f.e.], 1987, 192 p. [37] CADĂ, ELENA, Perfecționarea auzului fonematic și îmbogățirea vocabularului, RBed;. 36, nr. 2, 1987, 27 [v.t.c. nr. 1593]. [38] CARLTON, CHARLES M., Teaching Romanian: Theory and Practice, RRL, 32, nr. l, 1987, 53-62. [39] CATAROȘ, ANGELA; DUȚIANU, DANA; STAICU, TATIANA, Text, intertext. Tehnici de
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
-l poată diferenția de cele alăturate. În cazul în care copilul cu deficiențe de auz va întâmpina dificultăți extrem de greu de compensat prin alte mijloace iar deficiența se va răsfrânge negativ și în însușirea scris cititului. Se cere dezvoltarea auzului fonematic și folosirea analizei fonetice-grafice aspecte care se vor stimula reciproc printr-un număr foarte mare de exerciții care trebuie repetate individual. Este necesară de asemenea dezvoltarea deprinderii de a asculta pentru a auzi și înțelege, încât să se poată ajunge
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
alte persoane. Testarea automatismelor mișcărilor, neîndemânarea executării grafismelor, desenului, ca și dificultățile de coordonare manuală sunt alte aspecte care trebuie testate. Observațiile enumerate sunt extrem de utile în depistarea problemelor de risc în terapia comunicării și a comportamentului, în educarea auzului fonematic, precum și a celui fiziologic la cei care prezintă hipoacuzii de diverse grade: ușoare, medii, grave, sub 40 db. Nu putem da rețete în terapia cazului cu care se lucrează, ci doar putem indica principii și metode de bază, deoarece specialiștii
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
diagnosticare și terapie: * Copilul; * Familia; * Medicul (neurolog, pediatru, psihiatru) - informații despre SNC; medicamentele recomandate etc.; * Kinetoterapeutul informații despre organele senzoriale, integrarea senzorială; * Logopedul - semnificația limbajului; * Educator specializat - informații despre funcțiile cognitive, sociale etc. * Meloterapeutul - noi canale de comunicare; educarea auzului fonematic etc. * Psihologul - evaluare și diagnosticarea din punct de vedere cognitiv, comportamental, afectiv. Testarea copilului * informații privind perioada prenatală, perinatală, postnatală; * medicamente; * epilepsie; * afecțiuni psihotice: hiperactivitate, probleme de menținere a atenției și concentrării, stereotipii, obsesii, ritualuri, afecțiuni ale somnului, alimentației etc.
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
20.610 examinați = 1.803 logopatii = 9%). Ca forme de dislalii a predominat cea fiziologică și în procentaj mai scăzut cea organică. Ca etiologie amintim: deficitul de inervație a neuronului motor periferic, ceea ce explică apraxia și lenea fono-articulatorie; lipsa auzului fonematic și a atenției auditive ca urmare a unui deficit neurologic sau a unor tulburări gnozice; condiționări ereditare mai ales malformațiile unor elemente fono-articulatorii (limbă, buze, palat, cavitate nazală). Mai amintim drept o cauză a tulburărilor sesizate, slaba preocupare educativă pentru
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
curs de dezvoltare, copii nu și pot însuși deodată forme corecte de vorbire ceea ce explică greșelile de pronunțare a unor sunete la antepreșcolari și preșcolarii mici, alterarea, înlocuirea sau inversarea lor. La fel se explică în mare parte și dificultățile fonematice, greșelile gramaticale cât și cele de ordin semantic. În concordanță cu specificul și evoluția limbajului preșcolar caracterizat prin imperfecțiuni pe latura fonetică, semantică și gramaticală, educarea vorbirii nu trebuie să se restrângă numai la corectarea pronunției sau a greșelilor gramaticale
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
dificultăți în structuralizarea vorbirii în cuvinte, propoziții și fraze. Propozițiile sunt frecvent eliptice de predicat sau de subiect, afișând deprinderi defectuoase de coarticulare și de organizare contextuală, cât și posibilități reduse de autocontrol. Prezintă capacitatea deficitară de percepție auditivă (auz fonematic), analiză și sinteză fonematică. Pus să execute grafisme se orientează greu asupra înclinației propoziției și încadrării în spații, reproduce greu și inexact modelul abordat. Diagnostic logopedic Dizartrie pseudobulbară cu elemente supraadăugate din seria afazie anartrie apraxie. Pronostic. Evoluție lentă pe
