KorAP: Find »[drukola/base=fonologic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...13 >

303 matches

Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748

carne necomestibila și baya pentru restul cuvintelor. În LL se afirma că principala trăsătură a acestei familii de limbi aborigene o constituie excepțională lor unitate tipologica: "În cadrul familiei australiene se remarcă o mare omogenitate tipologica, considerată a fi în domeniul fonologic unică în lume (limba australiană concorda atît în ceea ce privește prezenta cît și absența unor trăsături). Limbile fonologic divergențe (de ex. mabuiag) sînt socotite rezultatul unor evoluții recente, poate sub influența unor limbi ne-australiene. Remarcabilă unitate a sistemelor fonologice se îmbină

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
familii de limbi aborigene o constituie excepțională lor unitate tipologica: "În cadrul familiei australiene se remarcă o mare omogenitate tipologica, considerată a fi în domeniul fonologic unică în lume (limba australiană concorda atît în ceea ce privește prezenta cît și absența unor trăsături). Limbile fonologic divergențe (de ex. mabuiag) sînt socotite rezultatul unor evoluții recente, poate sub influența unor limbi ne-australiene. Remarcabilă unitate a sistemelor fonologice se îmbină cu un număr redus de concordante lexicale, ceea ce constituie o trăsătură neobișnuită între limbile lumii. Astfel

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
în domeniul fonologic unică în lume (limba australiană concorda atît în ceea ce privește prezenta cît și absența unor trăsături). Limbile fonologic divergențe (de ex. mabuiag) sînt socotite rezultatul unor evoluții recente, poate sub influența unor limbi ne-australiene. Remarcabilă unitate a sistemelor fonologice se îmbină cu un număr redus de concordante lexicale, ceea ce constituie o trăsătură neobișnuită între limbile lumii. Astfel, familiile de limbi australiene, deși au rang de phylum, sînt mult mai asemănătoare fonologic decît 2 familii de limbi amerindiene din același

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
unor limbi ne-australiene. Remarcabilă unitate a sistemelor fonologice se îmbină cu un număr redus de concordante lexicale, ceea ce constituie o trăsătură neobișnuită între limbile lumii. Astfel, familiile de limbi australiene, deși au rang de phylum, sînt mult mai asemănătoare fonologic decît 2 familii de limbi amerindiene din același phylum, de pildă. În schimb, în ciuda asemănării sau chiar identității de structură, procentul cuvintelor comune dialectelor aceleiași limbi (sau limba din aceeași ramură) este foarte redus - de ordinul celui existent de obicei

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
puncte articulare (rareori sub 4, uneori chiar 7). Limbile australiene dau o impresie auditiva caracteristică, la cre contribuie și frecvența lui η velar la inițială de silaba și de cuvînt. Accentul, plasat mai ales la începutul cuvîntului, are rareori rol fonologic. Tonuri apar numai în 3 limbi (alawa, mangarei, yangman) și nu este clar dacă au rol distinctiv. Toate limbile australiene au morfologia cuvîntului foarte dezvoltată. Mărcile morfologice sînt constituite de afixe: sufixe în cea mai mare parte a zonei de

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
în primul rînd faptul că unele limbi negro-africane sînt tonale, tonurile diferențiind uneori valori morfologice. Unele limbi, în special din familia khoisan (boșimana, hotentota, sandawe, hadza, dar și limbi precum zulu și xhosa, datorită contactului lingvistic) folosesc clicurile cu valoare fonologica. Acestea sînt sunete consonantice (dentale, laterale, bilaterale, alveolare și palatale) produse cu ajutorul limbii sau al buzelor, fără ajutorul plămînilor. Aceste sunete paralingvistice, utilizate pretutindeni pe glob, pot servi, de pildă, la îndemnarea căilor, pentru a semnala o greșeală, pentru a

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
O limbă khoisan cum este kung-ekoka are nu mai puțin de 50 de clicuri diferite, ceea ce urca numărul fonemelor la aproximativ 140. Se pare ca limbă taa (cunoscută și sub numele de !xóõ) este limba cu cel mai mare inventar fonologic dintre limbile lumii: 87 de consoane propriu-zise, 43 de clicuri, 20 de vocale și două tonuri (cifre înregistrate de Proiectul DoBeS)322. În privința structurii gramaticale și a tipologiei, limbile acestei familii diferă atît de mult între ele, încît par a

