130 matches
-
29 mai, să transmită și în Timișoara pe frecvența 93,9 FM, 24 de ore pe zi, șapte zile pe săptămână. Programele conțin știri, actualitate, reportaje și documentare, la care se adaugă două ore de muzică clasică cu înregistrări din fonoteca BBC. Cu ocazia lansării oficiale în Timișoara, care a avut loc în 30 mai, la Librăria Cărturești, dl Răzvan Scortea, directorul Redacției în Limba Română a BBC World Service, a precizat: „Radio BBC România nu este un post comercial, deci
Agenda2006-22-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284999_a_286328]
-
care începe cu antologia „Poezii“ a lui Marius Munteanu, deschizând astfel o colecție cu totul specială a Editurii Marineasa. Ca și antologia lui Marius Munteanu, toate cărțile colecției dialectale de la Marineasa vor fi însoțite de CD-uri cu înregistrări din fonoteca Radio Timișoara. Următoarea apariție editorială în colecție va fi o antologie a clasicilor. S. P. Premieră l La Teatrul „Merlin” Duminică, 5 octombrie, ora 11, colectivul artistic al Teatrului pentru Copii și Tineri „Merlin” din Timișoara va scoate la rampă
Agenda2003-40-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281541_a_282870]
-
adevărată „vânătoare de talente”, promovând tineri, ajutând la formarea de ansambluri care să poată susține emisiunile de radio în limba sârbă. „A fost o perioadă foarte rodnică. Sunt sute de piese, zeci de formații și soliști din acei ani. În fonoteca studiourilor de radio s-au păstrat aceste înregistrări, ca boabele de mărgăritar“. În alb-violet Cel mai recent compact-disc lansat de Laza Cnejevici n-ar fi apărut pe piață dacă n-ar fi fost Poli. Ce are fotbalul cu muzica? Cum
Agenda2004-2-04-senza2 () [Corola-journal/Journalistic/281934_a_283263]
-
Alexandru Vona, Ovidiu Constantinescu, Pavel Chihaia sau Mircea Eliade? Dar despre Radu Cioculescu? Ori despre Șerban Cioculescu însuși? „... deschizînd oricare din cărțile sale îl regăsim, cu iluzia că ne răsună în auz vocea sa, inconfundabilă, așa cum ne-au păstrat-o fonotecile. Dar părinteștii pași pe scări nu-i vom mai auzi niciodată”... (Șerban Cioculescu. Omul și cărturarul” - Caiete critice, 2002) Mai mult decît simple reverii, evocările lui Barbu Cioculescu sînt documente de istorie literară, confesiuni melancolic-ironice ale unui eseist, rafinat, cu
Atingeri cu floreta by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13209_a_14534]
-
Unirii și Jesus Christ Superstar. Dacă Geoană, tenorul ales al partidului, ar fi reușit măcar să păstreze publicul în sală, nu s-ar fi văzut concurat azi de baritonul ultimei șanse a unui PSD care s-a întors la vocile din fonotecă de teamă că își va ține spectacolele prin case de cultură de cartier. Reîntors pe prima scenă a partidului, Năstase vrea să și cînte dar să și regizeze spectacolul itinerant al PSD din campania electorală. Și-a luat cu el
Fonoteca de avarie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8691_a_10016]
-
p. 2. Publicat în volumul Paul Constantinescu, Despre „poezia” muzicii, Argument, notă asupra ediției, transcrierea textelor, note și comentarii: Sanda Hîrlav-Maistorovici, Editura „Premier”, Ploiești, 2004, p. 66. footnote>; V.T.; M.P.; S.I. TIPĂRITĂ: Universal Edition, Wien 11 477, 1943 ÎNREGISTRATĂ: în Fonoteca Radiodifuziunii Române, cu Orchestra Națională Radio, Dirijor Constantin Silvestri. 27:30 (Înregistrare Electrecord) DISTINCȚII: Premiul I „G. Enescu” 1938 FORMAȚIA: Picc., 2 fl., 2 ob., Corn eng., 2 cl., Cl. bass, 2 fg., c-fg., 4 corni, 2 trp., 3 trb
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda H?rlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
