200 matches
-
societatea actuală este supusă unor schimbări structurale de profunzime, care afectează însăși funcționarea ei și care pot fi privite prin intermediul formalismului metodologic. Voi prezenta, în continuare, principalele teorii ale complexității la care am apelat în cercetarea de față: a) Teoria fractalilor Această teorie, datorată lui Benoît Mandelbrot (1975/1998), susține că putem studia lumea înconjurătoare prin diseminare structurală. Fractalii nu sunt nimic altceva decât structuri autorepetitive, caracterizate prin omotetie (autosimilaritate). Neologismul "fractal" este introdus de Mandelbrot și provine din adjectivul latin
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
nimic altceva decât structuri autorepetitive, caracterizate prin omotetie (autosimilaritate). Neologismul "fractal" este introdus de Mandelbrot și provine din adjectivul latin fractus, adică "fracturat", "întrerupt", "segmentat", "neregulat". Dacă în cercetarea științifică de tip clasic structurile erau "zdrobite" până la nivel "atomic", teoria fractalilor susține că putem studia lumea înconjurătoare, dimpotrivă, căutând aceste forme fractale care renasc una dintr-alta, repetându-se progresiv, precum un fagure de miere. În esență, teoria fractalilor reduce la algoritmi geometrici obiecte care par rezultatul hazardului (țărmul unei ape
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
cercetarea științifică de tip clasic structurile erau "zdrobite" până la nivel "atomic", teoria fractalilor susține că putem studia lumea înconjurătoare, dimpotrivă, căutând aceste forme fractale care renasc una dintr-alta, repetându-se progresiv, precum un fagure de miere. În esență, teoria fractalilor reduce la algoritmi geometrici obiecte care par rezultatul hazardului (țărmul unei ape, unicitatea formei unui arbore oarecare etc.), dar care devin inteligibile prin această modalitate de cercetare. Potrivit teoriei, nu putem găsi, în natură, nici un fragment de materie omogenă cu
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Mandelbrot, noțiunile geometriei euclidiene nu pot reprezenta adecvat formele naturale. Spre exemplu, norii nu sunt sfere; munții nu sunt conuri etc. În esență, geometria fractală nu își asumă conceptele de linie, suprafață sau volum specifice geometriei clasice euclidiene. Desigur, teoria fractalilor fiind imaginată de un matematician, presupune și un aparat tehnic laborios (pe care, însă, nu îl voi uzita în această lucrare decât în stricta limită a necesității, la nivel mai ales conceptual și ideatic). Aparatul matematic al teoriei presupune, firește
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de bază este la rândul ei simplă. Astfel de exemple se pot regăsi atât în natură, cât și prin intermediul imaginației umane sau prin intermediul proiectării cu ajutorul computerului. Figura 1 ilustrează o formă fractală intuitiv simplă din natură: Fig. 1. Exemplu de fractal din natură (Internet 22) Un alt exemplu de fractal cu "rădăcină" simplă, de această dată creat de imaginația geometrică a omului, este reprezentat de "sita lui Sierpinski" (v. Figura 2). Fig. 2. Sita lui Sierpinski (Internet 14) Computerul poate genera
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
exemple se pot regăsi atât în natură, cât și prin intermediul imaginației umane sau prin intermediul proiectării cu ajutorul computerului. Figura 1 ilustrează o formă fractală intuitiv simplă din natură: Fig. 1. Exemplu de fractal din natură (Internet 22) Un alt exemplu de fractal cu "rădăcină" simplă, de această dată creat de imaginația geometrică a omului, este reprezentat de "sita lui Sierpinski" (v. Figura 2). Fig. 2. Sita lui Sierpinski (Internet 14) Computerul poate genera forme fractale simple sau complexe, depinzând de complexitatea funcției
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
haos în știința fizicii, încercăm să aprofundăm înțelegerea fenomenelor (aparent) dezordonate, inexplicabile prin aparatul teoretic restrâns al fizicii tradiționale. Evoluția sistemelor haotice este impredictibilă prin metodele cauzaliste clasice. Multe exemple de fenomene haotice sunt aceleași cu exemplele sugerate de teoria fractalilor sau de cea a catastrofelor: generic, aceste exemple descriu forme neregulate a căror evoluție este imposibil de prezis, ca fenomenologie, de către teoriile fizicii clasice. Inițial, s-a încercat înțelegerea, de exemplu, a unui curs de apă care, prin volute, vortexuri
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
ajuta să descoperim componența setului de condiții inițiale. Astfel, "haosul nu mai este gândit ca o pierdere de informație sau ca un bruiaj, ci devine el însuși o sursă de cunoaștere." (idem. p. 246). d) Teoria structurilor disipative Spre deosebire de teoria fractalilor, care studiază formele cele mai neregulate, sau de cea a catastrofelor, care studiază formele în general, teoria structurilor disipative, propusă de Ilya Prigogine (1979/1984; 1980/1992), se referă la ceea ce autorul numește fenomene de autoorganizare apărute în anumite condiții
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