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
boșimanii) și damara. Limbile vorbite de aceste populații formează, împreună, grupul sudafrican (Africa de Sud, Angola, Botswana, Namibia). Joseph Greenberg adaugă la această familie două limbi izolate din Africa Centrală (Tanzania): hadza (în LL: hatsa) și sandawe, care folosesc clicurile cu valoare fonologica. Adăugarea izolatelor hadza și sandawe la limbile khoisan este respinsă de majoritatea lingviștilor africaniști. Structural, aceste limbi sînt considerate niște relicve lingvistice, care păstrează trăsături ancestrale ale limbajului (poate chiar ale așa-numitei limbi-mamă unice), dispărute din alte limbi. Probabil

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
genetice etc., dar nu de argumente lingvistice propriu-zise. Diversitatea tipologica a limbilor amerindiene este totală și corespunde diversității tipologice de la nivel planetar. Există unele caracteristici care se individualizează printr-o frecvență mai mare sau mai mică. De pildă, la nivel fonologic, limba jaqaru (aimara) are 36 de consoane, în timp ce limbă caribeană makushi are doar 11. Limba amazoniana apinaye din grupul ye are 17 vocale, în timp ce unele limbi quechua au doar trei. Printre argumentele existenței unei macrofamilii amerindiene se numără și formele

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
cei mai vechi locuitori ai Africii australe (≈ 20.000 i.C.); azi trăiesc în deșertul Kalahari; 70% din cuvinte încep printr-un clic (ingresiv cînd aerul pătrunde în gură și egresiv cînd iese din gură); există șase clicuri cu valoare fonologica; patru grupe de dialecte; cinci tonuri, teme monosilabice, trei numere (singular, plural, dual), numeralul are numai formele 1 și 2, pentru restul folosindu-se cuvîntul mult; structura verbului este extrem de complexă și arhaica familia khoi-san, ramura sud-africană; alții o considera

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
recunoscută în 1921 că limba oficială a Palestinei, alături de engleză și arabă, iar din 1948 este limba oficială a statului Israel, reînființat); ebraica de astăzi nu diferă structural de ebraica biblică, desi s-au produs transformări mai ales la nivel fonologic și lexical, dar și sintactic familia afro-asiatică, ramura semito-hamitică, grupul semitic central; preponderent SVO, dar și VSO feniciana (pînă în sec. I i.C.); arameica; ebraică, de la dreapta la stînga 98. egipteană LM Egipt; egipteană veche a fost vorbită între

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
denumirea hotentota, considerată peiorativa, este înlocuită cu khoikhoi sau cu nama (după numele celei mai numeroase populații khoikhoi) familia khoisan, grupul sudafrican; alții o considera un izolat lingvistic sau chiar o limbă hamitica cu influențe boșimane; folosește clicurile cu valoare fonologica în vorbire, de aici numele dat de olandezi: hottentut "bîlbîiala"; clicurile apar numai la inițială și sînt de patru tipuri: labial, dental, cerebral, lateral; limba tonala, silaba are structura vocală + consoana + vocală; cuvîntul nu poate începe cu o consoana lichidă

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
aborigine formează, prin excludere, familia limbilor ne-pama-nyungan, vorbite în nordul continentului familia australiană, ramura pama-nyungan; predomina SOV; subst. - adj.; fenomenul "transferului de afixe" la primul cuvînt din propoziție, indiferent de partea de vorbire căreia îi aparține; remarcabilă unitate a sistemelor fonologice; rol important al elementelor nonverbale (mimica, gestica) în comunicare nu au avut scriere; bețișoare incizate cu funcție mnemonica 285. pampangan (kapampangan) OR Filipine familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul filipinez de nord, subgrupul luzon central; VSO; adj. - subst. silabar de probabilă

