1,973 matches
-
de problematica scolasticii din Evul Mediu timpuriu, nu găsiți? Ne putem foarte ușor imagina că frumoasa din Burundi care purta bluzița mea neagră cu paiete a fost ucisă și că bluzița e acum ferfenițită, găurită de gloanțe de puști-mitralieră rusești, franțuzești și americane, că ediția Schwitters e acum numai cenușă, la fel ca și gospodăria țărănească latino-americană incendiată de contrarevoluționari și că storcătoarea de citrice Alessi, care ar mai putea fi utilizată, zace acum între cadavrele îngropate sub ruinele unei case
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
titan al literaturii române? Unde mai pui că avem prieteni comuni - este prieten cu marele meu prieten din Florida, Claudiu Mătasa <endnote id="*"/>, deci «les amies de mes amies, sont mes amies»! Apoi, cine se aseamănă - se adună!, Înțeleaptă vorba franțuzească. Ce om extraordinar este Maestrul Leu! Un om de cultură și un patriot cum puțini mai există printre noi! Și În câte activități Își Împarte timpul! Câți prieteni scriitori din elita românească culturală care Îl stimează și cât de implicat
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
adulmece cu propriile sale nări, se dovedea a fi un vechi și neuitat parfum. Al cui? Efluviile parfumului îl transportară în trecut, în tinerețe, în prima tinerețe. Al cui putea fi acest parfum? Cine-și putea îngădui un asemenea parfum franțuzesc "pe-atunci", când un lux ca acesta se plătea atât de scump și nu era de găsit decât la "Consignația"? Ea îi puse mâna pe piept, în vreme ce el era tot mai preocupat de întrebarea: cine putea folosi acest Must de
Micro-proze by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9361_a_10686]
-
ploaie înțepătoare întinsese o ceață umedă deasupra bîrfitorului București, ceea ce se va mai colporta și peste un secol s-a petrecut într-adevăr, Alexandru Ioan Cuza s-a trezit în budoarul alb și roz, de la etaj, în mirosul de parfum franțuzesc și sex al patului cu baldachin, la șoaptele speriate ale Mariei Obrenovici. După cheful prelungit din seara precedentă, nu apucase să doarmă nici două ore, avea un cap de plumb și o halenă grea, și a privit buimac revolverele și
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
ἔκστασις<footnote Asupra utilizării date de Sfântul Grigorie limbajului extazului, a se vedea și Völker, Gregor von Nyssa als Mystiker, Wiesbaden: Steiner, 1955, p. 202 sq., Jean Daniélou, Platonisme ..., p. 259-273. footnote>, pentru care o bună redare o constituie poate franțuzescul „sortie de soi” („evadarea sau ieșirea din sine”), este sugerat prin menționarea beției, dar este utilizat pentru a denota îndepărtarea de un plan inferior al virtuții și apropierea de unul superior. Într adevăr, pentru a descrie aceste experiențe, Sfântul Grigorie
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
Proscrisul de SADIE JONES Dacă ar fi să așez cartea care poartă semnătura lui Sadie Jones undeva, cred că locul ei ar fi pe un pian, În fața unei ferestre franțuzești, care are vederea spre o grădină Îngrijită, plină de flori parfumate și pomi mici, un decor care să refacă parțial atmosfera În care se desfășoară cea mai mare parte a acțiunii. Și undeva În fundal câțiva mărăcini care strică echilibru
ALECART, nr. 11 by Iris Tincu () [Corola-journal/Science/91729_a_92886]
-
o problematică pe cât de spinoasă, pe atât de fascinantă, chiar și după un secol și jumătate de la apariția operelor sale”12. Alți autori români vor transpune la rândul lor din lirica acestui mare scriitor american, desigur având în fața ochilor, traduceri franțuzești: T. Maiorescu, I.L.Caragiale (The Devil in the Belfry)13, Al. Macedonski 14 și, desigur, Eminescu. În acest context, reamintim o povestire tipărită de controversatul Octav Minar în cartea ”Eminescu povestind copiilor”15 ( Ediția I, Socec & co, București, 1928), conținând
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
cei de la margine când Cenzorii la Centru dormitau : pe nimeni n-ai lăsat să îți traducă jocul în care-a trebuit să dovedești pricepere, umor și gravitate mai presus decât țăranii tăi ani mulți au studiat apoi cei de la universitatea franțuzească fenomenul, cu instrumentele la modă - trecând, mai înainte, pragul cuvintelor tale materne Nu pleca Jordi-Pere, Antoni, domnule Cerda nu pleca la părinți și nici altundeva stai și spune-ne din falduri de munte, de la șes cum păzeai oile când erai
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12179_a_13504]
-
pleca undeva unde nu mă veți mai întîlni vreodată va fi bine va ploua vertical în urma urmelor mele cu viitorime lipsită de viitorimea voastră tămîioasă și laxă scurt pe doi luna va vorbi impecabil în limba românească și în limba franțuzească și în limba brazilor trăsniți de trăsnete pustiitoare și în limba buruienelor de iască scurt pe doi carnea mea și luciferică și lumească se va face scrum pe buzele și îngerești și drăcești ale luminilor și-ale întunecimilor infinite surt
