410 matches
-
b. efect fotoelectric; c. interferență; d. refracție. 6. Pentru studiul experimental al efectului fotoelectric extern se dispune de o celulă fotoelectrică al cărui catod este realizat dintr un metal oarecare. Se măsoară experimental diferența de potențial care anulează intensitatea curentului fotoelectric în funcție de frecvența υ a radiației monocromatice trimise asupra catodului celulei fotoelectrice. Un studiu experimental conduce la următoarele valori din tabelul reprezentat în Fig.2.15. alăturată: a. stabiliți dependența teoretică a tensiunii de stopare Us de frecvența υ a radiației
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
al efectului fotoelectric extern se dispune de o celulă fotoelectrică al cărui catod este realizat dintr un metal oarecare. Se măsoară experimental diferența de potențial care anulează intensitatea curentului fotoelectric în funcție de frecvența υ a radiației monocromatice trimise asupra catodului celulei fotoelectrice. Un studiu experimental conduce la următoarele valori din tabelul reprezentat în Fig.2.15. alăturată: a. stabiliți dependența teoretică a tensiunii de stopare Us de frecvența υ a radiației monocromatice incidente, Us = f(υ ). Folosind rezultatele experimentale din tabel, trasați
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
distanțele focale f1 = 20cm și respectiv f2 = 25cm sunt alipite și formează un sistem optic. Convergența sistemului optic format este. 5. Energia de 2eV exprimată în funcție de unități de măsură ale mărimilor fundamentale corespunde valorii: 6. Într-o experiență de efect fotoelectric s-a reprezentat dependența energiei cinetice a fotoelectronilor în funcție de frecvența radiației incidente pentru doi catozi din materiale diferite. Dintre cele patru drepte din figura alăturată, dreptele care ar putea reprezenta dependența amintită pentru cei doi catozi sunt. TEST 26 1
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
de refracție n1 = 1,2 , n2 = 4 / 3 , n3 = 1,4 , n4 = 5 / 3. Lentila devine divergentă dacă se cufundă în lichidul cu indicele de refracție. 6. Un fascicul de lumină monocromatică cu λ = 0,45μm iluminează catodul unei celule fotoelectrice având pragul fotoelectric λ0 = 0,55μm. Calculați: a. lucrul mecanic de extracție; b. energia unui foton incident; c. energia cinetică maximă a fotoelectronilor; d.lungimea de undă în apă (napă= 4/3) a radiației electromagnetice. TEST 28 1. Fenomenul de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
1,2 , n2 = 4 / 3 , n3 = 1,4 , n4 = 5 / 3. Lentila devine divergentă dacă se cufundă în lichidul cu indicele de refracție. 6. Un fascicul de lumină monocromatică cu λ = 0,45μm iluminează catodul unei celule fotoelectrice având pragul fotoelectric λ0 = 0,55μm. Calculați: a. lucrul mecanic de extracție; b. energia unui foton incident; c. energia cinetică maximă a fotoelectronilor; d.lungimea de undă în apă (napă= 4/3) a radiației electromagnetice. TEST 28 1. Fenomenul de reflexie a luminii
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
imaginea unui obiect real aflat în fața unei lentile convergente este dreaptă, putem afirma că, totodată, imaginea este: a. micșorată și reală; b. mărită și reală; c. micșorată și virtuală; d. mărită și virtuală. 2. O condiție obligatorie pentru producerea efectului fotoelectric extern este ca: a. intensitatea radiației incidente să fie mai mare decât intensitatea curentului fotoelectric de saturație; b. frecvența radiației incidente să fie mai mare decât frecvența de prag; c. frecvența radiației incidente să fie mai mică decât frecvența de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
imaginea este: a. micșorată și reală; b. mărită și reală; c. micșorată și virtuală; d. mărită și virtuală. 2. O condiție obligatorie pentru producerea efectului fotoelectric extern este ca: a. intensitatea radiației incidente să fie mai mare decât intensitatea curentului fotoelectric de saturație; b. frecvența radiației incidente să fie mai mare decât frecvența de prag; c. frecvența radiației incidente să fie mai mică decât frecvența de prag; d. tensiunea de stopare să fie suficient de mică încât să permită ajungerea la
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
unghiul de incidență i = 45° din aer (naer= 1) într-un bloc de sticlă, urmând drumul trasat în Fig. 2.20. Unghiul de refracție este r = 30°. Valoarea indicelui de refracție al sticlei este de aproximativ. 6. Catodul unei celule fotoelectrice este caracterizat de lucrul mecanic de extracție egal cu. Determinați: a. frecvența de prag a acestei celule fotoelectrice; b. lungimea de undă de prag; c. dacă o radiație monocromatică cu lungimea de undă λ1 = 500nm, incidentă pe fotocelulă, produce efect
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