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
aglutinante persana, perso-arabă (patru semne consonantice suplimentare), chirilica 295. pirahă una dintre cele mai interesante limbi din lume; 250 de vorbitori monolingvi în opt așezări pe rîul Maici, afluent al Amazonului (Brazilia); cea mai simplă limba din lume din perspectiva fonologica (10 foneme - 3 vocale și 7 consoane), comparabilă cu rotokas și hawaiană; în schimb are cel puțin două tonuri și poate fi fluierata, fredonata, cîntată; are variații de ton, de accent și de ritm; că și warlpiri (limba australiană), nu

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
115, 226, 227, 291, ~ spaniolă 114, 227, 228, 250, 291, 305, 324, ~ swahili 227, ~ tetun 227 criteriu 44, 49, 50, 52, 75, 104, 106, 159, 167, 214, ~ antropologic 220, ~ conceptual 63, ~ de vitalitate a limbii 44, ~ etnic 214, ~ filogenetic 167, ~ fonologic 20, ~ fono-prozodic 86, ~ genealogic 20, ~ genetic 220, ~ geografic 116, 165, 220, ~ istoric 59, 220, ~ lexical 20, ~ morfologic 88, ~ morfo-sintactic 93, ~ rasial 214, ~ semantico-textual 98, ~ semantic 212, ~ sintactic 20, 91, ~ sociolingvistic 103, 104, 105, ~ structural 104, ~ tipologic 20, 49, 50, 59

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
209, 210, 211, 213, 216, 217, 238, 243, 273, 274, 281, 282, 287, 288, 304, 308, 342, 347, 351 nivel 25, 29, 34, 42, 64, 66, 67, 70, 79, 80, 87, 113, 231, ~ de limbă 29, 34, 35, 83, 113, ~ fonologic/fonetic 176, 192, 213, 220, 251, 252, 256, 260, ~ funcțional 75, ~ gramatical 79, 113, ~ istoric al limbii 29, 34, 83, ~ lexical 49, 71, 251, 256, 260, ~ morfologic 49, 79, 176, 213, 260, ~ sintactic 79, 91, 176, 213, 252, 256, ~ sociolingvistic

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
126, 127, 171, 195, 203, 204, 230, ~ cazual 91, 141, 178, 204, 210, 247, 306, 357, ~ consonantic 168, 177, 192, 224, ~ de opoziții funcționale 25, 64, ~ derivațional 165, 178, 203, 212, 264, ~ de scriere 19, 21, 202, 237-315 passim, ~ fonetic/fonologic 116, 181, 195, 204, 291, 311, 314, ~ funcțional 25, 29, 35, 64, 79, ~ pancronic 57, ~ pronominal 205, 293, ~ tonal 88, 177, 243, ~ verbal 126, 137, 157, 205, 212, 299, ~ vocalic 168, 178, 192, model ~ic 13 sistemfrater 232 sîrbă (sîrbo-croată

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
204, 210, 227, 229, 231, 270, 288, 292, 353, 357, 362, ~ actanțială 93, 94, 96, ~ acuzativă 96, ~ aglutinanta 174, 251, ~ analitică 68, ~ centrifuga (descendentă) 96, ~ centripeta (ascendentă) 96, ~ deschisă 82, ~ de suprafață 76, ~ dialectala 19, ~ ergativă 94, 96, ~ filogenetica 220, ~ fonologica 19, 216, 275, ~ genealogica 121, ~ gramaticala 19, 49, 58, 76, 106, 112, 115, 116, 164, 215, 222, 264, 290, ~ incorporanta 251, ~ internă 36, ~ lexicala 19, ~ mixtă 112, ~ morfologica 116, 246, ~ morica 87, ~ narativa 100, ~ opozitivă 36, ~ recursiva 293, ~ semantica 76

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
257, 258, ~ structural 55, 94, ~ textual 100 tipologie 20, 26, 32, 49, 50, 51, 52, 55-63 passim, 64-85 passim, 93, 94, 95, 99, 100, 127, 128, 215, 360, ~ comparată 198, ~ comparativ-istorică 49, ~ contrastiva 57, 128, ~ diacronica 52, ~ discursiva 99, 100, ~ fonologica 63, 176, ~ humboldtiană 32, ~ indo-europeană 241, ~ integrală 64-85 passim, 101, ~ lingvistică 32, 50, 51, 52, 55-63 passim, 70, 76, 77, 91, 92, 124, 134, ~ morfologica 176, ~ morfo-sintactică 72, 74, 75, ~ morfo-sintactică globală 72, 73, 74, ~ morfo-sintactică parțială 72, 73, ~ morica