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/12775_a_14100]
-
mai țin de literatura română! A le traduce? Se spulberă și ce-a mai fost! Păcat, mare păcat că Odobescu nu și-a scris toate cele 3000(!) de scrisori cu țîța mamei în gură. Pe de altă parte, însă, scrisorile "franțuzești" ale lui Odobescu primesc o aromă specială, capătă un fel de comic involuntar: "Un dentiste de Bucarest prépare une collection fort intéressante en ivoire..." Și totuși. Fiți atent, nu-i mai mult delicios să citești, în românește, o chestie ca
Apoi cît de trist am fost by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14195_a_15520]
-
angajează pe un drum inedit. Fără a fi profund revoluționară, relectura comportă o oarecare distanțare de vechile interpretări, căci altfel, printr-o angajare în linie tradițională, nu-și justifică pretenția. Recurența toposurilor romantice, schematismul excesiv, grefele aplicate din romanele populare franțuzești ale lui Eugen Sue, Paul Féval sau Paul de Kock, nu îl descurajează pe autor ci, din contră, îi revelează importanța descoperirii stereotipiilor semnificative în toată complexitatea lor, ca reacții normale ale procesului de profesionalizare a scriitorului (grefarea unor modele
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
în carte o rețetă. Descoperă cititorul preferințele gastronomice ale lui Sergiu Singer. Un gust pentru mîncare de fel boieresc s-ar zice, pentru că sînt puse alături firesc, fără reținerea pe care o dă întotdeauna contrastul, rețete elaborate, mirosind a rafinament franțuzesc, și rețete primitive, improvizate în spirit autohton, dar nelipsite de fastul balcanic al preparării, cu gust spectaculos și amintire de neșters. Ceva boieresc e și în gestul povestirii. Plăcerea de a spune, în care ușor ghicești plăcerea de a asculta
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14370_a_15695]
-
care copiază un faimos portret de Mignard făcîndu-și, fără să-și dea seama, autoportretul. Scena e memorabil descrisă într-o singură frază - și semnificația ei nu poate fi recunoscută decît la (re)lectură: "Cu doi ani înainte văzusem în sala franțuzească a muzeului o cuconiță care copia după Mignard pe Maria Mancini și avea o așa izbitoare asemănare cu modelul, încît ai fi crezut că, privindu-se în oglindă, își zugrăvește, împodobindu-l, propriul ei chip" (p. 37). Să examinăm mai
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
omis și noi alte nume. Dar cît de important ar fi fost să fi avut a citi și memoriile acestor personalități! Cum să nu atragă atenția autorităților occidentale - și oficiale, și „speciale" - o prezență atît de complexă - și „valaho-românească", și franțuzească, și internațional experimentată în diplomație, precum era dl Neagu Djuvara? Poate că anii în care i s-a făcut „neprevăzuta propunere" de a conduce o „celulă de informații" sub egida Comitetului Național Român, în legătură cu serviciile speciale „ale marilor puteri occidentale
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
din buc pe unul similar la moscova, că doar a jucat rolul în Le Concert Brânzeturile sunt ok, cred că le va aprecia; cât despre vinuri chiar nu am emoții; multe vinuri românești sunt cel puțin la fel de bune ca vinurile franțuzești. Succes! Vă felicit că v-ați gândit la acest cadou pentru un francez! foarte frumos gest! Felicitări că încurajați produsele Fabricat în România! Distracție făină! sa il întrebi și de pasă lui henry cu mâna din care franța a mers
Judecata franţuzului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82675_a_84000]
-
legionari, refuză: - Cărțile sînt lucruri moarte. Viața e mai interesantă. Gonzalv Ionescu face într-adevăr din cărți niște mortăciuni, citate în bibliografii pentru a obține un post de profesor. Doamna Farfara citește de-a valma un număr mare de romane franțuzești fără a reține autorul, doar ca divertisment facil. Bonifaciu Hagienuș și Panait Suflețel sînt "putrefiați de cultură", dar se rezumă la antichități. Ultimul citește cu deliciu Virgiliu. Primul cercetează străvechi ilustrații pornografice și o rețetă "ad excitandem" în latină. Copiii
Lecturile personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10439_a_11764]
-
figuri - generoasă și liberă construcție a transcendenței..." (Răsăritul Crailor, s. m.) 2 Într-o semantică nu tot atât de toptangie, ci mai "subțire", ca aceea a lui I. Heliade Rădulescu, craii, în accepție negativă, comportă trei semnificații foarte precise și distincte: "Vorbele franțuzești coquin, spadassin sau mauvais sujet, scélérat ș...ț nu există în limba românească și sunt înlocuite, cel întăi prin crai de la curtea veche, al doilea prin un crai și jumătate, un crai fără margini, ș-al treilea prin un crai
