313 matches
-
două componente interpretative: (45) Sintaxă (Narrow Syntax) | | /\ Morfologia - / \ / \ Forma Fonologică Forma Logică Această reprezentare adaugă componenta Morfologie ca parte a Formei Fonologice: Morfologia ar utiliza structura sintactică oferită de componenta Sintaxă și ar modifica-o pentru a produce o formă fonologică. Un rol important pentru susținerea teoriei lui Bobaljik îl joacă felul cum este definit elementul care controlează (determină) acordul: (46) Elementul care controlează acordul unui complex verbal finit (verb + Flexiune) este cel mai înalt nominal accesibil din domeniul verb + Flexiune
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
genul formal feminin sau neutru, care desemnează colectivități cu referenți feminini și masculini: populație, lume, colectiv, guvern etc. Aceste substantive prezintă și neconcordanță de număr (numărul formal: singular, numărul referențial: plural). Substantivele [-Animat] au un gen formal bazat pe caracteristicile fonologice (terminația substantivului), genul lor natural fiind neutrul (genul inanimatelor). În general, substantivele cu o neconcordanță între genul formal și cel referențial impun adjectivului acordul pe baza trăsăturilor formale. Acordul semantic, atât al determinanților, cât și al adjectivelor, este agramatical (cu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Obligatory Case Parameter (engl.), Parametrul Cazului obligatoriu OR = Originator (engl.), originea evenimentului, în accepția lui Arad (1996) P = obiectul verbelor tranzitive, în accepția lui Comrie, Creissels, Croft p. ext. = prin extindere part. = participiu pers. = persoană PF = Phonological Form (engl.), Forma Fonologică PM = Programul Minimalist (Chomsky 1995) PP = Principii și Parametri Pr = categoria funcțională care reprezintă relația de predicație, în teoria lui Bowers (2002) prov. = provensală ptg. = portugheză refl. = reflexiv rel. = relativ(ă) rom. = română S = subiectul verbelor intranzitive Sa = subiectul marcat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
teorie lingvistică de tip generativ, întemeiată de Halle și Marantz (19931, 19942), care urmărește să sublinieze subspecificarea morfologiei în raport cu sintaxa. În această teorie, se propune o funcționare specială a componentelor Gramaticii: morfologia interpretează rezultatul (engl. output) derivării sintactice, adăugând conținut fonologic pozițiilor din structura ierarhică, iar sintaxa manipulează noduri terminale care conțin trăsături abstracte (cel puțin în cazul centrelor funcționale). Există o diferență între centrele funcționale și membrii vocabularului, neutri din punct de vedere categorial: categoriile lexicale N, V și A
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și A sunt create în sintaxă prin combinarea categoriilor micul n/v/a cu rădăcinile lexicale (engl. root); micul v introduce un eveniment (Marantz 2005). Trăsăturile abstracte prezente în centrele funcționale din sintaxă sunt lexicalizate (li se atribuie un conținut fonologic la spell out) prin Inserția Vocabularului, care are loc în morfologie. Itemii de vocabular sunt individuali, fiind alcătuiți dintr-un exponent fonologic și trăsăturile asociate cu acesta și sunt inserați așa încât itemul cu cel mai mare subset de trăsături din
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
eveniment (Marantz 2005). Trăsăturile abstracte prezente în centrele funcționale din sintaxă sunt lexicalizate (li se atribuie un conținut fonologic la spell out) prin Inserția Vocabularului, care are loc în morfologie. Itemii de vocabular sunt individuali, fiind alcătuiți dintr-un exponent fonologic și trăsăturile asociate cu acesta și sunt inserați așa încât itemul cu cel mai mare subset de trăsături din nod va câștiga în fața competitorilor săi. Motivația arhitecturii propuse de MD: nu se justifică un Lexicon generativ, adică nu există un Lexicon