SE GĂSEȘTE MANUSCRISUL: nu a fost găsit încă. La Biblioteca UCMR, la Fondul de Difuzare, există la Cota 97A materialul de orchestră al suitei, fără partitura generală COTA: UCMR, Fond Difuzare, 97A CINE O MENȚIONEAZĂ: V.T.; M.P. TIPĂRITĂ: nu ÎNREGISTRATĂ: Fonoteca Radio. Orchestra Națională Radio, Dirijor: George Georgescu, 10:30; Filarmonica „George Enescu”, Dirijor: George Georgescu, 10:25 (înregistrare din concert); Filarmonica „George Enescu”, Dirijor: Ionel Perlea, 10:33; Orchestra Națională Radio, dirijor Emanoil Elenescu 9:15 DISTINCȚII: Premiul I „George
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda H?rlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
despre Herta, rostit de Andrei Pleșu cu acel prilej, în fața a peste o mie de spectatori, de năstrușnica și tandra idee că, de pe un nor alb, Oskar Pastior ar privi spectacolul, bucurîndu-se de premiul decernat prietenei sale. Două poeme din fonoteca de aur, în lectura poetului Oskar Pastior, venite de dincolo de moarte, au răsunat în liniștea așternută în sală, poeme care, in nuce, conțineau deja cîteva din metaforele și figurile-cheie ale romanului Atemschaukel, a ținut Herta Müller să precizeze, adăugînd, în
Convorbire cu HertaMüller - Foamea de adevăr și de literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/6514_a_7839]
-
petrecut o bună parte din viață și de unde pornesc cuvintele încărcate de speranțe... Veronica Balaj a înmagazinat acolo mai bine de 200 de voci celebre care alcătuiesc acum o parte importantă din truda ființei ei și din tezaurul sonor al fonotecii. De fapt, totul a început chiar înainte de 1989... O piesă pentru costumul lui Blaga Amintirile Veronicăi Balaj izvorâte din vocile stocate de-a lungul anilor au rămas să ne apropie celebritatea celor care mai sunt sau au plecat spre alte
Agenda2005-44-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284374_a_285703]
-
Blaga însuși, iar costumul a fost „produs” întocmai, spre fericirea celui care și-l dorea cu atâta ardoare. De altfel, sceneta a constituit și o premieră la Radio Timișoara. Lelia Rugescu, trecută și ea în eternitate, o legendă într-o fonotecă cu „voci de aur”, istorisește despre o viață pe care a trăit-o în copilărie alături de cel ce urma să devină unul dintre poeții națiunii. Este, mărturisește Veronica, interviul care-i este cel mai drag. Ion Barbu vs. George Călinescu
Agenda2005-44-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284374_a_285703]
-
ceată de nebuni, care nu purtăm cravate și mănușile la vedere”, i-a răspuns. „A fost nu doar un poet, ci o rază de înțelepciune, vocea lui este un mesaj care rămâne ființă vie pe veci”, își amintește Veronica Balaj. Fonoteca de aur „Este greu de explicat ce simți când te ajung din urmă vocile sufletelor care s-au ridicat în eternitate. Logica e biruită de o imensă derută și nimic nu suplinește acea clipă care te răzbește”, spune poeta și
Agenda2005-44-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284374_a_285703]
-
cultură din Germania, Elveția și Belgia - a devenit în timp o adevărată enciclopedie sonoră pentru viitorime... Veronica Balaj veghează și astăzi, neostenit, la hotarul vocilor de marcă, ștacheta ambițiilor a crescut la fel ca valoarea celebrelor glasuri care populează o fonotecă. La comoara din rafturile de dincolo de zidurile tăcute ale unui edificiu, vocile de ieri și de azi, cu încărcătura lor de înțelepciune, bucurie și uneori tristețe, s-a adăugat între timp altă pleiadă de rostiri, cu bogăția ei de învățături
Agenda2005-44-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284374_a_285703]
-
Sonia Vulturar, Alexandru Mihalcea, Paul Pintilie, iar premii (în ordine crescătoare): Mihai Traistă, András Lokodi, Alexandru Ștefan Murariu - studenți ai învățământului muzical din București, Cluj, Iași -, cărora le dorim să se facă auziți în următoarele ediții ale bienalei „Cluj Modern”. Fonoteca Academiei de Muzică „G. Dima” păstrează înregistrările video complete ale Festivalului. Online, fragmente video din concerte (autor Mihai Bacalu) pot fi parcurse la http://oradecluj.oradestiri.ro . Compozitori, interpreți și organizatori - oameni de la toate nivelele instituțiilor administrative și de cultură
