1,676 matches
-
mai frumos concert din viața mea. N-a fost să fie chiar așa, dar tot a rămas aproape.greu să îl asculți pe Dinu fără o inimă deschisă. Fără o minte deschisă. E greu să îl asculți cu o inimă frântă, e greu să îl asculți când tocmai te lepezi de iarnă. Iarna din tine, din alții, de-afară. Din setlist-ul de aseară au făcut parte piese mai vechi, mai noi, mai mult sau mai puțin cunoscute, dar apăsat ori mai
Dinu Olărașu [Corola-blog/BlogPost/97155_a_98447]
-
în aripi, veșnic s-o pun! Când mă-ndoaie durerea și în aripi îmi cresc Deznădejdi, și tristeți, și cuvinte amare, Când prietenii-n aripi adesea lovesc Tu alături să-mi stai, să-mi trimiți alinare! Să-mi atingi aripile frânte... și să-mi vindeci genunchii, eu atunci scutura-voi lutul cerând mântuire, Voi striga către ceruri, plecându-mi apoi ochii, Spre pământul din care mi-am luat nemurire... Doamne, atinge-mă pe aripi și prefă-mă în stea! Citește mai
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
rănesc!Rugăciunea în aripi, veșnic s-o pun! Când mă-ndoaie durerea și în aripi îmi crescDeznădejdi, și tristeți, și cuvinte amare,Când prietenii-n aripi adesea lovescTu alături să-mi stai, să-mi trimiți alinare!Să-mi atingi aripile frânte... și să-mi vindeci genunchii,eu atunci scutura-voi lutul cerând mântuire, Voi striga către ceruri, plecându-mi apoi ochii,Spre pământul din care mi-am luat nemurire...Doamne, atinge-mă pe aripi și prefă-mă în stea!... XVIII. SĂ
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
hotelul pentru a avea o mică reducere de preț și după mai bine de 50 de ore de drum am reușit să mă văd într-o cameră cu un pat și o baie. Era exact ceea ce îmi trebuia. Eram obosită frântă, însă optimistă. Am făcut un duș, m-am schimbat apoi am ieșit pe afară să fac o plimbare de recunoaștere și să-mi dezmorțesc un pic oasele după atâtea ore de stat pe scaunul autocarului. Știam că marea nu-i
INGRID- PRIMUL CAPITOL (FRAGMENT DIN ROMANUL MEU PUBLICAT ÎN 2015) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383630_a_384959]
-
singure. Sfinx e un personaj enigmatic, sibilinic, înclinat spre meditație filozofică, Păpădie, e, așa cum sugerează și numele, un ins aerian, gata să se risipească la cea mai mică mișcare. “Păpădie: Eu sunt o părere, o umbră, o pasăre cu aripile frânte, o iarbă agățătoare ce se ascunde în spatele fiecărui copac”. Fiecare preferă alt loc de ședere: Păpădie - câmpia; Piatră și Sfinx - vârful muntelui, înălțimile. Și iarăși, regnurile conlucrează. Regnul mineral, regnul animal, regnul vegetal, împreună alcătuind universul. Din cei trei, doar
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
26 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Nu mai este loc de vreun capriciu, Locuiesc întru păreri de rău Și-nțeleg că singurul meu viciu Este să respir numele tău. Nu mai este loc nici de ambiții, Locuiesc într-un orgoliu frânt, Dragostea nu are definiții, Dau tăcerii ultimul cuvânt. Nu mai este loc nici de războaie, Armele le-am ridicat la cer, Ochii mei s-au transformat în ploaie, Iartă-mă! E tot ce îți mai cer. Referință Bibliografică: Vicii și
VICII ŞI ORGOLII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380122_a_381451]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > CATRENE CU MIGRENE 10 Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2034 din 26 iulie 2016 Toate Articolele Autorului iată îngerul frânt de oboseală zboară cu tot cu aripi una câte una filele din penaj lasă câte o amprentă peste zbor ca să-i ajung zborul aleg o cărare fără nori așa de bună voie n-ai să pleci știu inima ta cântă fierbinte în