Fig. 2.20. Unghiul de refracție este r = 30°. Valoarea indicelui de refracție al sticlei este de aproximativ. 6. Catodul unei celule fotoelectrice este caracterizat de lucrul mecanic de extracție egal cu. Determinați: a. frecvența de prag a acestei celule fotoelectrice; b. lungimea de undă de prag; c. dacă o radiație monocromatică cu lungimea de undă λ1 = 500nm, incidentă pe fotocelulă, produce efect fotoelectric; d. valoarea tensiunii de stopare a fotoelectronilor dacă asupra celulei se trimite o altă radiație monocromatică, cu
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
este caracterizat de lucrul mecanic de extracție egal cu. Determinați: a. frecvența de prag a acestei celule fotoelectrice; b. lungimea de undă de prag; c. dacă o radiație monocromatică cu lungimea de undă λ1 = 500nm, incidentă pe fotocelulă, produce efect fotoelectric; d. valoarea tensiunii de stopare a fotoelectronilor dacă asupra celulei se trimite o altă radiație monocromatică, cu lungimea de undă λ2 = 200nm. TEST 31 1. Pentru a verifica planeitatea unei suprafețe optice se formează o pană optică cu aer, folosind
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
va urma traiectoria. 4. Indicele de refracție al apei este n = 4 / 3. Sinusul unghiului făcut de verticală cu direcția sub care un pește aflat în apă vede Soarele răsărind este. 5. Energia cinetică maximă a electronilor extrași prin efect fotoelectric extern depinde de frecvența radiației incidente conform graficului din figura Fig.2.23. În aceste condiții, valoarea frecvenței de prag este. TEST 32 1. Se consideră o oglindă plană și circulară paralelă cu un ecran E. Sursa de lumină punctuală
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
dintr-un mediu optic în altul, se modifică: a. frecvența; b. perioada; c. direcția de propagare dacă unghiul de incidență este zero; d. direcția de propagare dacă unghiul de incidență este diferit de zero. 6. Într-un experiment de efect fotoelectric se măsoară tensiunea de stopare a electronilor la diferite frecvențe ale radiației folosite și se trasează graficul din Fig.2.24. Analizând reprezentarea grafică, determinați: a. valoarea frecvenței de prag; b. lungimea de undă de prag; c. lucrul mecanic de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
4. Lentilele L1 și L2 din figura Fig.2.28. au distanțele focale f1 = 30cm, respectiv f2 = −10cm . Pentru ca fasciculul de lumină să traverseze sistemul așa cum este ilustrat în figura alăturată, distanța dintre lentile trebuie să fie. 5. Despre efectul fotoelectric extern se poate afirma: a. se produce la orice frecvență a radiației incidente; b. lucrul mecanic de extracție nu depinde de natura metalului; c. intensitatea curentului fotoelectric nu depinde de fluxul radiațiilor incidente; d. efectul se produce practic instantaneu. 6
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
ilustrat în figura alăturată, distanța dintre lentile trebuie să fie. 5. Despre efectul fotoelectric extern se poate afirma: a. se produce la orice frecvență a radiației incidente; b. lucrul mecanic de extracție nu depinde de natura metalului; c. intensitatea curentului fotoelectric nu depinde de fluxul radiațiilor incidente; d. efectul se produce practic instantaneu. 6. O radiație conține fotoni a căror energie este de 2,25eV . Lungimea de undă a acestei radiații este. 7. Pe catodul unei celule fotoelectrice se trimite un
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
c. intensitatea curentului fotoelectric nu depinde de fluxul radiațiilor incidente; d. efectul se produce practic instantaneu. 6. O radiație conține fotoni a căror energie este de 2,25eV . Lungimea de undă a acestei radiații este. 7. Pe catodul unei celule fotoelectrice se trimite un flux de fotoni, fiecare dintre ei având energia ε = 43,56 ·10-20 J. Lucrul de extracție a electronilor din catod este 2,3eV. Determinați: a. frecvența de prag a efectului fotoelectric; b. frecvența radiațiilor incidente; c. viteza
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
este. 7. Pe catodul unei celule fotoelectrice se trimite un flux de fotoni, fiecare dintre ei având energia ε = 43,56 ·10-20 J. Lucrul de extracție a electronilor din catod este 2,3eV. Determinați: a. frecvența de prag a efectului fotoelectric; b. frecvența radiațiilor incidente; c. viteza maximă a fotoelectronilor emiși sub acțiunea radiațiilor incidente; d. valoarea tensiunii de stopare a fotoelectronilor de energie maximă. TEST 36 1. O rază de lumină pătrunde din aer (n1 = 1) sub unghiul de incidență
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
h = 60cm de podea. Înălțimea față de podea la care se află o sursă de lumină, pe peretele opus celui cu oglinda, astfel încât la mijlocul podelei să se formeze o pată luminoasă este. 4. Radiațiile ultraviolete care cad pe catodul unei celule fotoelectrice produc emisie de fotoelectroni. Dacă fluxul radiațiilor crește, iar frecvența radiațiilor este menținută constantă: a. viteza fotoelectronilor emiși de catod crește; b. numărul fotoelectronilor emiși de catod într-o secundă crește; c. valoarea absolută a tensiunii de stopare crește; d.
