156 matches
-
pentru incursiunile lor în nordul fluviului. Situată la 35 km de Tulcea, în apropierea sa se afla mănăstirea Cocoș. Între anii 1878-1900 orașul Isaccea a fost, pentru scurte perioade de timp, reședință a ocolului Isaccea. Acesta cuprindea comunele: Alibeikioi, Balabancea, Frecăței, Luncavița, Meidankioi, Niculițel, Parcheș, Somova și Telița 842. Dunărea separa orașul Isaccea, aflat pe malul sudic al fluviului, de Basarabia. Acesta se învecina spre sud, cu localitatea Balabancea, spre vest, cu Luncavița, iar spre est, cu Niculițel. În oraș existau
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
armeni și 5 evrei 1003. În satul Beș-Tepe, din cei aproximativ 1 100 de locuitori, 815 erau români și 254 bulgari. Comuna Câșla cuprindea satul Câșla și era așezată în apropierea orașului Tulcea. Se învecina spre spre sud cu localitatea Frecăței, spre vest cu Somova, iar spre est cu orașul Tulcea. În anul 1880 în comună a fost construită o biserică nouă de către locuitori pe ruinele unei biserici mai vechi. Biserica era subvenționată anual cu "120 lei de la primărie"1004. Școala
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de aproape 2 000 de locuitori, din care circa 800 erau bulgari. În satul Cataloi, dintr-o populație de aproximativ 1 400 de locuitori: 431 erau italieni, 356 români, 332 germani, 213 bulgari, 49 ruși și 9 evrei 1014. Comuna Frecăței era situată pe valea Telița, la 15 km sud-vest de orașul Tulcea și cuprindea satul Frecăței. Se învecina spre est cu localitatea Cataloi, spre vest cu Telița, spre nord cu localitatea Câșla, iar spre sud cu Nalbant. Biserica din Frecăței
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
o populație de aproximativ 1 400 de locuitori: 431 erau italieni, 356 români, 332 germani, 213 bulgari, 49 ruși și 9 evrei 1014. Comuna Frecăței era situată pe valea Telița, la 15 km sud-vest de orașul Tulcea și cuprindea satul Frecăței. Se învecina spre est cu localitatea Cataloi, spre vest cu Telița, spre nord cu localitatea Câșla, iar spre sud cu Nalbant. Biserica din Frecăței a fost construită în anul 1879 de către locuitori. Serviciul religios era oficiat aici de către un preot
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Frecăței era situată pe valea Telița, la 15 km sud-vest de orașul Tulcea și cuprindea satul Frecăței. Se învecina spre est cu localitatea Cataloi, spre vest cu Telița, spre nord cu localitatea Câșla, iar spre sud cu Nalbant. Biserica din Frecăței a fost construită în anul 1879 de către locuitori. Serviciul religios era oficiat aici de către un preot ajutat de către un cântăreț. După anul 1879 în localitate s-a construit și o a doua biserică ortodoxă 1015. În anul 1883 a fost
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
oficiat aici de către un preot ajutat de către un cântăreț. După anul 1879 în localitate s-a construit și o a doua biserică ortodoxă 1015. În anul 1883 a fost construită o clădire ca sediu al primăriei comunei. Școala din comuna Frecăței a fost înființată în anul 1898 și era frecventată de 52 de elevi. Aici își desfășura activitatea un învățător 1016. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, localitatea Frecăței avea: 154 de case, 20 de bordeie, 2 prăvălii, 7 mori și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