CATRENE CU MIGRENE 10 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380132_a_381461]
-
DE TREI ORI Femeie... întinde spre cer o mână Să-ți picure-n palmă lacrimi de lună Rodia obrazului s-o mângâie vântul, Macul buzelor să-l aline cuvântul. Soție... te du și pâinea frământă Urmează-ți destinul cu aripa frântă Cuprinde tăcerea, zbuciumul, firea, Asta ți-e viața, asta menirea. Mamă... în pumni cuprinde pământul Cu truda, răbdarea, durerea și gândul Cum picură roua în zori, dimineața, Așa începi lumea când naști viața. Femeie, mamă, soție, Numele tău veșnic să
DE TREI ORI de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380257_a_381586]
-
editori de imagine, tehnicieni - cu greu poate fi realizat acest deziderat. Sunt convins că Programul în limba română s-a dovedit a fi unul foarte bun. Să ne reamintim că la sfârșitul anilor ’80, când a fost turnat filmul ,,Tinerețea frântă”, regizat de Maria Marici, pelicula a cucerit Premiu la Festivalul de la Pola. Așadar, am avut condiții mult mai bune de funcționare și de lucru. Acum, în condițiile actuale, ne descurcăm așa cum se descurcă toți ceilalți. Majoritatea apartenenților etniei române sunt
INTERVIU CU MR. MARCEL DRĂGAN, REDACTOR RESPONSABIL A.I RUBRICA PROGRAMULUI ÎN LIMBA ROMÂNĂ AL RADIOTELEVIZIUNII VOIVODINEI [Corola-blog/BlogPost/94074_a_95366]
-
cu iubire Îi e rodul credincios Omenirea e salvată Acum iată prin credință Dacă-n viața ei curată Domnului îi dă a ei ființă Prin credință dar umblați Viața-ntreagă pe pământ Lui Hristos să îi predați Duhul— de iubire frânt Ca să fiți averea Lui Dată pentru veșnicie Și miresa Mirelui Slăvit Numele îi fie Luni 10 aprilie 2017 cluj Referință Bibliografică: Biruința asupra morții / Ioan Daniel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2296, Anul VII, 14 aprilie 2017. Drepturi de
BIRUINȚA ASUPRA MORȚII de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378146_a_379475]
-
maestrul Benone Sinulescu vorbește despre cei care încep să moară a doua oară sub piatra de mormânt a conștiinței neamului românesc, are ochii în lacrimi! Stea stinsă spre culmea incandescenței, Filofteia Lăcătușu urma de foarte tânără calea unui destin artistic, frântă prea curând. Maria Lătărețu ori Maria Ciobanu, care i-a fost și nașă de cununie, i-au luminat-o, arătându-i miracolele, dar enigmele naturii, izbucnite într-o lucrare contra vieții, i-au curmat glasul! „Ceea ce rămâne ca datorie în urma
FILOFTEIA LĂCĂTUŞU. SUB MORMÂNTUL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378255_a_379584]
-
stea fară nume fără o mie de răsărituri pielea de șarpe îmi strânge dramul de noroc curcubeul din perna ta răsucește axul lumii ca la un joc de-a dura de-a v-ați de-a poezia mirosul de silabe frânte îmi adoarme insomnia ce lume! între noi și al lunii aprig vârcolac soarele pictează portrete lucrate în ulei sau în lac caii își ling coama pe dunga unei nopți / meteoriți ai unui cer saltimbanc/ îți simt duioșiile cu ochi de
SUFLET (DE)COLORAT de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377089_a_378418]
-
dragoste. Înainte de toate și de orice, cartea reinventează o tulburătoare parabolă despre căutarea adevărului, a valorilor morale individuale, dar și colective, în spațiul concentraționar al alienării intelectualului român „de tip nou”. O carte despre idealuri, viață și moarte, despre aripi frânte și speranță. Lectura ei m-a trimis cu gândul la „Doctor Jivago” al lui Pasternak, deși, ca substanță epică, n-are nicio legătură. Sau poate că are. Există, de fapt, în carte, și un episod legat de Nobelul refuzat de
