254 matches
-
să n-aibă nici în clin cu establishment-ul nostru varză, nici în mânecă cu gagul anti establishment al jupânului Von Trier... dar poate că trebuia să se gândească puțin și la partea de marketing. Acuma, nouă ne-a plăcut, franțujilor, culmea, le-a plăcut și lor... însă vorba lui Andrei Gorzo după avanpremiera de la Cinematecă : la noi nu prea are public ! “i asta nu pentru că filmul ar fi abscons, cum se-ntâmplă la case mai tari din parcări mai mari
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
politice, probabil, mai ales cele „anarhice”! -, dar, bineînțeles, deși eram total deschis față de prietenul meu ce se bucura de un post „uriaș” de redactor la „celebra” revistă a tinerilor profesioniști, și unica, îmi ascundeam, plus mal que bien, cum zice franțuzul, adică destul de stângace, „pulsiunile mele” ideologice. Mugur era un „comunist onest” ca și colegii lui de generație citați mai sus, făceau „corp comun” cu regimul, se răsfățau, cum spuneam, în paginile revistelor și la Scânteia tineretului și chiar în Scânteia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
primit cu bucurie revista Contemporanul oferită de ministrul Pleșu - care i-a oferit prietenului său Liiceanu o editură importantă și bine a făcut, editorul Liiceanu s-a arătat un excelent tipăritor de cărți, spre pierderea filozofului, dar asta, cum zice franțuzul, c’est son affaire! -, am scris și publicat multe cărți, scrise la Paris, la Stockholm, dar și într-o Românie liberă, dar abia după câțiva ani, trecutul literar și politic mi s-a înfățișat la modul grav, în „haine de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
național”. O anume „nesiguranță” confuză, adâncă și persistentă, pe parcursul a mai multe generații în modernitate, „nesiguranță” pe care, după câte am putut observa, o împărțim și cu „mândra” nație a germanilor! Spre deosebire, oarecum flagrantă, de „siguranța de sine” a franțujilor, de exemplu, bine așezați în scaunul lor secular de creatori de artă, legislație, psihologie politică și socială (vezi Montesquieu!Ă, dar și de „fondatori”, prin marea lor Revoluție, de structuri noi sociale și umane! Nemții, par contre, târziu uniți într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
-se de el, unul din grup îl întrebă : - « Dumneata nu ești cumva român ?» - «D-apoi că ce-aș putea fi ?» - «Da ce cauți dumneata pe aici ?» - «Păi am venit să mă văd cu frații !» - «Ai frați pe aici ?» - «Păi doară franțujii ni-s frați cu toții, că-s tot de gintă latină ca și noi». La Paris omul a găsit ospitalitate la studenții români în mijlocul cărora Badea Cârțan, a fost foarte fericit să-și poată manifesta sentimentele lui naționale. În peregrinările sale
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
creștine europene, angajată în prima linie a campaniei militare dirijate de coaliția monarhilor europeni împotriva expansiunii Franței revoluționare și napoleoniene în Europa. În acest sens, o circulară din 1799 a Administrației Bucovinei difuzată prin intermediul Consistoriului ortodox, reliefa faptul că: "vrăjmașii franțuji pe creștinătate împrăștiază, în multe părți fac prădăciuni și vărsări de sânge omenirii, de iznov au început a face vrăjmășit război asupra pre milostivirii împărăției noastre. Și așa silită s-au văzut împărățeasca noastră mărire a apuca și a întrebuința
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
fugit în pădure și fugit e și în ziua de astăzi. Bine trebuie să-l fi primit finii și cumătrii, răspunsei eu, când l-au văzut într-un costum așa décollté134, întocmai ca unele din madamele noastre care sunt, vorba franțuzului: trop basses par en haut, et trop hautes par en bas135. Dar să vă spun eu o altă ciudățenie, care ar fi de necrezut, dacă nu mi s-ar fi întâmplat chiar mie. Să vedem ciudățenia, adause Codreanu, făcând un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