fost construită o clădire ca sediu al primăriei comunei. Școala din comuna Frecăței a fost înființată în anul 1898 și era frecventată de 52 de elevi. Aici își desfășura activitatea un învățător 1016. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, localitatea Frecăței avea: 154 de case, 20 de bordeie, 2 prăvălii, 7 mori și 17 fântâni 1017. Populația comunei era de 931 de locuitori, din care: 549 erau bulgari, 156 români, 154 turci și 65 ruși1018. Comuna Malcoci era așezată pe brațul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Dobrogei. Un astfel de document a fost adresat la 8 ianuarie 1879 parlamentului României 1184. Acest memoriu era semnat de către Ettem Ibrahim Efendi "proprietar și locuitor în Urbea Tulcea", alături de Reșid Mustafa și de locuitori tătari din comunele: Caraibil, Morughiol, Frecăței și Beibugeak din județul Tulcea. Acestora li s-au alăturat și turci din comuna Câșla. În cuprinsul acestui document era exprimată mulțumirea semnatarilor pentru "o administrație cu totul dreptă și nepărtinitore ast-felu că prin ordinele date ni s-au amelioratu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
2969. Conform prevederilor acestui document, județul Tulcea cuprindea următoarele comune rurale: Agighiol, Alibeichioi, Balabancea, Bașchioi, Beidaut, Beștepe, Camber, Canlî-bugeac, Caraorman, Caramanchioi, Caranasuf, Carcaliu, Cârjelari, Casapchioi, Casimcea, Câșla, Cataloi, Cianurlia de Jos, Ciamurlia de Sus, Cerna, Ciucurova, Cogealac, Congaz, Dorobanțul, Enisala, Frecăței, Greci, Ion Brătianu, Jijila, jurilovca, Lacăr Catargiu, Luncavița, Mihai Viteazul, Mihail Kogălniceanu, Malcoci, Meidanchioi, Mircea Vodă, Morughiol, Nalbant, Niculițel, Ortachioi, Parcheș, Periprava, Pecineaga, Potur, Principele Carol, Principele Nicolae, C. A. Rosetti, Râmnicul, Sarichioi, Sarighiol, Sarinasuf, Sfântu Gheorghe, Slava Rusă, Somova
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Topolog și Urumbei urmau a face parte din plasa Istru aparținând județului Tulcea 2971. Ca urmare a noii diviziuni administrative, județul Tulcea cuprindea plășile: Tulcea, Babadag, Istru, Măcin și Sulina 2972. În componența plășii Tulcea intrau localitățile: Agighiol, Beștepe, Cataloi, Frecăței, Lascăr Catargiu, orașul Mahmudia, Malcoci, Meidanchioi, Morughiol, Niculițel, parcheș, Principele Carol, Sarighiol, Sarinasuf, Somova, Telița, Câșla și orașul Tulcea 2973. În componența plășii Sulina intrau orașele Sulina și Chilia Veche și comunele: Caraorman, C. A. Rosetti, Periprava și Sfântu Gheorghe
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Cumpăna - 5 km și Lumina - 17 km, iar Adamclisi - 64 km de orașul reședință de județ, Ion Corvin - 79 km și Lipnița - 104 km sunt acelea situate la o mai mare depărtare de oraș. Pentru județul Tulcea, localitățile selecționate sunt Frecăței - 18 km de Tulcea, Mihail Kogălniceanu - 20 km și Somova - 12 km (cele din apropierea orașului reședință de județ), Baia - 57 km de Tulcea, Casimcea - 83 km și Dăeni - 78 km, cele situate la o mai mare distanță de oraș. Am
Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
Ionescu; bun cunoscător al epigramelor lui Păstorel Teodoreanu, el povestește cu talent literar despre lumea din infern care găsea resurse să zâmbească. La fel de înzestrat este și Peter Falk, care aduce un plus de exotism memoriilor dialogate: munca silnică de la Piatra Frecăței și Colonia Grădina din Marea Insulă a Brăilei. În narațiunea lui găsim și oameni de cultură precum Al. Zub, Al. Ivasiuc, I.D. Sârbu, Al. George. Nu știu dacă a mai circulat o vorbă a lui I.D. Sârbu, amintită de Peter
Stigmate exemplare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4036_a_5361]
-
DIN TOLBA POȘTAȘULUI Urări de succes și sănătate doamnei Lilia Sarî din satul Frecăței, regiunea Odesa și doamnei Eugenia Gârbea din satul Etulia, raionul Vulcănești. Le înștiințăm pe această cale că așteptăm știri din viața culturală a localităților în care se află. Vom fi bucuroși să publicăm articolele primite de pe meleagurile însorite ale Bugeacului
