8,186 matches
-
declară "atemporal și universal" - monologul lui Hamlet. "A fi sau a nu fi ?" e întrebarea care formulează cel mai bine problema sinuciderii și întrebarea în jurul căreia gravitează întregul studiu. Georges Minois - Istoria sinuciderii: Societatea occidentală în fața morții voluntare; trad. din franceză de Mircea Ionescu; Humanitas - col. "Istoria ideilor"; București, 2002; 352p.; 190 000 de lei.
Răspuns la întrebarea lui Hamlet by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15263_a_16588]
-
cu eleganță, observînd că „ferocele” colaborator oficiază „ca și cum zarafi ancestrali i-ar fi lăsat moștenire o balanță ideală”, insurgentul scrie o prefață incendiară. Dintr-o singură trăsătură de condei (vai, cît de neinspirată !) anexează și aservește întreaga literatură română celei franceze, nu doar citită și înțeleasă de el, ci și ... „trăită”. Această „colonizare” fermă, cu sacrificări de genii și aboliri arhetipale, echivalează cu un autodafé, în fumul căruia pier treptat și meritele incontestabile de comentator literar ale acestui „tînăr Nerone”. Sintagma
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/13384_a_14709]
-
am scris când acesta și-a publicat un volum personal, la fel și despre Adrian Buz care continuă în același stil celinian prozele lui cu titluri în engleză: Be cool honey-bunny, Time Machine, Bongoslavia, mon amour (oops! ăsta e în franceză). Proza lui Ioan Es. Pop, Muzeul lăuntric, publicată în antologia de autor Podul, este o reușită bucată borgesiană în linia fantasticului livresc, în vreme ce Paul Doru Mugur scrie zerlendi@shambala.com, o interesantă povestire apocrifă, nu mai puțin borgesiană, pornind de la
Antologia prozatorilor internauți by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13411_a_14736]
-
dă seamă nu numai de existență În sine, ci de valorificare sau evaluare a lecturilor prezentate. Lansările de carte, saloanele organizate cu această ocazie, Întâlnirile cu diferite personalități În domeniu verifică viabilitatea prin comunicare a principalelor limbi de circulație - româna, franceza, engleza - pe care membrii breslei noastre le folosește. Multilingvismul este o altă formă de verificare a informației și de acceptare a comparației, În urma căreia se apelează conștient la genul proxim și diferența specifică. Am constatat toate aceste adevăruri, pe unele
To be or not to be. In: Editura Destine Literare by Redacția () [Corola-journal/Journalistic/81_a_314]
-
merită demonstrat că “Sena și Dunărea nu sînt atît de departe una de alta cum sîntem îndemnați să credem” (trad. Al.I.). Sumarul revistei este tentant: un text al lui Alain Paruit (cititorii români îl cunosc ca excelent traducător în franceză al multor scriitori români de valoare) despre ineditele lui Cioran (da, există numeroase inedite!), atingînd în treacăt și subiectul fierbinte al cărții Alexandrei Laignel-Lavastine, Marta Petreu, Spengler și Cioran: filozofii paralele, Dieter Schlesak: Mă plictisesc de tine și un fragment
Oratori, retori și politicieni by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/13484_a_14809]
-
pierderilor și evanescențelor. Traducerea poemelor scrise inițial în limba franceză (traducere făcută de autor și în cîteva cazuri de Miron Kiropol) readuce uneori somptuozitatea, ușoara prețiozitate și grandilocvența perioadei românești a poeziei lui Ilie Constantin, însă citind și variantele în franceză (cîteva, așezate în finalul antologiei) oricine își poate da seama că mai vechile trăsături sînt mult estompate. Antologia ne arată și fața nouă a poeziei lui Ilie Constantin: poemele scrise după întoarcerea în țară. Confesiunea, biograficul și chiar anecdoticul au
Unitatea pierdută by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13507_a_14832]
-
termenii moderni, aparținînd limbii culte sau chiar limbajelor de specialitate, care contrastează cu dominanta populară și vulgară a registrelor oralității informale. Un exemplu pentru această zonă neologică a argoului îl reprezintă evoluția destul de recentă a termenului penal. Termenul (împrumut din franceză, de pe la începutul secolului al XIX-lea, raportat și la un etimon latin cult) aparține limbajului juridic: sursă predilectă pentru neologia argotică interlopă, în măsura în care activitățile specifice pun în contact discursul subteran cu cel oficial, al instituțiilor - poliția, justiția, închisoarea. E normal
„Penal” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13492_a_14817]
-
și în care numele ministrului Sănătății apare ca șef al unei „redacții” formate din reputați medici români care s-au semnat drept autori. Ghidurile în limba română, coordonate de ministrul Sănătății, seamănă ca două picături de apă cu cele din franceză.” În cazul dlui Mircea Beuran nu mai e vorba, ca la dna Puwak de conflicte de interese și de alte asemenea, să le zicem, finețuri. Ministrul Sănătății e prins că a furat intelectual - fiindcă asta înseamnă plagiatul. Cum mai poate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13538_a_14863]
-
unde alături de calcul curent scaricare („a descarcă”) apare și downloadare, conjugat fără ezitări: „Beh, e così sia, downloadiamo, downloadiamo” (= „să downloadăm”) (soundlite.it); „noi downloadiamo (=„downloadăm”) gratis” (dotcoma.it); „downloadate s= „downloadați”ț îl nuovo player!” (oggettiweb.it). Chiar în franceză, în ciuda substitutului oficial, clar dominant - télécharger -, nu e imposibil să găsim unele adaptări spontane - „Downloadez (= „downloadați”) des fichiers légaux” (zonehd.net); „Downloader (= „a downloada”) pour Macintosh” (thetascan.fr). În textele românești se poate urmări și relația anglicismului cu termenul sinonim
