164 matches
-
ocrotirii acestui complex de forme, asociații și peisaje. În 1935, o parte din masiv este inclus în lista ariilor protejate din România, cu statut de Parc Național. La acesta se adaugă încă doua rezervații din bazinul Ialomitei și câteva puncte fosilifere din sud. Printre speciile ocrotite trebuie amintite: Deasemenea, sunt ocrotite unele specii de arbuști: Teritoriul Parcului Național Bucegi include trei etaje de vegetație. 1. Etajul montan superior ( Platoul Bucegilor ) - reprezentat pe versantul prahovean al masivului numai în porțiunea dintre Sinaia
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
omenești (Istoria românilor, vol, I, 2010, 23,24,65,66 și 69). Aici a fost scos la iveală un bogat și variat material osteologic animal datând din perioada Villafranchiană. Stratigrafia celor trei puncte este în linii mari asemănătoare, dar ,nivelul fosilifer cu Mammuthus (Archidiskodon) meridionalis, Ursus etruscus, Nyctereutes megamastoides, Eucladoceros sp., Stephanorhinus sp., etc., precum și cu primatul Paradolichopithecus arvenensis geneticus, aflat în depozitele nisipoase sau nisipo-argiloase, s-ar fi identificat, după opinia descoperitorilor, C. S. Nicolăescu-Plopșor și Dardu Nicolăescu-Plopșor, piese de
Comuna Tetoiu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302046_a_303375]
-
fie la ambele capete pentru scoaterea măduvei, precum și prezența unor piese de os cum ar fi măciuci-zdrobitoare, străpungătoare, racloare sumar prelucrate, ce ar fi avut o folosire permanentă și o funcționalitate multiplă la zdrobit, străpuns, tăiat, răzuit. În același nivel fosilifer s-au găsit și trei pietre mari neprelucrate care ar fi fost aduse, se pare, de la distanțe apreciabile; una dintre ele de cuarțit, în greutate de peste ½ kg, era nerulată.” De asemenea, tot aici a fost descoperit un cioplitor bifacial atipic
Comuna Tetoiu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302046_a_303375]
-
de mai mulți bani pentru rezolvarea altor probleme de interes local. O dovadă a celor spuse este volumul cheltuielilor destinate gospodăriei comunale- 1.296,9 mii lei, în valoare absolută este unul din cei mai înalți indicatori din republică. Cuiburile fosilifere descoperite de I.Suhov în 1932 conțin oseminte - rămășițe ale unei faune cu hiparioni de tip turolian care a fost studiată și descrisă în numeroase monografii editate la București (I.Simionescu et al.) și Moscova (L.Gabunia). Aceste cuiburi prezintă
Cimișlia () [Corola-website/Science/304420_a_305749]
-
rămășițe ale unei faune cu hiparioni de tip turolian care a fost studiată și descrisă în numeroase monografii editate la București (I.Simionescu et al.) și Moscova (L.Gabunia). Aceste cuiburi prezintă interes pentru corelări geologice și reconstituiri paleogeografice. Cuiburile fosilifere au statut de rezervații stiințifice protejate și se întind pe un teritoriu de 256 ha, situate în râpele din sud-estul orașului.