la degetu' mic. Venim în sprijinu' cititorilor noștri care n-au timp de prostii. Da', vezi tu, prostiile astea dau bine la imagine. Uneori, în anumite momente, treaba asta poate să valoreze mai ceva decât o diplomă. Cum zicea un franțuz: dicționar de idei de-a gata. Franțuzu' o spunea la 'șto, că și omu' era tot intelectual, da' noi o s-o facem pe bune." "Bă, nene, ești dată naibii! La toate te-ai gândit." "Și normal, o revistă ca asta
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
se simt bine la ei acasă, țara lor Îi dezgustă, simt nevoia să se vadă numai În lumină franțuzească. Asta i s‑ar putea aplica și unei personalități ca Cioran - sau chiar prietenului tău Grielescu. Speră să se prefacă În franțuji get‑beget. Dar cu nevastă‑ta e un caz și mai curios... L‑am oprit. Puteam fi acuzat de lipsă de loialitate dacă recunoșteam că Vela era Într‑adevăr fenomenul straniu pe care‑l descria el. Eu o vedeam cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
pus mie în cârcă problema stadioanelor, dar hai să fim serioși: nu o să poată nici o federație din lume să facă stadioane... ("Libertatea", 20.II.2006) Fragmentul e onestitatea supremă a discursului.... Haida-de! Ce-are a face onestitatea... Haida- de, vorba franțuzului ăla, mai bine... (C. T. Popescu, Copiii fiarei) Alteori, interjecția-clișeu funcționează ca marcă a ezitării (de codare): E doar o introducere a acestei, hai să-i zic, povestiri, dar merită mult mai mult decît Gregor Samsa, hai să zicem cam în
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
toate acestea videm și aici că influența austriacă în Orient cedează încet-încet celei rusești, cum Rusia câștigă provinție după provinție, cum le liberează cel puțin de sub domnia turcească, cum în această liberare e secundată de puterile Europei, de engleji, de franțuji ș.a."33 Impresionează, o subliniez din nou, la Eminescu, puterea de a pătrunde în tainițele contextului istoric, politic, economic și cultural, surprinzând constante ale intereselor pe termen mediu și lung ale principalilor protagoniști din Orient și din Occident, ecuație în
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Mă interesează să prind structura acelei filosofii ortodoxe pe care am intuit-o la un moment dat în cursurile lui Nae Ionescu. Din păcate, noi n-am făcut altceva, în teologie, decât să-i maimuțărim fie pe nemți, fie pe franțuji, fie pe ruși (cu câteva serioase excepții).” E aici ironie puțin acidă, umor tandru și ceva (falsă) autopersiflare, dar și un adevăr care sare în ochi - balansul între contrarii: socializare sau recluziune, trăire pură sau productivitate editorială, erudiție sau angajare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285539_a_286868]
-
ca, trecând peste jurăminte și înjurături, să fac un mare efort, la rugămintea unui amic. Știu bine cum am să fiu la capăt: pe jumătate mort. Ne întrebăm prin ce îl merită omul, prin ce nu. Bilanț, cum ar zice franțuzul, mitigé. De ce o fac, e știut, n-are rost să mai spun. Altfel nu numai că nu pot: nici nu-mi stă bine. De câte ori încerc să fiu energic, e strident. Da’ tu, o întreb pe T, tu care nu ești
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4826_a_6151]
-
altceva decît fiindcă trebuie, cu el, să se consume niște idei. Nimic, în montajul de foiletoane al foarte tînărului numai (deocamdată...) ziarist, nu este carne, pliu răsfrînt al vieții de toată ziua, cu rotunjimi și daraveri. Citind, peste umărul bietului franțuz tradus (în toate sensurile...) de un (probabil) congener valah doar pe jumătate onest (deși păstrează, pentru conformitate, originalul), nu cazi, de fapt, în nici un păcat. Nu primești, cu toate că publicul vremii se dedulcise la mirodii, picanterii de epocă. În loc de asta, Sebastian
Viața altuia by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11624_a_12949]
-
săvârșite de tatăl C. Cantemir (care a pus să se taie capul lui Miron Costin) și fiul său sublim, Dimitrie Cantemir, care a pus la cale prinderea și uciderea celui mai înalt domn al Țării Muntenești, rivală și frățească totodată. * Franțuzul are o vorbă. El spune AINSI VA LE MONDE! Nu trebuie să o mai traducem.