„A downloada” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13574_a_14899]
-
lăsat posterității. Hîrtia de doi dolari ar fi fost respinsă fiindcă în epocă acesta era tariful prostituatelor. Dixieland a devenit sinonimul Sudului american, fiindcă pe bancnota de zece dolari, folosită mult de negustorii care navigau pe Mississippi, era scris în franceză cuvîntul dix... A relata povestea puternicului dolar înseamnă a povesti istoria SUA. Este ceea ce face, cu erudiție și umor, un englez, Jason Goodwin, în volumul Greenback, apărut la Ed. Hamish Hamilton. Luciditate și autoironie „Cu Manuel de Freitas, poezia portugheză
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13628_a_14953]
-
în care i-a fost dat să trăiască. Fiul lui Gavril Bezveconnîi (dintr-o veche stirpe de cazaci) și al Sofiei Pigulevski, Gheorghe și-a petrecut copilăria și adolescența la Chișinău, dovedind de timpuriu aptitudini intelectuale și folosind trei limbi - franceza, rusa și româna. La 17 ani a venit la București să audieze cursurile lui N. Iorga și s-a remarcat muncind enorm. Rodul acestei munci sînt miile de pagini de studii publicate: „Primele recunoașteri ale acestei abnegații încep să apară
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
vioară, dar și alte mărunte slujbe, fără legătură cu înclinațiile lui (administrator pe litoral, vînzător la PECO, muncă de teren cu echipe geologice...). S-a stabilit definitiv la Paris în 1983, unde trăiește din lecții de vioară și scrie în franceză. A publicat, la Ed. Le Pont de l’Epée, în 1987, sub pseudonimul Daniel Boc, volumul Poèmes à retardement și la Ed. Arcam, în 1995, altă plachetă de poeme, Herbalies, semnată Constantin de Chardonnet - ambele remarcate de critica franceză. l
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13728_a_15053]
-
Profesorul Landry a citit lucrările chiar în clasă, pe loc. Toți scriseseră despre Corneille, despre eroism, eram în plin război; numai Țoiu despre Racine. Profesorul a întrebat cine e Țoiu, s-a uitat atent la mine și a spus, în franceză: Tu seras un écrivain!. Pe urmă s-a dus jos, la Cancelarie și le-a spus celorlalți profesori că are impresia că Țoiu va deveni scriitor. Același pedagog care îmi comunicase ce spusese Bălăceanu, mi-a spus și de Landry
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
era transpus în română și prin termenul sfidare; e de altfel interesant că și în alte limbi romanice pare a fi fost o oscilație asemănătoare, în care cel care a câștigat teren a fost tocmai cuvîntul corespunzător românescului sfidare ( în franceză: défi față de provocation, în italiană: sfida față de provocazione). Probabil că în română conotațiile negative ale lui sfidare au fost totuși mai mari decît cele ale cvasi-sinonimului provocare. În Internet abundă atestările acestuia din urmă: "o provocare pentru management", "o mare
Provocare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13771_a_15096]
-
și obiect direct, chiar dacă, e drept, este vorba mai ales de epitete depreciative pentru persoane ( papă-lapte, zgîrie-brînză, tîrîie-brîu), aproape deloc de nume de instrumente (cîteva, tehnice, ar putea fi calcuri: bate-pupa, sparge-val etc.; în alte limbi romanice, de pildă în franceză și în italiană, procedeul e foarte productiv: fr. tourne-disque, giradischi "învîrte-discuri" = "pick-up", fr. tournevis "învîrte-șuruburi" = "șurubelniță", it. lavapiatti, "spală-vase" = "spălător de vase"). Oricum, argoul românesc e format în cea mai mare parte pe baza modificării semantice prin metaforă, metonimie a
"Spală-varză" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13931_a_15256]
-
revistelor de cultură de prin 1938-1939, frecventatoare a cenaclului Sburătorul, o prozatoare apreciată de Lovinescu și mai mult decît onorabilă chiar pentru cititorul de astăzi, autoare a unui roman ( Zilele nu se întorc niciodată, 1945, cu o continuare, scrisă în franceză Necruțătoarele iubiri, 1953), a unui volum de nuvele ( Întîmplări dintre amurg și noapte, 1946), și a unui "jurnal de sanatoriu", Povestea unei lupte, ultima carte înainte de moartea ei la Institutul Curie, la Paris, în 1956. Ochiurile rețelei, jurnalul Soranei Gurian
"Jurnalul meu din România" by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13923_a_15248]
-
Trost Dialectica dialecticii din 1945. În același an însă, Luca mai publica și volumul de eseuri Inventatorul iubirii, urmat de Parcurg imposibilul și de Moartea moartă, prozele din Un lup văzut printr-o lupă și din Vampirul pasiv, ultimele în franceză. Tema celor trei texte din Inventatorul... este, susține dl I. Pop, iubirea transfiguratoare care angajează întreaga ființă. Luca este un iconoclast, din speța lui Lautréamont, unul din cei mai buni poeți ai generației suprarealiste, alături de Gellu Naum, contemporanul său. l
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13918_a_15243]
-
celebra secvență a scărilor din Potemkin, filmul lui Eisenstein. Cartea lui Nadeau e răgazul plăcut pe care ar trebui să și-l îngăduie orice iubitor al literaturii franceze. Maurice Nadeau - Să fie binecuvîntați, cuvînt înainte de Ovid S. Crohmălniceanu, traducere din franceză de Ioana Pârvulescu, Editura EST, București, 575 pag.