CLUJ MODERN 2013 by Elena - Maria ?ORBAN () [Corola-journal/Journalistic/83980_a_85305]
-
muncesc în continuare pentru niște sume absolut modice. Acesta este un motiv important din cauza căruia destui refuză, în ultimul timp, colaborarea. Pierderea este a radio-ului, care își diluează consistența valorică a repertoriului și a pieselor care să rămînă în fonoteca de aur. Pierderea este și a ascultătorilor, fără nici o vină, care își au în acest gen de spectacole un reper, o formă, dacă nu singura, de conectare la fenomenul teatral, care nu ajunge la ei decît pe această cale. La
Spre Europa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15910_a_17235]
-
lucrează la lansarea noilor concepte, care se integrează în seria manifestărilor prilejuită de aniversarea de 85 de ani a Radio România. Misiunea culturală și educativă este definitorie pentru activitatea Radio România încă de la înființare, mărturie stînd emisiunile și înregistrările de fonotecă cu valoare inestimabilă pentru cultura română. Emisiuni binecunoscute și longevive vor îmbrăca din toamnă haine noi, pentru a ajunge la cît mai mulți ascultători, fie maturi iubitori de cultură, fie tineri interesați de orientările artistice și culturale actuale, din literatură
Rușinea de la Radio România Cultural by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3224_a_4549]
-
Da, Marina Voica ESTE o mare vedetă, aflată în cea mai bună formă a ei, mai ceva ca-n anii tinereții! Ne dovedește din plin acest lucru selecția de pe CD, pusă la cale împreună cu admirabila Mioara Panaite, păstrătoare a comorilor fonotecii Electrecord. Între cântece, dintre care o parte vă sunt cunoscute, câteva din compozițiile protagonistei, la care m-am referit, alături de creații ale compozitorilor noștri de frunte: Radu Șerban (“O pânză în depărtare”), Camelia Dăscălescu (“În luna florilor”, “Un tren într-
O ?nving?toare by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83452_a_84777]
-
undeva pe holurile radioului. Fără cuvinte prea multe, m-a condus în împărăția sunetelor, în locul unde această instituția își avea comoara. Un spațiu deloc gigantic stoca muzica lumii. Un domn atipic, care parcă plutea neatingînd pămîntul era stăpînul și îngrijitorul Fonotecii. Acolo, era aproape imposibil să nu-ți pierzi mințile. Înainte de 1989, pentru un student nu cred că exista soluție mai fericită decît să n-aibă mințile cu el. Călăuza mea spre acest teritoriu a fost Iosif Sava. Cu o discreție
Iosif Sava by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8764_a_10089]
-
curg" fără poticniri, este una construită, dar nu întotdeauna suficient de bine ținută sub control. "Criticu'" este un personaj care "bea numa' vermuturi, dulcegării", pe cînd poetul trebuie să facă în așa fel încît să spună lucrurile pînă la capăt. Fonoteca de aur a literaturii române demontează, sistematic, ceea ce se cheamă "statut de scriitor". Mihai Gălățanu preferă să fie un insurgent în veșnică, neliniștită mișcare. Totuși, nimerește, cînd și cînd, calmul delicat al "închiderii": "am adormit și am visat. am dormit
Frîna de mînă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12259_a_13584]
-
capitol final, fiecare text beneficiază de câte o notă, care precizează volumul din care face parte poemul, emisiunea în cadrul căreia a fost difuzat, data la care a luat calea undelor, redactorul care a realizat emisiunea și numărul de înregistrare din Fonoteca Societății Române de Radiodifuziune. Cu alte cuvinte, absolut tot ce are nevoie să știe cititorul/ ascultătorul acestei ediții, ca și cercetătorul care ar dori să o întrebuințeze într-o lucrare despre Dimov sau despre prezența poeziei contemporane la radio. Notele