Prinderea lui Brâncoveanu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8963_a_10288]
-
bicicletă, de astă dată: numai suprafață limitată a rampei n-a permis ivirea într-un sclipitor Cherokee sau baremi un Cielo metalizat. În indicațiile sale de regie, Caragiale preconiza să fie adus într-o roaba... Vom fi văzut totul, zice franțuzul, aparent moralizator și în realitate plin de așteptări absconse. Îi vom fi văzut și pe procurorii craioveni la țațele Fortunii, în noaptea de pomina când sărbătoreau, probabil, apropiată lor trecere în avocatură - de cealaltă parte a barei, dar cu același
Blestematul joc al alternantelor by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17566_a_18891]
-
scuzați time is money. Nu-și mai pot lăsa nici un minut afacerile, a intrat în ei demonul câștigului, foamea de aur, de bani, în contul lui Balzac Balzac? nu cunosc ar fi făcut nedumerit Marquez. A... ( îi suflase repede traducătoarea) franțuzul acela din Europa? parcă am auzit, câte ediții a avut? Nobel, ceva?... Cultural și explicativ cum e, marele politician român căzuse pe bec, venind numaidecât cu amănunte și aprecieri laudative ascultate de sus de columbian, mușcându-și mustața și care
Și columbianul râse feroce... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13983_a_15308]
-
de ce nu? - câte un bucium, achiziționat în greutatea lui în aur? Jumătate din turiștii americani vor pleca cu o soție româncă, jumătate din turistele olandeze cu un amant moldo-valah? Se va turna în paharul de cleștar al celui mai rafinat franțuz vinul podgoriilor noastre, din negre butelii? Vor cumpăra mașinile noastre de lux, produsele electronice de a cincea generație, cele mai sofisticate mode exclusiv de la București? Vor înfuleca zemoase felii de pepenoaice naționale, în țiplă păstrate, vestitele pere, incomparabilele tomate, ștergându
Cu patalamaua... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10213_a_11538]
-
o decuplare de la curgerea haotică, trepidantă și agresivă, a vieții reale. Cu alte cuvinte, nu poți să fii un degustător al prozei proustiene dacă păstrezi aderențe ferme cu realitatea exterioară. Sau, mai pe șleau, nu poți să-l intuiești pe franțuz dacă nu-i semeni. De aceea, împătimiții de Proust se racolează din rîndul intelectualilor absorbiți de propriul univers lăuntric. Ce e în mine e mai aievea decît ce-i în afara mea, iar sursa adevărului și a frumuseții tot în mine
Memoria involuntară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8571_a_9896]
-
Cristos, să fim bine înțeleși. Creștinul... doar o nevastă, și-atât. Amante, ibovnice, câte vrei. Ipocrizie în toată regula. Și să nu uităm că relația cu o singură femeie este garantată chiar de religie. Mai ales la catolici. Nu zice franțuzul, pus în dificultate, cu umorul lui: în lipsă de altceva mai bun, te culci cu nevasta... Are vreo alternativă? N-are. Decât necinste, prefăcătorie...
Cum vede un musulman creștinismul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9255_a_10580]
-
și artistice, subiect ce și-l propusese a-l trata ca lucrare pentru obținerea diplomei de la școala de științe politice din Paris. Întâmplarea l-a făcut să dea în strângerea materialului său peste o teză a unui doctor în drept franțuz, al cărui text a fost tradus și adnotat în românește pe numele domnului procuror de pe lângă tribunalul Ilfov." Și mai de mirare e că, în 1906, exact același Ioan T. Ghica își trimite cu încredere cititorii să consulte nu altceva decât
Să nu se mai întâmple! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9287_a_10612]
-
o scrie la Fedra, la vremea sa... Euripide, a cărui piesă autorul francez o ia și o modifică în sensul moralei creștine, era mai liber, mai modern, mai aproape de noi, cei de azi, după cum se va vedea. Între grec și franțuz se cască o prăpastie enormă. La autorul antic, Fedra, culcându-se cu fiul ei vitreg Hipolit, care o violează pur și simplu... vim corpus tulit... îl denunță ea însăși pe acesta soțului ei, Tezeu, de frică să nu i-o
„Intenția veritabilă a tragediei” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13549_a_14874]
-
adorație... un fetișism al lucrului scris, imprimat pe hârtie, pe celuloză, mai repede, mai ușor decât pe papirus, - substanța noastră, căreia încă îi mai spunem modernă și care face să continue decenii întregi (dacă nu secole, în definitiv) ideea, sentimentul... Franțuzul a spus mai demult: Le papier souffre tout... că hârtia suferă... rabdă orice; și așa și este; iar, în acest sens, putem afirma și că ar putea fi o ființă... * Descoperirile de hârtii vechi scrise, de pagini frumos, ori nervos
Celuloza, ca document by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11408_a_12733]
-
fără a se mai lua nimic și să mă pot întoarce, căci dacă găsesc pereții goi, ce-aș putea face?" înțelept însă, nu dă o importanță exagerată pierderilor materiale: "ŤPlaie d^argent n^est pas mortelleť, zic cu drept cuvânt franțujii, foștii noștri aliați. Negreșit e dureros să vezi că te miri ce soldat pune mâna pe obiectele ce-ți sânt scumpe și ți le răpește sau sfarmă, dar cine e de vină? Când popoare de mâna a doua s-amestecă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9462_a_10787]
-
abuz al defunctului. Dar, scrisoarea spală, magnanim, orice urmă de... las cititorului loc liber să pună el cuvântul. Până și aceste două scrisori strict ocazionale, însă, pe care Soarta mi le hărăzi tocmai mie, poartă marca acelei nobleți, pe care franțuzul o numește La patte du lion. Nu ne-am cunoscut, pro-priu-zis, niciodată. Legătura avea să ne-o facă, fără voia noastră, regretata Andriana Fianu de la România literară, - cea mai bună prietenă din țară a lui Petru Dumitriu, - după ce apăruse în
Petru Dumitriu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15134_a_16459]