ALBASTRUL DE GORGONE, PREFAȚĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377146_a_378475]
-
supărarea. Balul nu mai avu loc, zânele plecară supărate în ținuturile lor, iar înaripatele își luară zborul să-și caute împăratul în cele patru vânturi. Singurul care nu putea căuta din văzduh era un rățoi bătrân care avea o aripă frântă. Cu toate acestea, dornic să fie de ajutor, el porni pe jos să caute ceva urme după care ar putea să-l găsească pe împărat. Cu toate că nu vedea prea bine, i se păru că niște urme duceau spre Codrul-fără-sfârșit de la
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
noapte de iarnă mi-a vorbit Dumnezeu. Era pretutindeni...în tot și în toate, În plâns de spital L-auzeam numai eu, Și-o bufniță hâdă ce cânta trist în noapte... Genunchii mi-ardeau încălzind gheața rece, Ce inima-mi frântă -nvăluise-n amurg, Îl vedeam printre paturi alene cum trece, Privind cu tristețe spre vieți ce se scurg... L-am privit fermecată, murmurând rugăciune, Am ținut strâns la piept capul pruncului meu, În genunchi am tăcut cerând o minune, Căci pe
O MÂNĂ ÎNTINSĂ DE LA DUMNEZEU de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382233_a_383562]
-
sub picuri de sudoare, Se lasă prada mâinilor ... octave Se nasc din icnetele de ardoare. Căușul palmei poartă-n el un cântec, Acord alert din ritmul venusian Al degetelor, desenând pe pântec, Preludiul vindecării de alean. Cearceaful vălurit de'odihna frântă ... Păstrează-n cute coapselor portretul Nesațul, dăruirea zorii'nfruntă ... Doar palmele repetă alfabetul ... *** Referință Bibliografică: Te-am memorat în fiecare palmă ... Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1772, Anul V, 07 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
TE-AM MEMORAT ÎN FIECARE PALMĂ … de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382284_a_383613]
-
era o damă din cor sau balet. Într-un colț zăcea cadavre arse al căror sex cu greu se putea recunoaște. Doi medici, Zillner și Zeemann, lucrau neîncetat la trista lor operă. Victimele cele mai multe aveau cîte un braț sau picior frânt, picioarele erau sucite în mod nenatural. Mirosul în aceste localuri era nesuferit. Soldații și servitorii sanitari, al căror organ e destul de tâmpit, trebuiau să-și ție batista la nas. Directorul Hofmann observă aceasta și aduse o cutie de țigări, pe
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
interpretarea cântăreței de jazz, pop și muzică clasică, Anat Spiegel. Originalul concept multimedia, intitulat Soul seek - Suflet neliniștit sau vulnerabil sau chiar iscoditor - a constat dintr-o succesiune de imagini, suprarealiste, ce apar și dispar, dând curs ideii de „finaluri frânte, scindate” conținută în subtitlul uneia dintre cele patru secvențe - Splitting ends. Conform prezentării datorate regizorului, semnificația spectacolului e legată de filosofica, eterna, dramatica problemă a individului - niciodată rezolvată cu adevărat -, de a-și căuta propria identitate prin proiectarea în celălalt
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
el. Răspunsul, răspunsul, totul e pierdut dacă nu trimite răspunsul. Hugo așteaptă acum vizita lui. Dacă nu o va face acum, ratează totul. Omul care a venit, țăranul ăla, cât e de când a plecat? Un ceas? Iapa mea, Grégoire. E frântă. Ce contează. Trusa mea de scris. Venea dinspre Angers? O căruță pe drumul dinspre sud, o ajung eu până la lăsarea serii. Lambert nu reușește să-l rețină. Nebunia stăpânului nu mai are margini. Nu-l mai vede nimeni până seara
François Vallejo Vest. Lambert și baronul nebun by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8590_a_9915]