O ediție model by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4767_a_6092]
-
și pentru cumnat. Plus niște fulare. N-am mai tricotat niciodată de-atunci. Graviditatea aceea, liniștită și fără accidente, am populat-o, seara, cu multă muzică și, din nou, teatru radiofonic. Pe lângă cel de la radioul propriu-zis, profitam din belșug de fonoteca de viniluri - mai bine de treizeci de piese de teatru - adusă zestre de bărbat. Cum era o vreme cu multă tensiune politică, urmăream zilnic Europa Liberă, fiindcă în colțul ăla de sub munte se prindea bine, fără paraziți. Bula de cristal
Poveşti cu scriitoare şi copii by Miruna Runcan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1780]
-
energie radiofonică pe nume Teodora Stanciu - omul care a dialogat îndelung cu cele mai substanțiale personalități ale culturii române din ultimele decenii - să-și transcrie interviurile de la Radio România Cultural într-o suită editorială menită să devină rival citibil pentru „fonoteca de aur“? De ce, oare, se perpetuează, în lumea noastră literară, tipul de dispreț găunos și invidios în esență al academismului față de exuberanta productivitate a foiletonismului și jurnalismului cultural? De ce sunt acuzate și astăzi, cu aceleași pseudoargumente ale culturnicilor de altădată
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
prematur: Petru Creția, George Munteanu, Virgil Mazilescu, Z. Ornea, "un iubitor de incredibilă fidelitate al literaturii române", "un suflet mare", "specialistul incontestabil", pe Titel Constantinescu, poet cunoscut mai ales ca realizator al emisiunilor de teatru radiofonic, pe Iulius }undrea, inițiatorul Fonotecii de aur; dintr-o mai veche generație, pe demnul poet Emil Giurgiuca, excelent profesor și traducător. Așa după cum ținea să menționeze "debuturile intrate în legendă", Liviu Grăsoiu reflectează și asupra anului 1933, în genere, considerat ca an al romanului. El
Tradiția unei reviste vorbite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8820_a_10145]
-
sau, în orice caz, a limitat accesul unor scriitori care nu se găseau în grațiile puterii. Așa s-a întâmplat, printre alții, cu poetul Tudor George, "prezență insolită în peisajul literar al acelor vremuri grele". De aici, marile goluri în Fonoteca de aur. Liviu Grăsoiu deplânge nu o dată starea de sărăcie a scriitorilor, faptul că munca lor nu e răsplătită corespunzător, de asemeni, prețul prohibitiv al cărții. Nemulțumirile lui privesc unele din efectele tranziției, diletantismul, amatorismul, spiritul de improvizație, goana după
Tradiția unei reviste vorbite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8820_a_10145]
-
fiindcă plecase pe neașteptate în Cuba, la un unchi aflat acolo în serviciu diplomatic sau ceva asemănător. De-ai vedea și tu ce frumos este la Havana - o, ceva de vis, dragule... și dacă l-ai mai și auzi, în fonoteca de aur a radiodifuziunii cubaneze, pe bătrânul pontif al revoluției, pe El Lider Maximo, ce discursuri magistrale era în stare să țină în fața poporului!... îi dăduse ea de știre de dincolo de Ocean, pe mobil, pe e-mail și pe mess. În
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
mai ales Cristos (cum îi înșiruie el), s-au mai înregistrat destule povești care, cu el în prim-plan, s-au strecurat în fondul de aur al familiei (iar familia noastră deține un asemenea fond, așa cum Radiodifuziunea se fălește cu fonoteca ei de aur). Înainte de-a vă divulga câteva dintre ele, sunt însă nevoit să fac o corecție, o rectificare, altminteri ar însemna că v-am mințit când am promis că mă voi ocupa de puțină istorie. Pe ușa apartamentului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]