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
în cuvinte, propoziții și fraze. Propozițiile sunt frecvent eliptice de predicat sau de subiect, afișând deprinderi defectuoase de coarticulare și de organizare contextuală, cât și posibilități reduse de autocontrol. Prezintă capacitatea deficitară de percepție auditivă (auz fonematic), analiză și sinteză fonematică. Pus să execute grafisme se orientează greu asupra înclinației propoziției și încadrării în spații, reproduce greu și inexact modelul abordat. Diagnostic logopedic Dizartrie pseudobulbară cu elemente supraadăugate din seria afazie anartrie apraxie. Pronostic. Evoluție lentă pe latura limbajului, mai rapidă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
I. Psihoterapia fiind continuată în familie și la grădiniță, se folosește caietul de teme scrise și se indică aspectele articulatorii exercitate în cabinet, indicându-se colaboratorilor chiar și metoda și procedeele folosite. Se insistă chiar de la început asupra dezvoltării auzului fonematic cât și asupra unei articulări corecte, paralel cu gimnastica generală, fono-articulatorie și spirometria. Tot în fața oglinzii s-au condus multe exerciții de analiză și sinteză fonetică fiind pus uneori să reproducă sau să mimeze singur mișcările. S au exercitat coloane
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
sau o dezvoltare încetinită, fără să existe tulburări specifice, neajunsuri ce se înlătură exclusiv prin metode educative. Aici, ținându-se seama de particularitățile de vârstă, tehnica logopedică se referă la crearea de forme motorii încă neînvățate și la educarea auzului fonematic. Într-o măsură mult mai redusă, întâlnim la preșcolari tulburări de vorbire de natură patologică, de natură organică și funcțională. În astfel de cazuri, procesul morbid al vorbirii s-a încheiat printr-o dislalie, alalie, dizartrie, surdomutitate, copilul prezentând unele
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
tulburărilor de comunicare prin limbaj este nevoie de multă răbdare, creativitate în adoptarea metodologiei la fiecare caz de abatere de la normal, de gravitatea cauzelor și a disfuncțiilor cerebrale provocate de acesta, de vârstă și de colaborarea logopatului. Implicații ale auzului fonematic în terapia logopedică Specialistul logoped se preocupă în activitatea sa terapeutică de dezvoltarea și organizarea limbajului sub toate aspectele sale: corectarea articulării, înțelegere, vocabular, structură gramaticală, stabilind punctele nodale ale terapiei complexe, cele pe care se bazează întregul eșafod al
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
a analizatorului auditiv, intensitate neuniformă dată de frecvența vibrațiilor pe secundă a sunetelor din cuvinte. Diferențierea acestor sunete față de zgomotele de fond este rezultatul unor modele nervoase fundamentale, importante în recepția acustică a limbajului. Acestea au ca rezultat perfecționarea auzului fonematic, cu ajutorul căruia se realizează întregirea percepției auditive și încadrarea informațiilor primite în schemele informaționale formate. Auzul fonematic, ca particularitate a auzului uman, se dezvoltă procesual pe un fond mental, asemenea oricărei percepții și este o activitate structurală, adecvată recepției și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
sunete față de zgomotele de fond este rezultatul unor modele nervoase fundamentale, importante în recepția acustică a limbajului. Acestea au ca rezultat perfecționarea auzului fonematic, cu ajutorul căruia se realizează întregirea percepției auditive și încadrarea informațiilor primite în schemele informaționale formate. Auzul fonematic, ca particularitate a auzului uman, se dezvoltă procesual pe un fond mental, asemenea oricărei percepții și este o activitate structurală, adecvată recepției și pronunției limbajului. În structura percepției și atenției auditive, fundamental este auzul fonematic „ce mediază diferențierea și identificarea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