-
halucinați de strălucirea speranței, călătorul prin școală, aflat la capătul unei cărări, își așază capul în mâini, îndreptându-și cugetul aupra lucrurilor cu adevărat importante și-i cere drumului să nu o greșească. Privind înapoi, găsește o urzeală de linii frînte care ar fi trebuit să fie cercuri, plânsul unui ochi neinventat și imagini esențiale prinse pe iris. Ascultând în urmă, află oameni sau chipuri care îi strigă ori îi șoptesc îndemnul la viață și-i țin deasupra cerul fără nori
C by DORU TURBATU () [Corola-journal/Journalistic/84100_a_85425]
-
pentru că au dat spectacole și la București - Georges Appaix, Joëlle Bouvier, Régis Obadia. În fine, deosebirea esențială este că trupa lor mixtă etnic - cum sunt mai toate companiile de dans de astăzi - dansează intens, având o mișcare uneori fluidă, alteori frânt unghiulară. Pe muzica aparținând tot lui Eric Lamoureaux, cei patru interpreți, Loren Palmer, Philippe Rouair, Eva Vandest și Moustapha Ziane, au făcut să transpară în mișcarea lor așteptarea dar și întâlnirea, în evoluții individuale dar și în evoluții în doi
Dansul contemporan francez din nou la București by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8432_a_9757]
-
fost inclus în topul celor mai importante festivaluri de muzică clasică din Europa din această vară, de către publicația britanică The Independent. În top mai apar festivalurile de la Bayreuth (Germania), Verbier Festival (Elveția), D' Aix-en- Provence și Festivalul de Saint- Denis (Frântă). Conform publicației din Marea Britanie, Festivalul Internațional "George Enescu" face un pas important spre popularizarea unor astfel de evenimente culturale, prin tehnologia webcasting, prin care din ce în ce mai multe persoane se pot bucura de spectacole aflate "la un click distanță". În articolul intitulat
Festivalul "George Enescu", inclus de The Independent în topul celor mai importante din Europa () [Corola-journal/Journalistic/69356_a_70681]
-
Despre Amy, părinții și prietenii spun că avea inima frântă. Mama ei, care a văzut-o pe , și-a dat seama că moartea ei nu e decât o chestiune de timp. Printre foarte puținii care au intrat în casa lui Amy Winehouse, când vestea despre moartea ei s-a aflat
Mama artistei Amy Winehouse a ştiut cu 24 de ore înainte că fiica sa va muri () [Corola-journal/Journalistic/69409_a_70734]
-
Se bizuie pe noul lui editor, specialist în cancanerii și „știri sexi". Nu contează, are randament: a dat afară în opt luni mai mulți oameni valoroși decât a angajat George Orbean într-un an și jumătate. Uneori, e așa de frânt și scârbit, că nu-și mai ține emisiunea, la ora opt seară pleacă acasă și-l lasă pe EOD să se descurce cum o ști cu tronsonul descoperit. Nu participă la ședințele de sumar, nu are niciun proiect, nicio strategie
Cristi Citre, reglare de conturi cu Prelipceanu by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81349_a_82674]
-
mai viguroase realități, și care-și clădește castelele-năluci pe nimic și din nimic, pe solul pustiului de el însuși creat. În timpul concertului mi-a apărut în minte imaginea podului de piatră, retezat la jumătate, cu cele două părți ale arcului frânt tânjind dureros una spre cealaltă și indicând într-un ultim efort linia unic posibilă a arcului dispărut. Întruchipa fidelitatea și superba intransigență a frumuseții care nu admite alături de sine decât o singură posibilitate: neființa. Cât de adâncă și de străveche
Ivo Andric: Despre frumos și creație by Drăgan STOIANOVICI () [Corola-journal/Journalistic/7071_a_8396]