386 matches
-
Biserica) și a trimis pe Duhul Său și nu un sistem filozofic și nici n-a întemeiat o nouă religie. De la începuturi până astăzi o găsim strânsă în jurului Mesei Domnului, căci „stăruiau în învățătura Apostolilor și în comuniune, în frângerea pâinii și în rugăciuni” ne relatează Faptele Apostolilor în capitolul 2 cu 42. De atunci, aflându-se în stare permanetă de ascultare ea, Biserica - trup a lui Iisus Hristos și comuniune a Duhului Sfânt, este fidelă îndemnului Mântuitorului; de la Cina
DESPRE SPIRITUALITATEA EUHARISTICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354188_a_355517]
-
satele au fost depopulate, locuitorii luînd drumul închisorilor, bineînțeles după ce erau schingiuiți. ” (Cicerone Ionițoiu, Rezistența Armată Anticomunistă din Munții României. 1946-1958. Ed. Gândirea Românească-1993, p. 74, 76) Un deceniu de foc, un deceniu de sânge, un deceniu de năzuințe și frângeri, un deceniu de suferință și demnitate, un deceniu de jertfă argeșeană, un deceniu de neîngenunchere, un deceniu de biruință, un deceniu de înfrățire vie cu munții semeți, cu izvoarele lor binecuvântate, dar și cu verdele codrilor lor. Ne spunea cu
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
nu a avut răgazul să îndure piatra pe care alții ne-a așezat-o în cale. Am să iau tristețea copilăriei noastre și am să fac o perdea cu inimi de foc iar din cenușă să fie covorul acesta numit frângere de viață, să ne lege prin nume de noi. Mai coborâm, istoviți, în preajma lucrurilor căutând cu disperare firescul. Nimic nu e firesc și nici normal atât cât noi să înțelegem. Pitim omul din noi prin cuvânt. Pitim iubirea crezând că
TRATAT DE SINGURĂTATE de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 445 din 20 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354672_a_356001]
-
Biserica) și a trimis pe Duhul Său și nu un sistem filozofic și nici n-a întemeiat o nouă religie. De la începuturi până astăzi o găsim strânsă în jurului Mesei Domnului, căci „stăruiau în învățătura Apostolilor și în comuniune, în frângerea pâinii și în rugăciuni” ne relatează Faptele Apostolilor în capitolul 2 cu 42. De atunci, aflându-se în stare permanetă de ascultare ea, Biserica - trup a lui Iisus Hristos și comuniune a Duhului Sfânt, este fidelă îndemnului Mântuitorului; de la Cina
DESPRE SPIRITUALITATEA ŞI ECLESIOLOGIA EUHARISTICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357394_a_358723]
-
se numește „ Locul cu PATRU RĂSĂRITURI ” - și este, evident, starea de Iluminare Spirituală superioară oricărei încercări de imaginare, din partea noastră, aici, pe acest Pământ prăpădit și tot mai amurgit, cu lumina tot mai îngenunchiată, chiar din „rădăcină” (de la a doua „frângere” COMPLETĂ a Ființei, după GLEZNĂ... - ...și Prima „FRÂNGERE” ÎNTRU CRUCE: Prakrti reunificată, funcțional, cu Purusha)!!! Însăși Lumina Originii se închină...SUPREMEI ORIGINI, HRISTOS-LUMINA LUMII/IZVORULUI LUMII/LUMINII! ... Din păcate, din acest poem evocând sferele evolutive ale spiritului terestru, lipsește „carnea
LENTILA DE DIAMANT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358370_a_359699]
-
evident, starea de Iluminare Spirituală superioară oricărei încercări de imaginare, din partea noastră, aici, pe acest Pământ prăpădit și tot mai amurgit, cu lumina tot mai îngenunchiată, chiar din „rădăcină” (de la a doua „frângere” COMPLETĂ a Ființei, după GLEZNĂ... - ...și Prima „FRÂNGERE” ÎNTRU CRUCE: Prakrti reunificată, funcțional, cu Purusha)!!! Însăși Lumina Originii se închină...SUPREMEI ORIGINI, HRISTOS-LUMINA LUMII/IZVORULUI LUMII/LUMINII! ... Din păcate, din acest poem evocând sferele evolutive ale spiritului terestru, lipsește „carnea”, simțirea autentică, din primul volum. Totul, în poemul
LENTILA DE DIAMANT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358370_a_359699]
-