Curierul „Ginta latină” by Fundația „Ginta latină” () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2334]
-
1. Bran 2. Fundata 3. Moieciu 4. Poiana Mărului 5. Vulcan JUDEȚUL BRĂILA 1. JUDECĂTORIA BRĂILA cu sediul în municipiul Brăila MUNICIPIU 1. Brăila ORAȘE 1. Însurăței COMUNE 1. Berteștii de Jos 12. Scorțaru Nou 2. Chiscani 13. Siliștea 3. Frecăței 14. Stăncuța 4. Gemenele 15. Tichilești 5. Gropeni 16. Traian 6. Mărășu 17. Tudor Vladimirescu 7. Măxineni 18. Tufești 8. Movila Miresii 19. Unirea 9. Rîmnicelu 20. Vădeni 10. Romanu 21. Victoria 11. Salcia Tudor 22. Viziru 2. JUDECĂTORIA FĂUREI
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
Hamcearca 14. 23 August 3. JUDECĂTORIA TULCEA cu sediul în municipiul Tulcea MUNICIPIU 1. Tulcea ORAȘE 1. Sulina COMUNE 1. C.A. Rosetti 10. Maliuc 2. Ceatalchioi 11. Mihail Kogălniceanu 3. Chilia Veche 12. Nalbant 4. Crișan 13. Niculițel 5. Frecăței 14. Nufăru 6. Horia 15. Sfîntu Gheorghe 7. Independența 16. Somova 8. Izvoarele 17. Valea Nucarilor 9. Mahmudia 18. 1 Mai JUDEȚUL VASLUI 1. JUDECĂTORIA BÎRLAD cu sediul în municipiul Bîrlad MUNICIPIU 1. Bîrlad ORAȘE 1. Murgeni COMUNE 1. Alexandru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
pot atinge și depăși izolat 15 l/mp, intensificări de scurtă durată ale vântului ce pot lua aspect de vijelie. În intervalul 14:55 si 16:55 în județul Constanța, Tulcea, Brăila, arealul delimitat de localitățile: Măcin, Însurăței, Saraiu, Ciucurova, Frecăței, Tulcea se vor semnala grindină, descărcări electrice, cantități de apă ce pot depași 25 l/mp, intensificări de scurtă durată ale vântului ce pot lua aspect de vijelie.
Cod Galben de furtună. Vezi zonele afectate by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/79425_a_80750]
-
și a plecat cu «frumoasa americană», o dubă frigorifică. Folclor? Nu știm, dar până nu faci foc, nu iese fum. O părere similară despre acest caz are și domnul colonel Antonel Colceac, adjunctul comandantului Poliției din județul Brăila. Originar din Frecăței, domnia sa se bucură de mult prestigiu printre ofițerii de la Brăila. - Domnule comandant, de ce se aruncă hienele din presă asupra cazului Băjinaru? - Nu-i vorba de hiene... Băjinaru Marin este tăinuitorul furturilor de păsări, comise în perioada 1996-1997. Am aici nouă
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
la muncă, măi Verde! Iar voi, dacă veți fi cuminți și veți dormi singurei nopțile în casă, veți avea și câte o strachină cu lapte! Se adresa mama celor trei copii cu gândul la ostrețele din gard pentru focul de sub frecățeii bine îndulciți din făină picluită ce urma să vină de la moară. * * * Maria lui Cosovan a rămas văduvă odată cu colectiva, că omul ei și-a pus capăt zilelor chiar în joia Paștelui, când l-au obligat să predea caii, o vacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
militari, care au și început să-și pregătească pupitrele pentru partituri și scăunelele pliante confiscate de A.J.V.P.S. de la pescarii fără permis de pe Canalul Filipoiu și Lacul privat al Primarului de la Stăncuța. Se bănuia că și brațul Dunării de la Piatra Frecăței ar fi fost tot al lui, dar încrengătura de rude dispersate din Filipine până în Cipru mă îndoiesc că ar fi rămas fără niciun drept asupra atât de disputatului loc cu viitor strategic pentru închisori C.I.A. și holocaustul crapilor! Noaptea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