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și Lasnik (1993)14. Potrivit PP, Gramatica are următoarea organizare (Avram 2003: 26): Lexicon ↓ D-Structură ↓ ← T S-Structură 2 PF LF Lexiconul este dicționarul mental al vorbitorilor și conține informații despre itemii lexicali și funcționali. O intrare conține matricea fonologică, categoria sintactică, proprietățile de atribuire a rolurilor tematice. Informația din Lexicon este proiectată la toate nivelurile: D-Structură, S-Structură, LF. D-Structura este un nivel de interfață în care proprietățile lexicale sunt exprimate într-o formă accesibilă pentru sistemul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Legate (2008: 56) arată că absolutivul este o generalizare greșită, care ascunde o mare varietate de tipare de marcare cazuală. Legate (2006b: 151) a formulat următorul argument: în timp ce toate celelalte cazuri sunt marcate sufixal, absolutivul e nud; morfemele cu realizare fonologică zero sunt tipic "default". Explicația formulată pentru limbile de tip (a) este valabilă pentru limbile cu partiție bazată pe ierarhia nominală. Existența limbilor de tip (a) demonstrează relațiile apropiate, dar imperfecte dintre Cazul abstract și cazul morfologic. Concluzia formulată de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
motivate conceptual, ale sistemului X-bară, relațiile specificator−centru (Spec-Head) și centru−complement (Head-Comp). Gramaticile (derivările sintactice) trebuie să fie interpretabile la cele două interfețe: interfața cu sistemul conceptual-intențional prin LF (forma logică) și cea cu sistemul articulator-perceptual prin PF (forma fonologică); dacă o derivare nu este convergentă la una dintre interfețe, atunci nu este corect formată. În PM, se renunță la Criteriul Tematic și la ideea că un argument poartă un singur rol tematic și numai unul. Această simplificare arhitecturală permite
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
VP v0 VP 3 3 V0 DP V0 DPi ! ! ti SE În limbile romanice, copia aflată cel mai jos în configurația sintactică are expresia fonetică se și poartă Cazul relevant pentru proprietățile verbului. Se din construcțiile reflexive derivate este realizarea fonologică a unei urme (t) A-legate, în acuzativ sau în dativ: Mihai s-a spălat pe mâini Mihai și-a spălat mâinile. Adoptând Teoria copierii prin deplasare (engl. The Copy Theory of Movement), autorii arată că se preverbal și postverbal
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pe mâini Mihai și-a spălat mâinile. Adoptând Teoria copierii prin deplasare (engl. The Copy Theory of Movement), autorii arată că se preverbal și postverbal formează un lanț de copii identice, iar alegerea de a pronunța o copie revine componentei fonologice. În multe limbi, copia de jos se supune unei constrângeri: trebuie să fie exprimată printr-un argument subspecificat (care nu este niciodată în complexitatea trăsăturilor sale): *Gianni lava Gianni. Teoria copierii prin deplasare (The Copy Theory of Movement) a fost
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
deplasat dintr-o poziție A, DP cu trăsături φ complete. Pentru această analiză, se nu poate fi considerat anaforic, ci se definește prin două proprietăți [+ Uman] și [+ Persoană]. Această subspecificare a elementului se îi permite să fie plurifuncțional: (a) reflexul fonologic al unui DP cu trăsături φ complete (reflexive derivate); (b) reflexul fonologic al unui DP cu trăsături φ incomplete (în celelalte contexte). Concluzia autorilor este că reflexivele derivate sunt predicate tranzitive pentru că un singur DP satisface două roluri tematice, prin
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
analiză, se nu poate fi considerat anaforic, ci se definește prin două proprietăți [+ Uman] și [+ Persoană]. Această subspecificare a elementului se îi permite să fie plurifuncțional: (a) reflexul fonologic al unui DP cu trăsături φ complete (reflexive derivate); (b) reflexul fonologic al unui DP cu trăsături φ incomplete (în celelalte contexte). Concluzia autorilor este că reflexivele derivate sunt predicate tranzitive pentru că un singur DP satisface două roluri tematice, prin mișcare. Aceste construcții au proprietăți comune și cu inergativele, și cu inacuzativele