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
în giurul Pământului; și iacă de ce vedemu totdeauna numai o singură parte a satelitei noastre sau a tovarășei noastre". Cei care tot n-au înțeles de ce văd o singură față a Lunii pot apela la romancier. Mulți cititori ai romanelor franțuzești trebuie că au făcut, în familie sau cu prietenii, experiența propusă de Jules Verne la pagina 32 a cărții scoase de curând de sub tiparul Domnului Hetzel: "Du-te în sufrageria dumitale și învârtește-te în jurul mesei în așa fel ca să
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
de Dumitriu ("... în lumina soarelui acelei zile de sfîrșit de vară din o mie șapte sute și nu știu cît"), ca să redevină precisă în capitolul al treilea: "se aude că divanul Franței l-a judecat și l-a tăiat pe craiul franțuzesc, împreună cu tot neamul lui, și cu crăiasa, care-i erea soră lui Leopoldus, împăratul nemțesc". Ceea ce înseamnă că e vorba de sfîrșitul anului 1793. Nuvela - ce prezintă felul cum o comunitate țărănească de pe moșia lui Andronic Cozianul "a fugit spre
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
în timp, dublată de o apropiere în suflet. Există mai multe feluri de plecări. A pleca poate însemna a te deplasa dintr-un loc în altul, dar și a-ți muta gândul sau privirea în direcții diferite. Firește, în spirit franțuzesc, moartea însăși este un soi de plecare (,partir c'est mourir un peu", dar și a muri înseamnă să pleci ceva mai departe), cum tot o plecare este trecerea dintr-o vârstă în alta. Toate aceste tipuri de plecări sunt
Caleidoscop de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10250_a_11575]
-
din istoria muzicii europene. Altminteri, Fontainbleau mi-a părut a fi un castel cât un oraș, o catedrală cât un castel, un popor de creneluri, statui și fântâni cât niște catedrale. Totul scăldat de aleile parcului englezesc sau ale celui franțuzesc, ale grădinei Dianei și de luciul lacului ori al canalului gestionate cu generozitate de mulțimea pestriță a rațelor, pescărușilor și porumbeilor. Dar nu a porumbeilor neapărat albi, pe care doctrina stângistă îi închidea în colivii pacifiste, doctrina ce perora anatema
De dor și inimă albastră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10261_a_11586]
-
care ne refugiasem spre a nu complica sarcina fortărețelor zburătoare, undeva pe la margine exista o stație germană de ascultare. între servanții acesteia și localnici se stabiliseră relații de troc. Pentru cinci sticle de bere indigenă, nemții ofereau una de șampanie franțuzească - regimul schimbului de țigări mi-a rămas necunoscut. împrejurarea mi-a îngăduit să degustez parfumatele produse ale regiilor germane: Memphis, Echt Orient, Sulyma Rekord, țigări plate, cum mai toate erau pe atunci, și Juno Josetti - acestea rotunde. "Warum ist Juno
Ieri sclav,azi brav by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10267_a_11592]
-
constrîngerile ideologice ale vremii, s-a suprapus în ultimii ani un sens împrumutat din engleză, prin calc semantic; în plus, s-au produs și extinderi semantice prin folosirea intensă și adesea imprecisă a termenului în registrul familiar. De fapt, dicționarele franțuzești indică pentru cuvîntul socialiser sensuri predominant politice - "a trece în proprietate colectivă", "a face să devină socialist" - dar și unele mai largi: "a adapta la viața în societate, la raporturile sociale". Acestea nu lipsesc nici între semnificațiile pe care le
Socializare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10311_a_11636]
-
Au avut cană dienii-ăia de pește Prut, pardon: Niagara, un prim ministru frumos, necăsătorit, care a făcut amor secret cu o rusoaica de la cominform și sia dezamăgit alegătoarele. Iar ele nu mai votau, dar îi cântau, nu stiu daca pi franțuzești sau pi englezești, dar îi cântau: Îți amintești di zilili aceli, Când te numeai său Roman sau Sangheli: Vota cu tini, sedusa, orice lele. Sperând c-aduci unire, nu belele! Dar tu le-ai neglijat, De graniți ai uitat, Și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
și în România termenul de autoficțiune. E drept, el e preluat mai ales pe filieră franceză și acoperă o producție literară vastă: autobiografii, narațiuni și poeme biografiste, asta în condițiile în care genurile prozastice românești nu au un echivalent pentru franțuzescul récit - noțiune-valiză pentru orice fel de proză căreia nu i se potrivește subtitlul Ťromanť. 69 al lui Ionuț Chiva, ca și O vară în Siam a Claudiei Golea, Cum mi-am petrecut vacanța de vară de T.O. Bobe, Tinerețile
Autoficționarii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10604_a_11929]