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
mixte, c. Limbi artificiale aposteriori; 2. Diversitatea limbilor (Lucia Wald); 3. Clasificarea tipologica (Al. Ionașcu), a. Scurt istoric, b. Clasificarea morfologica tradițională, c. Teoria lui Edward Sapir, d. Cercetările tipologice și analiza cantitativa, e. Critică noțiunilor tipologiei tradiționale, f. Criterii fonologice, sintactice și lexicale în tipologie, g. Tipologia sistematică și universaliile lingvistice, h. Relații și implicații ale tipologiei; 4. Clasificarea genealogica (Elenă Slave); 5. Echivalentă idiomurilor (Ioana Prioteasa); 6. Posibilitatea traducerii (Ioana Prioteasa); 7. Traducerea automată (Ioana Prioteasa), a. Scurt istoric

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Vergleichende Grammatik der altaischen Sprachen. Teil I. Vergleichende Lautlehre, 'Comparative Grammar of the Altaic Languages', Part 1: Comparative Phonology'. Wiesbaden: Otto Harrassowitz, 1960; Introduction to Altaic Linguistics. Ural-altaische Bibliothek 14, Otto Harrassowitz, Wiesbaden, 1965. Autorul realizează o reconstrucție a sistemului fonologic proto-altaic și propune o listă de ipotetice rădăcini proto-altaice care duc la o serie de cuvinte înrudite în limbile moderne. 278 Japanese and the Other Altaic Languages, University of Chicago Press, Chicago, 1971; Languages and History: Japanese, Korean and Altaic

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906

tratează Saussure limba face din ea un instrument transindividual, social, utilizat de indivizi pentru a transmite informații, adică face din ea un cod, caracter accentuat suplimentar de distincția dintre limbă și vorbire. Caracterul de cod al limbii a servit școlii fonologice pentru a-și delimita cu mult profit obiectul, căci scoate din limba propriu-zisă, atribuindu-le vorbirii, toate faptele de limbă care nu servesc comunicării și sunt non-pertinente. Explicitarea caracterului de cod al limbii o detașează pe aceasta o dată mai mult

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
servesc comunicării și sunt non-pertinente. Explicitarea caracterului de cod al limbii o detașează pe aceasta o dată mai mult și mai net de reprezentare, pentru a o situa în domeniul diferit al semnificării. Aplicând această definire a limbii domeniului lor, școala fonologică -ai cărei reprezentanți au fost: R. Jakobson, S. Karcevsky și N. S. Trubețkoy - decelează între toate manifestările fonice ocazionate de vorbire numai pe cele care contribuie la orientarea auditoriului spre semnificația vizată de locutor, adică numai diferențele fonice care au

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
poate vorbi despre un spațiu fonologie comportând un număr destul de mic de dimensiuni - spre exemplu: poziția buzelor la pronunțare, gradul de deschidere, nazalizare, diferențe de lungimi etc. -, unde fiecare ocurență fonică este reperată cu ajutorul unui număr egal de coordonate. Clasificarea fonologică ce rezultă ne prezintă o ordine autonomă mereu specifică limbajului respectiv pentru că dimensiunile alese nu au 31 alt rol decât unul distinctiv iar fiecare limbă, recurgând la un mic număr de trăsături distinctive, nu se servește de același tip de

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
sistemul și elementele sunt indisociabile: definind fonemul ca ansamblul ocurențelor fonice situate în același punct al spațiului fonologie, nu se poate identifica un fonem particular fără a-l clasa în același timp în raport cu altele. Organizarea fonică evidențiată de cercetările școlii fonologice posedă deci tocmai caracterele prin care Saussure a gândit ideea de sistem, realizate la un nivel mai precis și mai operativ. Tot școala fonologică a propus și termenul de structură, pe care Saussure nu l-a folosit: acest termen a

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]