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
bucurat de o atenție specială 2. Dixon (2007: 67) arată că populația aborigenă și limbile ei au existat în Australia de 40 000 de ani, fiind răspândite pe tot continentul. În condițiile multilingvismului și ale interacțiunii sociale constante, trăsăturile gramaticale, fonologice și lexicale ale acestor limbi s-au bucurat de o difuzare geografică permanentă. În momentul invaziei europenilor de acum câteva secole, în Australia existau circa 250 de limbi, aparținând la 40 de subgrupuri genetice, dintre care cele mai multe aveau doi sau
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cereale pe lîngă "Comcereal", turnul siloz, se grăbesc să intre, anomalia de masă narativă din mediul feroviar și din oricare mediu ordonat, kilometrice bețe de fier înghite mămăliga națională, mană cerească, Zorleni măsura ponderată de imprevizibil care face o stație, fonologic desemnează fonemul, ne apără sindicatul Blocul Funcțional Feroviar, mii fantezii suscită printre călători, jocuri de cuvinte prin compartimente comportamente, cel literar inclus, Banca releul mai scund, în aer o undă de căldură, dincolo de geam același sens al variației, amănuntul tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
din sfera ORL și chirurgiei buco-maxilo-faciale clinice și paraclinice. Explorarea fonației este utilizată în specializarea fonologie și cuprinde examenul clinic al regiunii suprahioidiene prin metodele de: inspecție îlaringoscopia indirectă), palpare, percuție și ascultație și tușeu laringian, completat de explorarea paraclinică fonologică ce include tehnicile optice și electrofiziologice laringiene. a). Metodele de explorare optică a funcției fonatorii a laringelui cuprind:Laringostroboscopia;Videolaringostroboscopia îcinematografia stroboscopică laringiană); - Endoscopia laringiană;Tomografia computerizată laringiană; b). Metode de explorare electrofiziologică a funcției fonatorii a laringelui cuprind: - Electroglotografia
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
logopedică a educatorilor sau părinților pentru însușirea metodelor de recuperare și continuarea activității de reabilitare la domiciliu. Reabilitarea deficitelor complexe trebuie să înceapă numai după realizarea unor investigații de specialitate și stabilirea unui diagnostic patogenic de certitudine. Investigații audiologice și fonologice sunt necesare pentru cuantificarea deficitului instrumental în tulburările de comunicare verbală și stadializarea progresiei terapeutice. Aprecierea deficitului afazic prin protocolul Western Aphasia Battery (WAB) cu stabilirea scorurilor calitative și calitative de afazie sunt obligatorii înaintea începerii terapiei de reabilitare. (76
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
neurolingvistice și informaționale implicate în afazie: Conceptul neurolingvistic susține că în afazie are loc o pierdere a conținutului și regulilor limbajului și că recuperarea constă într-o reînvățare a conținutului și regulilor lingvistice. Reabilitarea abordează sistemul lingvistic patologic în structurile fonologice, lexicale, semantice, morfo-sintactice sau ortografice. (120, 141, 150, 221) Conceptul cibernetic are drept premisă faptul că în afazie structurile și regulile lingvistice nu sunt distruse, ci că există doar un deficit operațional implicând procesele psihice de bază: atenția, memoria, reprezentarea
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
364) II.2.4. Clasificarea tehnicilor de recuperare a limbajului Obiectivele recuperării vizează reconstrucția atât a structurilor și proceselor receptive cât și a structurilor și proceselor motorii ale limbajului, pe toate nivelurile: gnozo-mezice și praxo-motrice, semantice, la nivelul prozodial, fonetic, fonologic, lexical, morfologic, sintactic. (48, 166, 344) Tehnicile se pot diferenția după obiectivele urmărite în: - Tehnici de refacere a audiție: o Tehnici de diferențiere fonetică a cuvintelor care diferă printr-un singur fonem; o Tehnici de diferențiere gramaticală; o Tehnici de
