381 matches
-
ar fi o lume cu alte principii/valori decât cele ale capitalismului modern de ieri și de azi, o lume dincolo de legile inegale ale profitului. Michel Foucault nu a avut vreo afinitate cu ideologiile unui umanism dogmatic. Ideologii ce sunt forjate din concepte precum modernismul și postmodernismul în fapt, simple expresii stilistice între gândirea sa, moderni și antimoderni. Referitor la gândirea sa, pot spune că este una a omului și a intelectualului contemporan asaltat de probleme, iar "arheologia sa" se dezvoltă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de problematizat! -, ce urmărește cu meticulozitate... dorințele, interesele și ceea ce fiziologii secolului al XIX-lea numeau instincte. Avem o serie de pulsiuni iraționale și inexplicabile ce deschid posibilitatea (re)structurării conștiinței. Există o relație non-reprezentabilă între felul lui Cum? se forjează instinctul criminal pe restructurarea conștiinței. Astfel, criminalii devin reformați mental, evident, dacă sunt integrați într-un proces al recuperării, și nu unul al perfecționării, precum în Franța începutului secolului al XIX-lea74. Lucrurile sunt într-o ordine a lor, deși filosofia
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
copii pentru că statul are nevoie de soldați, de producători, de buni funcționari, de elite pentru a le pune în slujba sa și în folosul existenței lui, chiar și dincolo de fericirea generală, de fericirea cetățenilor. Idolatria statului politic modern s-a forjat pe necesitățile oamenilor, iar civilizarea cetățenilor s-a făcut prin intermediul poliției (policer = a civiliza 116). Astfel că statul de diplomație al rațiunii de stat italiene, al Seicento-ului a fost contopit cu statul de poliție în fenomenul istoric al formării statelor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
desfășoară la nivelul arealului în cauză și care definesc personalitatea sa în spațiul politico-geografic mondial. Este vorba despre trei categorii de componente calitativ-spațiale, respectiv integrarea spațială, stările de conflictualitate și raporturile complexe exprimate de binomul centru - periferie. Aceste trei coordonate forjează identitatea de stare a unui subiect teritorial și dau măsura valențelor sale de potențialitate pe harta politică. În cazul lumii arabe, parametrii și distribuția spațială a acestor mărimi, admit și confirmă caracterul intermediar al spațiului arabofon, ce se prezintă sub
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
este concretizată prin îmbinarea consecințelor induse de elementele socio-culturale și economice componente, iar modul de repartiție teritorială a acestora își aduce contribuția, cu ponderi diferite, la configurarea matricei raporturilor relaționale din regiune. Pentru lumea arabă, trei elemente sunt cele care forjează identitatea acestui spațiu sub aspect umangeografic, constituind totodată atributele edificiului politico-teritorial arab, ca piesă de joc în angrenajul relațional global: componenta umană în dubla sa ipostază (demografic-cantitativă și cea de corp social), fondul resurselor energetice (inclusiv infrastructurile pentru valorificarea acestora
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
din lumea arabă. Este o mostră a ceea ce s-ar putea numi imobilismul agrarși eșecul parțial al demersurilor reformatoare agrare de factură nasseriană, care, în loc de așteptata revigorare economică, au creat contraste socio spațiale frapante. Astfel, a fost exacerbat modelul spațial forjat pe principiul teritoriului ce gravitează în jurul capitalei (“Cairo este Egiptul”), înconjurată de spații periferice de ruralitate deșertică. Contrastul constă în supralicitarea acestui model spațial, în ciuda faptului că pentru egipteni, dintre care și astăzi cca. 57% sunt rurali, satul înseamnă patria
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
lui Dobrogeanu- Gherea se apropie de ceea ce Moréas denumea "déformation subjective" sau Max Deri "naturalistic permutation". Pentru Dobrogeanu-Gherea, finisecularismul apare aproape ca un reflex mentalitar, decadentismul constituind un corelativ estetic insuficient decantat pentru a configura o estetică propriu-zisă. Teoreticianul a forjat conceptul de decepționism, menit să înscrie dintr-o perspectivă sociologizantă o stare de spirit codificată cultural prin termenul de decadentism. Termenul de "decadentism" se afla în circulație pe piața ideilor și Ștefan Popescu îl utilizează la rândul lui cu privire la tablourile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