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
de două suprafețe perfect plane și paralele, iar altă parte cade pe suprafața unui catod de cadmiu cu lucrul de extracție a. Descrieți figura de interferență realizată în lumină reflectată pe mediul transparent. b. Determinați frecvența de prag a efectului fotoelectric. c. Demonstrați dacă are loc emisia de fotoelectroni sub acțiunea acestei radiații de către catodul de cadmiu. d. Calculați viteza maximă a fotoelectronilor emiși sub acțiunea unei radiații cu. TEST 37 1. O persoană privește printr-o lentilă divergentă o literă
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
un bec cu filament incandescent (320 - 1000 nm), iar pentru domeniul UV o lampă cu vapori de mercur sau un tub cu descărcare electrică în deuteriu (200 - 380 nm). comutator (3) (închidere și deschidere fantă de ieșire, fig. 4). celula fotoelectrică (4). suportul cuvelor (5). tambur de fixare a lungimilor de undă (6). buton de reglare a punctului de zero (7) al aparatului (reglarea se face când comutatorul se găsește în poziția închis sau zero). buton de reglare a sensibilității (8
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
a acestei tehnici de vârf, pot fi considerate aparatele electronice de sortat semințe (tip Flexo, Sortex etc.). Aceste aparate elimină semințele necorespunzătoare pe baza diferenței de culoare, prin compararea electronică a luminozității reflectate de boabe, care este sesizată de celulele fotoelectrice. 3.4.4. Mijloace și metode biologice (bioterapia) În sistemul combaterii integrate, bioterapiei îi revine un rol tot mai important. Combaterea biologică a agenților fitopatogeni se poate realiza în prezent prin bacteriofagie, hiperparazitism, antagonismul dintre microorganisme, prin distrugerea agenților fitopatogeni
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
posibile acele tranziții când P tinde spre valoarea maximă 1 și εmax= 104-105. APARATURA Aparatele utilizate pentru determinări spectrale poartă numele de spectroscoape sau spectrometre. După tipul de receptor utilizat, fotometrele și spectrometrele pot fi: cu citire vizuală, cu citire fotoelectrică, cu înregistrare fotografică, cu receptori termici. Aspecte privind determinările în UV - VIS Alegerea selectivă a solventului în funcție de absorbția substanței de analizat și mărimea concentrației probei este de cea mai mare importanță în analiza UV și VIS. Concentrația probei trebuie astfel
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
multe analize de fluorescență, iar cele de cuarț sunt indicate sub 320 nm. Măsurarea intensității fluorescenței pe direcția de propagare a radiației excitante se face după trecerea prin monocromatorul de emisie cu ajutorul unui detector. Lumina fluorescentă cade pe o celulă fotoelectrică sau pe un fotomultiplicator, se produce un semnal electric care este amplificat și măsurat cu un instrument de măsură gradat direct în intensități de fluorescență. Aparatele moderne au înlocuit filtrele primare și secundare cu monocromatoare care permit selectarea unei benzi
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
Concluzii asupra fenomenului de capilaritate") în prestigioasa revistă Annalen der Physik. La 26 de ani termină teza sa de doctorat cu profesorul Alfred Kleiner 186, cu tema "O nouă determinare a dimensiunii moleculare". În continuare publică patru articole asupra efectului fotoelectric. Devine profesor de fizică la Universitățile din Berna și Praga. Se reîntoarce în Germania, în 1914, ca profesor la Universitatea Humboldt din Berlin și este numit membru al Academiei Prusiene și președinte al Societății Germane de Fizică. Calculează că orice
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Berlin și este numit membru al Academiei Prusiene și președinte al Societății Germane de Fizică. Calculează că orice lumină venită dintr-o altă constelație va fi curbată de gravitația soarelui. În 1921, Einstein devine laureatul Premiului Nobel pentru explicarea efectului fotoelectric. Adoptă concepțiile filosofice ale lui Baruch Spinoza. Einstein dezvoltă fizica cuantică și teoria relativității. Este autorul celei mai celebre ecuații, intitulate echivalentul masă-energie E = mc2, și este descoperitorul legii efectului fotoelectric. Cunoaște cercetările predecesorilor și înțelege că mecanica newtoniană nu
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
1921, Einstein devine laureatul Premiului Nobel pentru explicarea efectului fotoelectric. Adoptă concepțiile filosofice ale lui Baruch Spinoza. Einstein dezvoltă fizica cuantică și teoria relativității. Este autorul celei mai celebre ecuații, intitulate echivalentul masă-energie E = mc2, și este descoperitorul legii efectului fotoelectric. Cunoaște cercetările predecesorilor și înțelege că mecanica newtoniană nu se împacă cu legile câmpului electromagnetic, fapt care-l conduce la formularea relativității chiar în domeniul gravității. În 1916 publică Teoria generală a relativității. Preocupat de teoria cuantică, explică mișcarea particulelor
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]