în adevărul nemuritor, însă pătruns de credință și supunere în fața adevărurilor impuse prin necruțătorul malaxor doctrinar și propagandistic. Dar omul poate fi stăpânit și îndepărtat de greșeala de-a gândi gânduri neîngăduite, doar printr-o diabolică îmbinare între instrumentele de frângere a rezistenței fizice și cele mereu prezente de înfricoșare și tortură moral-spirituală. Într-un asemenea climat, se subînțelege că morala creștină nu și-a avut locul nici măcar în dicționare ... Însă nici cele mai dictatoriale regimuri politice n-au promovat și
MIZERABILISMUL OMULUI MODERN de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358044_a_359373]
-
bolții. Acolo se vede tot, nu te mai poți ascunde. Lucrurile cele mai tainice, dorințele, care nu s-au putut înfăptui, se găsesc acolo, intacte. Despre drumul parcurs de poetă până până la desăvârșire, s-ar putea spune multe. El presupune: frângeri și înfrângeri de sine, singurătate, izolare, escalararea zidurilor, urcatul pe trepte, pas cu pas, cu un bolovan în spinare, precum miticul Sisif. Mai presupune capriciile daimonului, care nu se lasă întotdeauna înduplecat, ieșirea din trup și metamorfozarea în “Altceva”, cum
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
acompaniament de viori, clarinete și chitare...cu plânset de corzi, cu țipăt de note curgând speriate, în suspin de clarinet și gemet de chitară...Dar jocurile?..hore și sârbe, bătute și săltate, lente și învârtite, în unduiri de șolduri și frângeri de trupuri, tropote și zvâcniri de corpuri în revărsarea tainicelor dorințe, iureș năprasnic de trupuri în salturi amețitoare, ritmuri de șolduri în ropot de tobe, cu chemări ascunse, misterioase...toate...toate, exprimând tainica vrajă a dragostei. Acum toți învățaseră de la
MĂRŢIŞOR-8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359044_a_360373]
-
Articolele Autorului Națiunea Daco-Română, ca cea mai încercată și mai prigonită dintre Nații, și-a împletit logodna veșniciei, pecetluindu-și Destinul cu sângele mucenicesc pe Hrisovul heruvimic: în dor și suferință, în crez și îndurare, în chin și sărbătoare, în frângeri și înălțări, în tăceri și mărturisiri, în așteptări și împliniri, în înfricoșări și extazuri, în bocete și psalmi, în jale și hori, în apusuri și răsărituri, în lanțuri și libertate, în îngenuncheri și slavă, în cătușe și har, în chemări
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
vrere/ să-și dăruie mulțimii trupul-Pâine,/ și să vestească marea Înviere/ ce va cuprinde toată țara, mâine.( Hristos a înviat). Demetrius Leontieș, medicul fără de-arginți, a suit urcușul demnității Neamului, cu toiagul de aur al divinului Adevăr. Cu fiecare frângere binecuvântată, poporul a pregătit în sânul său un mugure de Voievod, pentru a pregăti calea izbăvirii. Codrul de la Dobrina a devenit Altarul jurământului de credință al Elitei creștine abia înflorite ce avea să rodească. Sub steagul celui mai falnic s-
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
-mbrățișezi cu morții și ierți toți temnicerii.../ Și-n suflete se-așează lumina Învierii.(De Paște). Alaiul împlinirilor sale a căzut pradă conspirației răului, a celor schimonosiți de ură. Din lacrimi de durere și-a poleit raze de soare. Din frângerea mâinii torturate și-a pus peste ponoarea sufletului mângâierea pentru cei din jur. Acasă și-a lăsat mireasa tinereții, prigonită de legefii minciunii, dar inima sa primenită de ninsoare a primit hrisovul binecuvântării. Stihul credinței i-a topit în psalmi
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
prezis în seara ultimei Cine (Marcu 14, 25), adică în calitatea Sa de înviat; le arată acum, că dețin dovada, că-l pot avea pe El în mod real în Sfânta Euharistie, odată ce a înviat, chiar dacă este acum nevăzut. Așadar, „Frângerea pâinii” la Emaus a fost și va rămâne pentru totdeauna în Biserică, marele semn al misterului pascal și al prezenței Celui înviat în sacramentul euharistic post-pascal. În capitolul doi autorul s-a concentrat asupra teologiei euharistice din punct de vedere