va oscila ca pretutindeni în Europa între utilizarea bagajului mitologic greco-latin de întrebuințare cultă, un fel de lingua franca a artei plastice de la clasicism la simbolism, a bagajului mitologico-folcloric "național" deja pus în valoare de romantism și a mitologiei culte forjate cu sau fără ajutorul folclorului "național" și puse în circulație de marile culturi apusene. Printre cei care au știut să valorifice acest potențial artistic este menționat și Ștefan Popescu care expusese o serie de inluminuri și desene legate de lumea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în cartea Eminescu: tradiția ca profeție politică 258. Cât despre edificarea mitului eminescian în ultimele decenii ale secolului XIX, un studiu interesant ne oferă Iulian Costache cu Eminescu. Negocierea unei imagini, chiar dacă criticul se referă cu precădere la imaginea "literară" forjată de critici și publiciști și nu la cea "vizuală" desprinsă din artele plastice. Ultima etapă a existenței acestuia poartă amprenta tragică a periplului dantesc prin bolgiile saturate de suferință ale existenței. O serie de amănunte sordide consemnate în diverse mărturii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
că operația întârziase: se depășiseră cele șase ore pentru ca alterările descompunerii să nu intervină) prezintă totuși garanția autenticității. Având-o la dispoziție și copii ale ei se află la mai toți sculptorii nu-i mai este permis fanteziei să-i forjeze "de toutes pieces" un portret "ideal" poetului"262. Deja opera lui Filip Marin, care-l are ca subiect pe Mihai Eminescu, ilustrează clivajul fondator care va marca aria reprezentării. Sculptorul realizează mulajul după chipul poetului pentru masca mortuară, pe care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
rândul său, se complace în rolul de exclus, contradictoriu și potrivnic convențiilor mult prea rigide ale lumii în care trăiește, cât și materialismului, mercantilismului ei. Dacă în practică lucrurile nu stau întotdeauna așa, cel puțin imaginea pe care artiștii o forjează despre ei înșiși subliniază o amplificare a dispoziției romantice, uneori într-o dimensiune sumbră, ilustrativă pentru sensibilitatea decadentă. Artistul devine estetul retras în sfera propriilor sale fantezii, așa cum pictorul se refugiază tot mai mult în pictura sa. Acest rapel la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1902), Seurat, Van Gogh, Manet (1905), Gauguin (1906), Cezanne (1907), Braque (1908). Apărea, în 1912, broșura Du cubisme de A. Gleizes și J. Metzinger, iar în 1913, Les Peintres cubistes a lui Apollinaire, considerată ca un manifest al cubismului, scriitorul forjând chiar termenul de orfism pentru o facțiune disidentă în fruntea căreia se afla Frantisek Kupka. Prima expoziție a futuriștilor are loc la Paris, în 1912, deși Marinetti își publicase manifestul în Le Figaro, din 1909. Primul Război Mondial reprezintă clivajul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
provocator, prin cultivarea unei poetici a antisublimului, a unui antisentimentalism anticalofil și a unei deconstrucții parodice a unei anumite estetici. Felul în care este tratat un personaj precum Salomeea servește ca turnesol mutațiilor estetice care au loc. Cel care-i forjează o mitologie modernă, decadentă prin definiție, este Oscar Wilde (prin succesul piesei sale, Salomé, scrisă în 1893 și apărută în 1894); cariera decadento-simbolistă a personajului fixează, printre reperele edificatoare Trei povestiri (1877) -, cartea lui Gustave Flaubert. Salomeea lui Flaubert constituie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
romanticul Mihai Viteazul al lui Lapatty, aflat tot la Muzeul Militar". Un alt panou decorativ pictat de fratele său, "cu bujori vii și cu rândunele sburând", se află în salon. Elementele neoromânești în stilul Mincu, începând cu ușa din fier forjat după o schiță a acestuia, se îmbină cu câteva elemente bizantine, sinteză pe care proiectul unei arte decorative românești o indica programatic ca soluție superioară. În Bibliotecă se află cinci medalionae albe cu capete în mărime naturală, înfățișându-i pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Există un deficit democratic? Nu există un răspuns univoc la această întrebare. Definiția sau discursul cu privire la acest fenomen variază în funcție de cadrul cognitiv și normativ în care înscriem democrația și de tradițiile politice, culturale și ideologice în care acest cadru este forjat. De ce se vorbește despre un "deficit democratic"? Pentru unii, alegerile europene, comparate cu cele parlamentare naționale sau prezidențiale, nu duc la formarea executivului ca la nivel național. Membrii Comisiei Europene sunt desemnați de statele membre și aleși de către Consiliu împreună cu
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
chestiuni legate de apartenența la Uniune, de procesul decizional și de competențele UE23. În lumea academică există și alte curente de interpretare care susțin că discuția în jurul deficitului democratic este greșită pentru că se juxtapune concepția clasică despre democrație, care este forjată în cadrul statului națiune, cu o structură sui generis cum este cea a Uniunii. Pentru cei care susțin că UE este o organizație internațională clasică, Uniunea nu suferă de niciun deficit democratic 24. "Ea nu intră în conflict cu axioma suveranității
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