Cimișlia () [Corola-website/Science/304420_a_305749]
-
de eroziune desfășurate de-a lungul timpului. În versantul stâng al văii "Coltăului", aproape de confluenta cu pârâul "Țâcârlăului" se află un afloriment (abrupt calcaros - inca neexplorat) de interes paleontologic cunoscut de localnici sub denumirea de "Râpă Albă". Acesta prezintă resturi fosilifere (cochilii de melci) depozitate în strate de rocă sedimentara constituită din marna calcaroasa. Acest fenomen este întâlnit și în abruptul drumului ce traversează "Zugăul", dar aici cochilile sunt stratificate în conglomerate alcătuite din argile și nisipuri. Toponimele sunt legate de
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
un pâlc relict de stejar pufos specific stepei sudice. Partea de nord-est a pădurii este mărginită de Valea Lungă, ce trece prin calcare eocene și formează Cheile Baciului, o vale cu versanți asimetrici (partea nordică este stâncoasa și abruptă, cu roci fosilifere, drept care a fost declară rezervație naturală, iar partea sudică este ocupată de Pădurea Hoia). Un mic lac natural, nu prea adânc, se află în amonte de Cheile Baciului, la marginea pădurii. Câteva izvoare cu debit mare și apă potabilă izvorăsc
Pădurea Hoia () [Corola-website/Science/305675_a_307004]
-
Puzdrea aflat pe creasta nord-vestică Munților Stânișoara. Avenul este dezvoltat în calcar, având adâncimea de circa 20 metri. Accesul se face de pe DJ177A Holda-Frasin din apropierea pasului Tarnița, de pe versantul situat spre valea Bistriței. Rezervatia geomorfologica Piatră Pinului, reprezintă un punct fosilifer aflat lângă orașul Gură Humorului pe dreapta râului Moldova, ce cuprinde depozite sedimentare care s-au format în Oligocen în urmă cu aproximativ 30 milioane de ani. Rocile conțin numeroase resturi fosile de pești. Rezervatia este parțial împădurita prezentându-se
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
comună Gârcina. Rezervatia forestiera Pângărați se află pe versantul stâng al pârâului Pângărați la o altitudine de 700 m, în partea nordică a satului Poiana, reprezentând o zonă cu rol de protecție pentru specii arboricole de tisa ("Taxus baccata"). Locul fosilifer Cozla se află la nivelul terminației sudice a Munților Stânișoarei pe culmea Cozla (679 m) și reprezintă o zonă de interes paleontologic situată în Oligocen pe fundul Mării Paratethys. Aici s-au descoperit depozite fosilifere de pești, caracteristice zonelor cu
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
de tisa ("Taxus baccata"). Locul fosilifer Cozla se află la nivelul terminației sudice a Munților Stânișoarei pe culmea Cozla (679 m) și reprezintă o zonă de interes paleontologic situată în Oligocen pe fundul Mării Paratethys. Aici s-au descoperit depozite fosilifere de pești, caracteristice zonelor cu un climat subtropical ale acestei perioade. Pe dealul Cozla din Piatră Neamț pe culme, aflate într-o pădure de fag se găsesc stăncile de la "Trei căldări" (sau "Căldările uriașilor"). Sunt trei marmite de eroziune formate
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
Goșman (cel mai vechi arel protejat din Munții Tarcău) - cu statut de codru secular și Pădurea de pini de la Moinești - rezervație naturală de pini negri. În arealul Munților Tarcău (situat în Oligocen pe fundul Mării Paratethys) se găsesc și zone fosilifere, actual protejate. Astfel lângă Piatra Neamț sunt sunt rezervațiile Agârcia - localizată la o altitudine de 400 m pe versantul drept al pârâului Doamna și Cernegura - localizat în dreapta râului Bistrița pe unul dintre versanții dealului Cernegura (852 m altitudine). Fauna marină fosilă
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
Bărboși". Legea prevede, între altele, ca nerespectarea măsurilor specifice de conservare și de protejare a zonelor protejate atrage, potrivit legii, răspunderea civilă, contravenționala sau penală, după caz. Peste Complexul arheologic de la Tirighina-Barboși se suprapune și o rezervație paleontologica, denumită "Punctul Fosilifer Barboși-Tirighina", cu o suprafață de 1 ha. În depozitele fosilifere de la Bărboși au fost identificate noi specii de fosile. În apropiere de castrul de la Tirighina-Barboși a fost descoperit un mormânt român tumular de incinerație. A fost descoperit și un mormânt
Castrul roman de la Tirighina-Bărboși () [Corola-website/Science/314446_a_315775]