în schemele informaționale formate. Auzul fonematic, ca particularitate a auzului uman, se dezvoltă procesual pe un fond mental, asemenea oricărei percepții și este o activitate structurală, adecvată recepției și pronunției limbajului. În structura percepției și atenției auditive, fundamental este auzul fonematic „ce mediază diferențierea și identificarea fonemelor ca elemente semantice”. Se cunoaște din practica logopedică că vocalele sunt mai ușor identificate decât consoanele, iar dintre consoane sunt mai greu diferențiate cele 16 ce formează perechile corelative pe care le numim omorganice
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
vorbirea sonoră, cât și în limbajul interior prin mișcările ideomotorii ale coardelor vocale, dar și în acele elemente motrice ce asigură mâinii actul de scriere și al celor de comunicare prin gesturi, mimică și desen. Mulți cercetători afirmă că auzul fonematic intervine și în ideomotricitatea corespunzătoare aparatului vorbirii căci ascultarea vorbirii altuia nu este numai recepție, ci și vorbire interioară care reproduce în „micro” vorbirea altuia. După J. Piaget înțelegerea se realizează în două etape succesive: a) etapa înțelegerii implicite, fără
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
b) etapa înțelegerii explicite, relație pe baza căreia subiectul acționează concret, obiectiv. Deducem că limbajul interior are un mare rol în procesul de înțelegere și că aceasta presupune semnificația și sensul limbajului. În procesul de comunicare prin vorbire între auzul fonematic și articulare sunt relații necesare, căci dacă subiectul nu se aude pe sine, intervin importante perturbări ale pronunției și modulării vorbirii. De asemenea și în cazul recepționării confuze a mesajului care poate produce perturbări de emitere sub forma dislaliilor, dizartriilor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
un moment al gândirii, mai complicat și mai îndelungat. Neînțelegerea, oponenta înțelegerii, include uneori cunoașterea elementelor sau grupelor de cuvinte, dar nu și distingerea lor în ansamblu, fenomen ce apare frecvent la copilul cu handicap verbal, intelectual, acustic. Tulburarea auzului fonematic se referă la lipsa de maturizare a acestei particularități și la lipsa de exersare a laturii expresive a limbajului oral. Această deficiență explică în mare parte vocabularul sărac, exprimarea greoaie, dificultățile de evocare a cuvintelor cât și fluxul verbal neadecvat
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
în mare parte vocabularul sărac, exprimarea greoaie, dificultățile de evocare a cuvintelor cât și fluxul verbal neadecvat, iar la hipoacuzici alterarea vocii ca intensitate și muzicalitate. Pedagogul M. Montesori consideră că între 2 și 5 ani se dezvoltă componenta auzului fonematic: atenția auditivă, memoria auditivă, finețea de diferențiere acustică a fonemelor, pe scurt capacitatea de analiză și sinteză fonematică. T. Slama-Cazacu, arată că fonemele încep să apară în jurul vârstei de 3 luni, când se realizează legătura dintre sunetul auzit și cel
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
la hipoacuzici alterarea vocii ca intensitate și muzicalitate. Pedagogul M. Montesori consideră că între 2 și 5 ani se dezvoltă componenta auzului fonematic: atenția auditivă, memoria auditivă, finețea de diferențiere acustică a fonemelor, pe scurt capacitatea de analiză și sinteză fonematică. T. Slama-Cazacu, arată că fonemele încep să apară în jurul vârstei de 3 luni, când se realizează legătura dintre sunetul auzit și cel emis. R. West precizează că „vorbirea nu se dezvoltă din strigătele de protest, foame sau durere ale copilului
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]