fusese alocat capitolului: „Cu privire la folosirea rațională a energiei electrice, termice și a gazelor naturale”. Autorul, secretarul Mircea Simovici, a specificat că singura unitate din județ care consumă gaze naturale este „...Întreprinderea de rulmenți din Bârlad în sectoarele tratament termic și forjă”. Potrivit documentului din care cităm, nici această importantă unitate industrială nu a fost scutită de raționalizarea și folosirea chibzuită a gazului metan. Astfel, „...Consiliul oamenilor Centrala de termoficare urbană din Vaslui: o investiție comunistă complet inutilă și păguboasă! muncii din
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
hiperintelectuale: "Inspirația nu aduce nimic nou în cadrul complexului de cunoaștere determinat de structură rațională de tip subiect-obiect. Ea deschide o nouă dimensiune a cunoașterii, dimensiunea înțelegerii în relație cu preocupările noastre ultime și cu misterul ființei" (1967, I, p. 115). Forjând o abordare inedită a inspirației, Maritain susține că artistul (y compris poetul vizionar, m-aș grăbi să adaug) poate crea doar prin pătrunderea într-un spațiu subiectiv, internalizat în procesul ce preceda creația artistică propriu-zisă73. Legând experiență poetica de intuiția
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
metafizicii iluminate. În pofida caracterului sau imperfect, după cum remarcă George Anthony Rosso, Jr., The Four Zoas rămâne un poem plin de forță epica și lirica: "este atelierul profetic în care Blake își aduce la maturitate viziunea epica, în care el își forjează "agenții spirituali" meniți să-i îndemne și să-i povățuiască pe cititori să transmită viziunea comunităților din care ei fac parte" (1993, p. 152). Această viziune trebuie să parcurgă stadiul metafizic, dar nu este obligată să rămână cantonata în acestă
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
critică al patrulea aspect: chestiunea ipostazierii, la nivel textual (în cărțile profetice), a premiselor teoretice dezbătute anterior. Eul este un concept alunecos, dar, dată fiind importantă pe care el o dobândește în teoria poetica pe care am încercat s-o forjez, am căutat să-i aduc clarificări semantice satisfăcătoare. Distincțiile au fost importante la acest nivel. În primul rând, am trasat o genealogie a termenului, încheiate cu o serie de remarce privitoare la natură eului vizionar. Apoi, am făcut diferența între
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
în sens radical, ci revine la o normalitate după care tânjise de mult, dar de care nu avusese parte. Evoluția e evidentă, binevenită și de altfel binemeritată. Națl cel pălmuit de Mara, lovit de Trică sau de Persida și-a forjat caracterul fiind acum pregătit să ia viața în plin, alături de familia sa lărgită. S-a vorbim mult despre "slăbiciunea" eroului înțeleasă ca nevolnicie. Credem că nu poate fi vorba de așa ceva. Puterea sufletească înseamnă o reducere a vanității superficiale, o
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
marxiste, conjugate cu elemente durkheimiene. Dotat cu o vdit înclinație spre sinteze și lucrri de analiz, înzestrat cu o inteligenț remarcabil și o gândire scormonitoare, asociativ și fertil, ajutat de o bogat informație de istorie, sociologie, psihologie și etnologie, toate forjate pe terenul interesului su marcat și remarcabil în sfera istoriei și filosofiei culturilor și a civilizațiilor, sau mcar a principalelor popoare furitoare de mari și prodigioase valori ale umanitții, Mihai Ralea avea de la început s se risipeasc în erudite teze
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
că geneza formelor se poate reface doar printr-o geneză a emoției, acțiunea unei distracții duminicale în modelarea unei practici literare serioase nu ne poate șoca. Disponibilitățile afective nu sunt educate disciplinat, la școala formelor înalte. Tiparele în care se forjează pasiunile sunt adesea modeste. Și e întru totul rezonabil să presupunem că, așa cum romancierii unei alte epoci se emoționau la teatru, și distracțiile consumeriste contemporane construiesc un fond de reacție afectivă, că BD-urile, manga sau videoclipurile muzicale sunt formatoare
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
în care magnetismul este indus în fier când acesta este plasat aproape de un magnet, cum o bară de fier încălzită își pierde magnetizarea (chiar dacă atracția poate traversa o flacără) și cum o bară fierbinte de oțel aliniată cu direcția nord-sud, forjată de un fierar, în timp ce se răcește, devine slab magnetizată, de la câmpul magnetic predominant al Pământului. Gilbert a studiat de asemenea alte tipuri de atracție, care s-au dovedit a fi, nu de natură magnetică, ci de natură electrică, în special
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
creează riscuri, uneori deziluzii. Invocarea eticului, omului, poporului, de către advocații secolului, în alertă istorică, are ecou mai mult în marginea societății. Adevărata morală nu se lasă la cheremul speculațiilor. Ea are valoare de lege, totdeauna și oriunde valabilă. Bunul simț, forjat din secolul al XVII-lea, operează retușuri. Dar scăpărările de idei, ambiții, imperative sociale și dorinți individuale se însoțesc de bunele intenții și crezuri în progresul care trebuie să se reflecte și-n sănătatea oamenilor, în grija pentru copii, cerută
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]