-
conservare și de protejare a zonelor protejate atrage, potrivit legii, răspunderea civilă, contravenționala sau penală, după caz. Peste Complexul arheologic de la Tirighina-Barboși se suprapune și o rezervație paleontologica, denumită "Punctul Fosilifer Barboși-Tirighina", cu o suprafață de 1 ha. În depozitele fosilifere de la Bărboși au fost identificate noi specii de fosile. În apropiere de castrul de la Tirighina-Barboși a fost descoperit un mormânt român tumular de incinerație. A fost descoperit și un mormânt care conținea, între altele, o fibula de aur cu greutatea
Castrul roman de la Tirighina-Bărboși () [Corola-website/Science/314446_a_315775]
-
naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora), urmează să se restabilească limitele și suprafața acestuia. Administrația parcului se află în comuna Moroeni, județul Dâmbovița. În arealul parcului sunt incluse rezervațiile naturale: Abruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura (1.634 ha), Locul fosilifer Plaiul Hoților (arie protejată de tip paleontologic întinsă pe o suprafață de 6 ha, cu formațiuni de flișuri cretacice stratificate alcătuite din roci argilo-marnoase, conglomerate tilloide, blocuri de calcare și șisturi marno-argiloase cu inserții de calcit; cu bogate depozite de
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
argilo-marnoase, conglomerate tilloide, blocuri de calcare și șisturi marno-argiloase cu inserții de calcit; cu bogate depozite de faună și floră fosilă), Turbăria Lăptici (mlaștină oligotrofă cu o suprafață de 14,90 ha, aflată în lunca stângă a pârâului Scândurarilor), Locul fosilifer Vama Strunga (10 ha), Peștera - Cocora (Valea Horoabei - Cocora) (307 ha), Abruptul prahovean Bucegi (3.478 ha), Munții Colții lui Barbeș (1.513 ha), Peștera - Cocora (Valea Horoabei - Cocora) (307 ha) și Peștera Răteiului (1,50 ha). Geologic, munții Bucegi
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
România membru al Rețelei Europene și al Rețelei Globale a Geoparcurilor. A fost primul Geoparc din Europa de Sud-Est care a obținut acest statut internațional, în anul 2005. În cadrul geoparcului sunt incluse și următoarele rezervații naturale: Paleofauna reptiliană Tuștea, Locul fosilifer cu dinozauri Sânpetru, Mlaștina de la Peșteana, Calcarele de la Fața Fetii, Vârful Poieni, Pădurea Slivuț, Fânațele cu narcise Nucșoara, Fânațele Pui. Geoparcul Dinozaurilor este o îngemănare a geodiversității, biodiversității, patrimoniului istoric și cultural; cu activitățile socio-economice ale Țării Hațegului. Această arie
Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului” () [Corola-website/Science/313783_a_315112]
-
zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică și culturală, cu o mare diversitate biologică. Parcul natural cuprinde între limitele sale șase din cele mai spectaculoase rezervații naturale ale județului Hunedoara: Complexul carstic Ponorâci-Cioclovina, Peștera Tecuri, Peștera Șura Mare, Cheile Crivadiei, Locul fosilifer Ohaba-Ponor, Peștera Bolii Totodată aici se află siturile arheologice aflate în Patrimoniul UNESCO de la Sarmizegetusa Regia, Costești, Blidaru, Luncani-Piatra Roșie și așezările etnografice autentice din Platforma Luncanilor. Începând din anul 2004 Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina are administrație proprie. Parcul
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
parte a unei formațiuni geologice denumită . Ea constă din straturi alternante de calcare și , depuse ca sediment pe o albie marină puțin adâncă la începutul perioadei jurasice (acum circa 210-195 milioane de ani). Este una dintre cele mai bogate locuri fosilifere din Marea Britanie. Litoralul putea fi însă periculos de instabil, mai ales iarna când ploile abundente duceau la alunecări de teren. Exact în acele luni de iarnă, adunătorii de fosile erau atrași de stânci deoarece alunecările de teren scoteau la iveală
Mary Anning () [Corola-website/Science/322882_a_324211]
-
aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000) și se întinde pe o suprafață de 0,40 hectare. Rezervația naturală reprezintă un punct fosilifer ce adăpostește un depozit însemnat cu faună marină (din prima perioadă a erei mezozoice), constituit din vertebrate (pești, reptile) și mai multe specii fosile de nevertebrate cu importanță paleontologică deosebită.