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – STELIAN GOMBOŞ, SFÂNTA EUHARISTIE – TAINA NEMURIRII. ROLUL EI ÎN CREŞTEREA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360010_a_361339]
-
PĂRTĂȘIRE Hristoase, Tu, lumină nepătrunsă Tu, rege peste-ntunericul de-amurg - pune-Ți - pe pieptul meu - mâna-Ți străpunsă redă-mă Ție - din toate câte curg! Hristoase,-ncoronat de spini - lucind scuipați - și sânge și batjocură pogoară să împărțim și frângeri și puteri - ca frați acum - când lumea s-a aprins de seară... stinge-mi - Hristoase - peste ochi - mii stele prăvale - peste mine - de cer lespezi clopote bat ceas alb și ceasuri rele dar Tu de mine - frate - nu Te lepezi
PAŞTELE ORBILOR ŞI AL PĂRTĂŞIRII de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359798_a_361127]
-
însuși Trupul și Sângele Său. De aceea greșesc protestanții, care pun tot accentul numai pe momentul împărtășirii și greșesc și romano-catolicii, care consideră că prefacerea elementelor euharistice nu s-a făcut de Domnul Iisus Hristos în clipa binecuvântării - care precede frângerea Trupului și distribuirea Sângelui Domnului - ci în momentul în care Mântuitorul Hristos invită pe ucenici să se împărtășească. Romano-catolicii greșesc de asemenea și când împărtășesc credincioșii lor laici numai cu Trupul Domnului Iisus Hristos, rezervând împărtășirea cu ambele forme doar
DESPRE CARACTERUL COMUNITAR A SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359649_a_360978]
-
dea faptului o semnificație mai mare și să arate marea legătură de unire. Căci prin participare noi numai ne împărtășim cu trupul lui Iisus Hristos, în timp ce prin unire noi suntem în comuniune cu El"- Pr. Prof. Univ. Dr. Ene Braniște. Frângerea pâinii este o comuniune personală cu Iisus Hristos: După cum acest trup se unește cu Iisus Hristos, tot astfel noi ne unim cu El prin această pâine. Dar de ce Sfântul Apostol Pavel a adăugat: "Pâinea pe care noi o frângem". Este
DESPRE CARACTERUL COMUNITAR A SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359649_a_360978]
-
Iubirea caldă, luminând tot cerul. EXOD Se face iarna demiurg și pune Aripi de ger pe umerii de îngeri, În gene un ocean întreg de plângeri Și-n ochi priviri de ceață și genune. Oprit e zborul în tăceri și frângeri, Se-ascunde luna, soarele apune, Iar clipele sunt negre și nebune Și sufletul se rupe sub înfrângeri. Când nu se mai aprinde-n inimi focul Și pleacă heruvimii în exoduri, Ne pierdem și speranța și norocul, Dar ne grăbim să
12 SONETE DE IARNA de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340326_a_341655]
-
pe fiul său. Despre el scrie în Cartea IV, Regi, cap. 21. Alte amănunte semnificative despre viața lui nu se cunosc afară de faptul că înainte de moarte s-a căit din toată inima pentru fărădelegile comise și a scris cu multă frângere de inimă o mărturisire cunoscută ca Rugăciunea lui Manase. Aceasta conține 15 versete și face parte din cărțile necanonice ale Vechiului Testament. Citez din versetul 8: „Tu, Doamne, după mulțimea bunătății Tale, ai făgăduit pocăință și iertare celor care Ți-
MISTERUL RUGĂCIUNII LUI MANASE de ION UNTARU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341316_a_342645]
-
pe Duhul Său și nu un sistem filozofic și nici n-a întemeiat o nouă religie. De la începuturi până astăzi găsim această realitate a comuniunii liturgice strânsă în jurului Mesei Domnului: „Și stăruiau în învățătura Apostolilor și în comuniune, în frângerea pâinii și în rugăciuni” după cum ne relatează „Faptele Apostolilor” în capitolul 2,42. Aflându-se de atunci în stare permanentă de ascultare, Biserica - ca trup a lui Iisus Hristos și comuniune a Duhului Sfânt, este fidelă îndemnului Mântuitorului de la Cina