sociologice. Într-adevăr, o societate statică, amorfă, studiată pe termen lung nu prezintă interes deosebit pentru sociolog. Dimpotrivă, destructurările și restructurările sunt un obiect de cercetare de importanță majoră în sociologie, iar acestea nu constituie altceva decât fracturări în sens fractal ale formelor sociale. Așadar, teoria socială (cel puțin în limitele structuralismului) poate lua în considerare teoria fractalilor, dar și pe cea a catastrofelor, a haosului sau a structurilor disipative, împreună cu setul analitic reprezentat de concepte precum cel de turbulență, de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Dimpotrivă, destructurările și restructurările sunt un obiect de cercetare de importanță majoră în sociologie, iar acestea nu constituie altceva decât fracturări în sens fractal ale formelor sociale. Așadar, teoria socială (cel puțin în limitele structuralismului) poate lua în considerare teoria fractalilor, dar și pe cea a catastrofelor, a haosului sau a structurilor disipative, împreună cu setul analitic reprezentat de concepte precum cel de turbulență, de atractor, de supersensibilitate la condițiile inițiale sau de proces cooperant. Desigur, dacă aplicăm teoria fractalilor la știința
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
considerare teoria fractalilor, dar și pe cea a catastrofelor, a haosului sau a structurilor disipative, împreună cu setul analitic reprezentat de concepte precum cel de turbulență, de atractor, de supersensibilitate la condițiile inițiale sau de proces cooperant. Desigur, dacă aplicăm teoria fractalilor la știința actuală a sociologiei, vom putea avea îndrăzneala să ne gândim la structurile societale ca la entități de tip fractal, iar la stările geopolitice ca la structuri de același tip. Într-adevăr, puține sunt în realitatea socială structurile nonfractale
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
precum cel de turbulență, de atractor, de supersensibilitate la condițiile inițiale sau de proces cooperant. Desigur, dacă aplicăm teoria fractalilor la știința actuală a sociologiei, vom putea avea îndrăzneala să ne gândim la structurile societale ca la entități de tip fractal, iar la stările geopolitice ca la structuri de același tip. Într-adevăr, puține sunt în realitatea socială structurile nonfractale. Majoritatea structurilor societale sunt instabile, neregulate, și au comportamente adesea dificil de prevăzut; iar majoritatea statelor duc politici neregulate, dictate de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
apariția ciberspațiului. Fenomenul de globalizare era oarecum predictibil. Trecerea de la societățile tribale la cele rurale, apoi la cetățile antice, apoi la urbanizare, statele-națiune, imperiile secolului trecut: această întreagă evoluție presupunea "lărgirea" sferelor sociale și economice. Într-adevăr, întreg acest proces fractal de multiplicare ne arată un oarecare traiect istoric a cărui finalitate temporară nu putea consta decât fie în globalizare, fie în autonimicirea speciei umane. (În treacăt fie spus, probabil că pasul care ar succede globalizării nu poate consta decât în
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
tocmai prin faptul că intimitatea este trăsătura lor fundamentală. Disoluția intimității înseamnă implicit exhibarea interiorității și, la nivel social, acest fenomen conduce la amalgamarea elementelor de psihologie individuală. Mai precis, fenomenul blogosferei se destramă în mai multe componente: a) individualismul fractal, prin care posesorul de blog așteaptă reacții repetitive din partea cititorilor; b) pierderea intimității individuale, în marea masă a blogerilor, prin indistincția creată. Spun "indistincție", deoarece numărul sentimentelor, impresiilor, judecăților logice sau de valoare este restrâns. Atâta vreme cât fostele jurnale "intime" sunt
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
parte virtual, are extensii importante în viața reală. SL este, de altfel, considerat opozitul existențial al "Real Life" ("viața reală" RL). Relevant sociologic este și faptul că paticipanții sunt numiți "rezidenți", precum în RL. La fel ca alte medii autoregenerative fractal, SL este continuu "îmbogățit" prin intervenția userilor. În cadrul acestui mediu, personajele online se deplasează în diverse spații urbane sau rurale și pot întemeia diverse afaceri sau relații, al căror echivalent formal poate fi regăsit în lumea reală, adică în RL
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
în epoca izomodernă, acestea fiind recuperate din modernitatea Iluminismului "pre-postmodern". Însă modernitatea pe care o traversăm continuă să parcurgă vortexuri imprevizibile atât pentru teoreticienii modernității timpurii cât și pentru cei ai modernității târzii. Izomodernitatea nu înseamnă altceva decât un proces fractal, autorepetitiv și autoregenerativ, împrumutând caracteristici societale și culturale specifice modernității timpurii. Ca atare, enunțul ipotezei inițiale ar trebui reformulat sub mantia regenerativă a următoarei teze: Societatea postindustrială parcurge un profund proces de mutații morfogenetice, în care sunt recuperate unele dintre
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