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
printr-un singur fonem; o Tehnici de diferențiere gramaticală; o Tehnici de diferențiere prozodială. - Tehnici de refacere a vorbirii: o Tehnici de refacere a motilității nonverbale: gimnastica buco-linguală în cazurile cu apraxie bucolinguală sau faciobucolinguală asociată; o Tehnici fonetice și fonologice de tip logopedic îmai puțin utilizate în formele de afazie receptivă și mai mult în formele expresive cu parafazii); o Tehnici de refacerea a funcției sintagmatice și paradigmatice; o Tehnici pentru refacerea fluenței; - Tehnici de refacere a gramaticii morfologice și
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
de recuperare în afazii Terapia tradițională era orientată în principal în direcția recuperării afazicului non-fluent, datorită faptului ca logopedia este mai apropiată de tulburările ce țin de expresia verbală. Tratamentul dislaliilor și demutizarea au oferit o bază solidă privind metodele fonologice, utile într-o anumită măsură în corecția aspectelor paretice și apraxice ale vorbirii la afazici. Mecanismul patogenic în afazie impune ca în tratamentul de recuperare al afazicilor să se combine metode psihoterapeutice, cu metode semantico-sintagmatice, reducând la minim metodele fonetice
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
cuvântul expectat; 6) lexie mentală sau expresivă, ce facilitează redobândirea legăturii dintre forma fonemică și grafemică a cuvintelor; 7) folosirea de sinonime, denumirii generice, scurta descriere sau imaginii obiectului are un efect facilitator mai bun în reabilitarea anomiei decât sugestiile fonologice îdupă Patterson 1985). Materialele sunt prezentate receptiv și apoi expresiv. Metoda se bazează pe prezentarea orală a stimulilor verbali și urmărește îndeosebi refacerea semanticii și funcției sintagmatice a limbajului. (48, 344) Metoda de programare - operare Programarea - operarea este o metodă
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
literatură în liceul de cultură generală [greșeli de fonetică, morfologie, vocabular și stil], SLLFOLC, 1, 1969, 201-205. [39] TUDORIU, VALENTINA, Metode statistice în aprecierea lecturii literare la clasele VVIII, în Rev. Ped., 6, 1969. 1970 [1] ALDESCU, PAUL, Folosirea opozițiilor fonologice pentru dezvoltarea exprimării elevilor, LR, 19, nr. 5, 1970, 443-445. [2] ALECU, VIOREL, Emisiunile „radio-școală” mijloc de îmbogățire a cunoștințelor de limba și literatura română? RPED, 19, nr. 11, 1970, 100-106. [3] ALEXANDRU, CONSTANTIN, Rolul jocului în dezvoltarea vorbirii școlarilor
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
actuale ale perfecționării, instruirii și educării la limba și literatura română în liceu. Aplicarea programei îmbunătățite de limba și literatura română, începînd cu anul 1984-1985, în “Limbă și literatură”, vol. I, 1984, p. 80-84. [15] BOTIȘ, LIDIA, NICOLAU, MARIA, Alternanțele fonologice - o dificultate în învățarea limbii române de către studenții străini, SLF, 1984, 237-240. [16] BOTIȘ, LIDIA, NICOLAU, MARIA, Aspecte ale predării articolului hotărât din perspectiva abordării limbii române ca limbă țintă, SLF, 1984, 222-25. [17] BULGĂR, GH., Respectul pentru limba română
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
erau notate cu litere corespunzătoare limbii latine din care proveneau. În limba română, ortografia reflectă pronunția literară în sens fonetic, iar inventarul fenomenelor și cel al sunetelor - tip nu diferă mult. Ideea necesității unei ortografii funcționale din punct de vedere fonologic, a fost intuită de mult de către Titu Maiorescu, pentru care semnul grafic trebuia să fie purtătorul unei funcții distinctive și trebuia adaptat cu maximum de randament acestei funcții. Ortografia actuală a fost elaborată de Academia Română în anul 1953. În anul
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]