Binecuvîntarea amintirii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13949_a_15274]
-
Emil Cioran. Chiar dacă prin caracterul său preponderent polemic este altceva decît ne-am fi așteptat, volumul lui Marie-France Ionesco devine o referință fundamentală, imposibil de trecut cu vederea. n Marie-France Ionesco, Portretul scriitorului în secol. Eugène Ionesco 1909-1994, traducere din franceză de Mona Țepeneag, Editura Humanitas, București, 2003, 154 pag.
Ionesco după Ionesco by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13978_a_15303]
-
cea pe care ați rezumat-o la sfârșit. Îmi place termenul de divers și o să mă refer la un exemplu extraordinar. Blanche de Castille, care era mama regelui Franței -, Louis IX -, spunea despre el: "Il est divers" - asta era în franceza veche. "Il est divers" înseamnă diversitate, multiplicitate mobilă, diferență. Îmi place extrem de mult acest termen... -...pentru că vă place, în fond, alteritatea, elitismul despre care mi-ați vorbit și mi-ați scris în nenumărate rânduri, întrebându-vă dacă, nu cumva, e
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
-a, 2001), ca metaforă formată probabil în română, eventual prin calchiere, în orice caz legată de un persistent imaginar al "scurgerii" banilor și al "înghețării" lor, în procesul de acumulare. De altfel, și formula bani lichizi, la origine calc din franceză, se folosește încă destul de mult: "ai mereu nevoie de bani lichizi: pentru a plăti salariile, chiria, taxele. Un profit mare nu înseamnă că ai mai mulți bani lichizi" (basepoate.ro); "pentru a achiziționa echipamentul dorit, utilizatorii pot plăti numai cu
"Cu banii jos..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10394_a_11719]
-
-l împuște. Din clipa aceea, preotul l-a ținut pe omul respectiv la el în gazdă, nu a mai plecat cât a trăit preotul, și mult după aia... și el venea, cum stătea foarte aproape, să-mi predea cursuri de franceză, de italiană, de astronomie, de botanică... Anii respectivi i-am petrecut cu el făcând insectare; noaptea mă chema să vedem stelele. Era un om absolut formidabil, n-am înțeles niciodată, nu spunea nimănui de unde vine și unde pleacă și după
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
și unde pleacă și după foarte mulți ani, eu eram deja învățător pe Valea Neagră, aici lângă Firiza, a venit, m-a găsit acolo, vindea pe-atunci Biblii și ochelari, a venit la mine și și-a reluat lecția de franceză exact de unde a lăsat-o... Marian Ilea: Sunt momente, cred, ale prozatorilor puternici care adună zi de zi, vreme de ani de zile, tot felul de fraze, de ici, de colo, fraze auzite-n metrou, fraze auzite la bistrou, fraze
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
nostru ritualic la cimitir, la mormîntul lui Vișa, popasul sub copacul mare, umbros din preajmă. De curînd, copacul s-a tăiat. Carmina Burana și spectacolul lor cu Decameronul. Mozart. Milan Kundera și , carte pe care i-am dăruit-o, în franceză, acum doisprezece ani. Doamna Moga și băieții de la Librăria Humanitas din Sibiu. Am aflat de la ei că, înaintea plecării în Germania, au reușit să-i procure varianta în limba română, de la editură. Autoironia. Ochii lui din Idiotul și din Cumnata
Insuportabila lejeritate a ființei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10395_a_11720]
-
sine, ci o afirmație a autorului ei conform căreia "Eliade (este) o parte a culturii americane", nu a celei românești, dacă îi exceptăm "opera sa de tinerețe": "Aproape toate operele sale științifice au fost publicate fie în engleză, fie în franceză, pentru un public cu totul altul decît cel românesc. Nici subiectul lor nu este românesc." Desigur. Dar Eliade și-a scris exclusiv în românește opera literară, nu doar cea din țară (totuși, considerabilă cantitativ și aceasta, incluzînd romane, între care
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10402_a_11727]