luminată e lumea Ondinelor, nedezvăluită ochilor de muritor. Și în care Chirilă și Halipa se integraseră de la vârsta preșcolară. O Ondină îi ducea în adâncurile Dunării de la Plaja Lipovenească până la Ghecet și apoi pe brațul vechi al Dunării până la Piatra Frecăței din Insula Mare a Brăilei. Acum înțelegeam cum ajungeau fără bicicletă la asemenea distanțe și cum se-ntorceau acasă cu zeci de kilograme de pește, vândut de părinții lor a doua zi în piețe și în tot Cartierul Pisc. Zeul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
mobil,din mormânt,unui cunoscut. Dar acumulatorul era descărcat... Opera sa s-a bucurat de succes la vernisaj. „Morsele sunt în natură Vietăți fără cultură, Totuși ele până mor Iși au alfabetul lor.” (V.D.Popa) Reportajul -Știrea zilei.In comuna Frecăței populația este oripilată.Săteanul Ioniță Sumanu l-a ucis cu sânge rece pe consăteanul său,Ion Puțanu. De la fața locului ne relatează reporterul nostru special. Alis,ai amănunte? Da,Carmen.Lângă mine se află dl.primar Surdu. Vă rog,domnule
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
VII-VIII, zona aceasta (Banat și Crișana). Asemenea morminte au fost aflate mai ales în centrul Transilvaniei, la Aiud, Câmpia Turzii, Cicău, în necropolele mari din jurul salinelor. Un grup însemnat de necropole de înhumație s-a aflat la Ciumbrud, Sălacea, Deta, Piatra Frecăței, din secolele IX-X, ce conțin obiecte funerare, cruci mai ales. Aceste morminte au aparținut unor obști sătești românești. Există și necropole birituale-la Izvoru au fost găsite 500 de morminte, majoritar creștine (75-80 %), dar la Brateiu și Păuleasa (244 și 252
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
copiii pe pirostrii". Poemul "Cocoșul", într-o aparentă dezordine pitorească, simbolizată printr-un bâlci care amintește mereu de Isarlâkul lui Ion Barbu, este,de fapt evocarea unui spațiu familiar poetului, întărit de-altfel de invocarea de nume ale câmpiei natale, Frecăței, Cotarca, Vădeni: "De acolo sunt eu plocon/ elevul G. A. Ion care a scris Zoosophia cu parigoria/ mare comedie mai mincinos cine nu crede". Legendele și miturile sunt fixate într-un spațiu bogat, prilej de admirație și elogiu: "la soare
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
la Troesmis (Iglița - Turcoaia) - trei edificii bazilice; la Ibida sau Libida (azi Slava Rusă) - o mare bazilică, unică din punct de vedere arhitectonic în toată provincia și, aflată nu departe de satul natal al lui Cassian; la Beroe (azi Piatra Frecăței, județul Tulcea) - o bazilică din vremea lui Constantin cel Mare și cea mai veche din Europa. Și numărul lor nu se oprește aici: la 12 km de cetatea Noviodunum, la Niculițel, a fost descoperită o bazilică paleocreștină, ridicată la sfârșitul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Timișoara Reabilitare 88 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1010 23 Grădinița PN sat Fărășești, comuna Pietroasa Reabilitare 100 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── TULCEA 1021 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────���──── 1011 1 Grădinița PP, municipiul Tulcea Obiectiv de investiții 100 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1012 2 Grădinița PN, comuna Somova Obiectiv de investiții 60 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1013 3 Grădinița PN, comuna Frecăței Obiectiv de investiții 40 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1014 4 Grădinița PN sat Turda, comuna Mihai Bravu Obiectiv de investiții 60 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1015 5 Grădinița PN sat Războieni, comuna Casimcea Obiectiv de investiții 50 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1016 6 Grădinița PN, oraș Isaccea Reabilitare 60 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1017 7 Grup
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]