413-16. Deutsch Morton (1972). The Resolution of Conflict: Constructive and Destructive Processes. New Haven, CT: Yale University. Deutsch Morton și Coleman Peter T. (editori) (2000). The Handbook of Conflict Resolution: Theory and Practice. San Francisco: Jossey-Bass. Dovey Jon (ed.) (1996). Fractal Dreams. Medium in Social Context. New York: Lawrence & Wishart. Ellis Andrew și Beattie Geoffrey (1986). The Psychology of Language and Communication. New York: Guilford Press. Eve Raymond A., Sara Horsfall și Mary E. Lee (1997). Chaos, Complexity, and Sociology: Myths, models, and
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
I try here to identify and analyse the isomodern era through the means of the conceptual set of the morphogenetic (complexity) theories. Even though this thesis relies on classical spontaneous observation and on the analysis of noncyphric documents, concepts like fractal, catastrophy, atractor, chaos, turbulence, supersensibility to the initial conditions, dissipative structures or cooperative processes can be useful in the sociological approach of the nowadays reality. The use of the theoretical means characteristic to complexity sciences helps us define a structuralist
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
prima pleacă de la hermeneutica negativului susținută de Moshe Idel și merge spre o hermeneutică a cotidianului. Cea de-a doua, inspirată de scrierile ultime ale lui Ioan Petru Culianu, propune un mecanism de generare de tip combinatoric, bazat pe teoria fractalilor. Mai mult, cercetările au demonstrat că efortul interpretativ nu este singular. El este dublat de contribuția clientului la a reinterpreta, adapta și re-vrăji lumea. Am abordat apoi și problematica kitschului, a șarlataniei și a publicității în practicile divinatorii. În acest
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
transmisiilor hertziene? Dispariția profunzimii de timp. Descompunerea imaginii în pixeli? Explozie poantilistă a informației. Montaj cut sau în mozaic? Dezarticularea logică a faptelor. Cultura detaliului, a frânturii, a fragmentării, fărâmițarea vechilor dialectici ale totalității, substituirea peste tot a globalului cu fractalul, rezumată uneori prin "declinul marilor povestiri", nu puțin datorează dislocării optice a obiectelor, ca și a operelor de artă, prin aparatele de luat vederi, montajul cinematografic, zoom-ul televizual, clicul informatic etc. Fiecare dintre aceste proceduri duce la o conduită
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
capătă proprietăți emergente 62. Auto-organizarea, auto-referința, auto-producerea sunt caracteristici care apar dincolo de un anumit prag de complexitate. Acestea nu mai sunt comprehensibile prin teorii mecaniciste, biologiste simple. Ele cer teorii noi și noi instrumente formale: dinamica neliniară, teoria haosului, teoria fractalilor, teoria automatelor celulare, a rețelelor, cibernetica etc. În fapt, ele cer să punem sub semnul întrebării, să denaturalizăm obișnuințe și cunoștințe considerate "naturale", ca "de la sine". Dacă urmărim principalele tendințe ale devenirii societăților (cel puțin de la al Doilea Război Mondial
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
și în coordonare cu mediul lor. Holoni sunt cele mai mici particule subatomice și oameni, societăți și culturi. La un nivel non-fizic, cuvintele, ideile, sunetele, emoțiile etc. sunt în același timp parte din ceva și au componente proprii. 68 Teoria fractalilor este aplicație particulară a teoriei haosului (folosită în numeroase domenii: economie, statistică etc.). Benoit Mandelbrot este cel care a propus denumirea de "fractal" (din latinescul "frangere", a sparge în fragmente neregulate) fiind considerat "părintele geometriei fractale". În "Geometria fractală a
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
autorului fusese ras cu lama. Am ridicat-o și, sub privirile tuturor, am citit cu voce tare: „Alexandru.“ „Ce mai e și asta?“, s-a întins Maria, lăsând cana din mână. Pipăia coperta velină, acoperită de-o poză cu un fractal verde. „E-un roman.“, a rânjit Mihnea, sorbind din cafea. „Care Alexandru?“, am căscat din nou, cu mâna la gură. „Alexandru cel Mare? Alexandru cel Bun? Alexandru Ioan Cuza?“ Mihnea s-a uitat ciudat la mine și mi-a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
of Bifurcation and Chaos, etc.), de existenta școlilor și a work-shop-urilor de acest gen în toata lumea, de site-uri pe Internet precum și de explozia de articole și studii de specialitate în numeroase reviste și cărți. In același timp, studiul fractalilor a cuprins nenumărate discipline ca biofizica, genetica, biologia celulara, dar și ecologia sau economia. Au apărut discipline noi care au primit nume hibride ca "cellular automata", "vegetation grammar", "neural nets". Legat de acest domeniu cercetătorii vorbesc chiar de o nouă
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Thompson publica studiul "On growth and form" care inspira numeroși cercetători din domeniul fizicii, matematicii dar și al biologiei. Printre acestia a fost si matematicianul Benoit Mandelbrot care în cartea "The Fractal Geometry of Nature", New York, 1975, introduce noțiunea de fractal pentru a caracteriza o structură din natură. Notiunea de fractal (în limba latina, fractal = neregulat), caracterizează o forma ce are lungime infinita, nu are pantă (sau derivată), poseda self similaritate și dimensiune fractala.Ca exemplu clasic de structură fractală s-
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]