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341755_a_343084]
-
Biserica) și a trimis pe Duhul Său și nu un sistem filozofic și nici n-a întemeiat o nouă religie. De la începuturi până astăzi o găsim strânsă în jurului Mesei Domnului: „Și stăruiau în învățătura Apostolilor și în comuniune, în frângerea pâinii și în rugăciuni” ne spune faptele apostolilor în capitolul 2,42. De atunci în stare permanetă de ascultare ea, Biserica, ca trup a lui Hristos și comuniune a Duhului Sfânt, e fidelă îndemnului Mântuitorului; de la Cina de Taină: „Aceasta
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
sălbatică/ nu vrea nimeni s-o îmblânzească/ dereglare de ecosistem”, “aștept să mă conving!”/ “Interviu - ce este iubirea?”. Ana încearcă să dea sensuri și “Definiții” proprii gândurilor ei, fie ele întrebări, fie ele răspunsuri, nedumeriri, descoperiri, praguri, ferestre, piedici, zboruri, frângeri... Pentru mica poetă, totul se poate transforma în poezie, poezia se confundă cu “dansul al cărui ritm îl simte în sânge, un tango al poeziei”/ “Dans”. Surprinzător, ea tratează lumea și din punct de vedere social, grija ei fiind asociată
CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ DE ANA MARIA GÎBU de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341162_a_342491]
-
unei prime cronici care o numea “una dintre cele mai importante cărți scrise în ultima perioadă”. Într-un interviu pentru The Independent, Mccarthy își amintește: “Remainder este un roman autobiografic în sensul că am avut și eu un moment de frângere a realității, de deja-vu. Și inițial m-am gândit să fac un proiect de artă. Dar apoi mi-am dat seama că nu ar fi nimic interesant în refacerea unei camere de care îți amintești. De ce ți-ar păsa de
Fragmentar, din 9 decembrie pe marile ecrane [Corola-blog/BlogPost/100100_a_101392]
-
de trandafir de un roșu aprins. Fața îi era ascunsă de o voaletă neagră. În clipocirea valurilor, din dreptul stâncilor, răzbătea o melodie magică a unui tangou ritmat și misterios. Irina înaintă spre separeu, dansând în pași cadențați, pasionali, cu frângeri de trunchi senzuale. Cei din separeu au tresărit speriați și uluiți, mai puțin Scârțoi, care dormea buștean, sforăind infernal. Horcăiturile lui cădeau ca o ploaie cu răpăieli în melodia pasionalului tango. Toți erau plăcut surprinși, însă erau curioși care va
TRANDAFIRUL SIRENEI-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342875_a_344204]
-
iubire, de viață, până la urmă. Autorul creionează personaje, cu meșteșug, dovedindu-se un bun observator (interpret) al psihologiei umane, un profund cunoscător al tehnicilor narative, zugrăvind în tonuri blânde și suave „timpul” când totul era posibil, când visele nu cunoșteau „frângerea” aripilor. Cuvintele calde, sincere care îmbracă întreaga scriere, sensibilizează și emoționează. Titi Drăgan, personajul la care se raportează întreaga narațiune, este un tânăr inteligent, cu vocația analizei. În cuprinsul romanului este „comprimată” întreaga trăire adolescentină, cu naivitățile, visele și speranțele
RECENZIE. ( VALENTINA BECART). ROMANUL TIMPUL ŞI RĂSTIMPUL, AUTOR TĂNASE CARAŞCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342807_a_344136]
-
PĂRTĂȘIRE Hristoase, Tu, lumină nepătrunsă Tu, rege peste-ntunericul de-amurg - pune-Ți - pe pieptul meu - mâna-Ți străpunsă redă-mă Ție - din toate câte curg! Hristoase,-ncoronat de spini - lucind scuipați - și sânge și batjocură pogoară să împărțim și frângeri și puteri - ca frați acum - când lumea s-a aprins de seară... stinge-mi - Hristoase - peste ochi - mii stele prăvale - peste mine - de cer lespezi clopote bat ceas alb și ceasuri rele dar Tu de mine - frate - nu Te lepezi
ROST ASCUNS de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342999_a_344328]