Gruiul Pietrii () [Corola-website/Science/323930_a_325259]
-
joagăr, piuă, dârste) și reflectă ocupațiile străvechi ale localnicilor (prelucrarea lemnului, cultura plantelor și creșterea animalelor) Parcul Natural Bucegi ce include mai multe rezervații naturale, dintre care: Abruptul prahovean Bucegi, Peștera - Cocora (Valea Horoabei - Cocora), Munții Colții lui Barbeș, Locul fosilifer Vama Strunga Parcul Național Piatra Craiului cu ariile protejate: Cheile Zărneștiului - Cheile Vlădușca, Peștera Liliecilor, Peștera Stanciului, Avenul din Grind, Peștera nr. 15, Peștera Uluce, Peștera Dâmbovicioara, Zona carstică Dâmbovicioara - Brusturet, Peștera Dobreștilor
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
lemn. Zonele au fost declarate arie protejate prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate"). În arealul orașului sau limitrof acestuia, s-au identificat 4 zone fosilifere: Cozla, Cernegura, Pietricica și Agârcia, reprezintând zone de interes paleontologic situate în Oligocen pe fundul Mării Paratethys. Aici, în stratele de rocă moale alcătuită din conglomerate de marne, gresii și șisturi disodilice s-au descoperit depozite fosilifere de pești și
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
identificat 4 zone fosilifere: Cozla, Cernegura, Pietricica și Agârcia, reprezintând zone de interes paleontologic situate în Oligocen pe fundul Mării Paratethys. Aici, în stratele de rocă moale alcătuită din conglomerate de marne, gresii și șisturi disodilice s-au descoperit depozite fosilifere de pești și scoici, caracteristice zonelor cu un climat subtropical ale acestei perioade. Fauna marină fosilă găsită aici este foarte bogată, acoperind toate nișele ecologice disponibile - de la apele de litoral până la cele mai adânci zone propice vieții. Fosilele identificate aici
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
stânci ieșite din mare:l’Escull Roig, la Sabata, l’Escull Negre și Cap del Moro.Coasta este în cea mai mare parte accidentadă iar în partea sudică se află peștera Llop Mari.Suprafața insulei este formată din conglomerat miocenic fosilifer.Pe insulă nu există copaci și este săracă în vegetație.Satul se află în partea vestică a insulei unde există și două plaje.În estul insulei se află cimitirul,farul,turnul Sfântului Iosif și câteva lanuri. Clima este mediterană seacă
Tabarca () [Corola-website/Science/321184_a_322513]
-
zonele joase - de un covor gros, de vârstă plio-pleistocenă. Acest pachet, dispus în mod discordant peste fundamentul cretacic, străpuns în mai multe locuri de andezitele Harghitei de Sud, este constituit din straturi groase (uneori foarte groase) de marne cenușii compacte fosilifere, reprezentând peste tot acoperișul complexului cărbunos din bazinul carbonifer al Baraoltului. Forajele au pus în evidență și intercalații permeabile, constituite din piroclastite, nivele nisipoase. Cele din urmă, fiind permeabile, formează adevărate borchișuri, conținând cantități mari de ape minerale sub presiune
Biborțeni (ape) () [Corola-website/Science/315476_a_316805]
-
descoperiri științifice efectuate pe Dealul Repedea datează din anul 1862. În acel an, profesorul ieșean Grigore Cobălcescu (1831-1892) - primul profesor de geologie și mineralogie de la Universitatea din Iași - a descoperit într-o scobitură ivită în Dealul Repedea un bogat zăcământ fosilifer, captiv în calcar oolitic. Rocile și gresiile calcaroase, puternic fosilizate demonstrau existența aici a unei Mări Sarmatice . Profesorul Cobălcescu a publicat în "Revista Română pentru știință, litere și arte" din București un articol intitulat "" Calcarul dela Răpidea"", considerat de specialiști
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]