4,485 matches
-
ouăle fierte se pot fixa benzi de cauciuc sau elastice. Puneți apoi ouăle în vasul cu vopsea timp de 2-3 minute. După ce se usucă, îndepărtați benzile de cauciuc. Va rezulta un ou dungat. Pentru a da luciu ouălor după vopsire, frecați-le cu o bucată de slănină, după care le tamponați cu un șervețel de calitate bună (care nu are tendința să se destrame), pentru a îndepărta excesul de grăsime. C. C. Aranjamente pascale din ouă golite Pentru a-l goli, oul
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
4 ouă, 200 g făină, 50 g migdale măcinate, o linguriță praf de copt; pentru umplutură și ornat: 250 g gem de caise, 200 g frișcă, 3 caise din compot, 2 linguri fistic tăiat mărunt. Mod de preparare: Untul se freacă cu zahărul, se adaugă zahărul vanilat, coaja rasă de lămâie și ouăle. Făina se amestecă cu praful de copt și cu migdalele măcinate și se încorporează în crema de unt. Aluatul se toarnă într-o formă de chec unsă cu
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
Un ins mărunt, negricios și care asuda îngrozitor pe sub gulerul cămășii de nylon. Insul s-a postat strategic, între o armura greoaie, autentică și panoplia plină de cuțite și halebarde vechi dar bine lustruite cu praf de magneziu. Paznicul își freacă palmele una în altă fără rost, le duce la urechi, la gură, pentru ca, în cele din urmă să și le înfigă zdravăn în țocul pistoletului prins în chingi, direct de centură. Așa! De ce s-ar teme el de năluci sau
Vara leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/97_a_208]
-
mascarpone, un baton de vanilie, 60 g zahăr pudră, 2 linguri amaretto, 2,5 dl frișcă, 100 g ciocolată menaj, 50 g fulgi de migdale, 1 lingură cacao, margarină și făină. Mod de preparare: Migdalele se macină dur, gălbenușurile se freacă cu cele două feluri de zahăr, apoi se adaugă făina amestecată cu migdale, praful de copt și coaja de lămâie. Se încorporează albușurile bătute spumă tare cu zeama de lămâie. Compoziția se toarnă într-o formă rotundă, unsă cu margarină
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
bătute spumă tare cu zeama de lămâie. Compoziția se toarnă într-o formă rotundă, unsă cu margarină și tapetată cu făină, și se coace cca 40 de minute. Când s-a copt, se scoate din formă ca să se răcească. Se freacă mascarpone cu miezul de vanilie, cu zahărul pudră și lichiorul până devine neted, apoi se adaugă frișca bătută spumă tare. Crema obținută se întinde pe blatul de tort și se pune pentru o oră la frigider. Ciocolata se topește pe
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
căutarea lui prin pădure. Tot el îl și dusese. Bătrînul dormea, tot pe-acolo unde îl lașaseră. Atîta doar că, în jurul lui, poiana se lărgise. Tăiase tot ce nimerise scuipînd des în palme. Cînd se auzise strigat, se trezise, se frecase la ochi, inutil, printre grămezile de lemne tăiate, si recunoscînd glasul lui Sofronie, zisese: - Sofronie, taica, da^ lungă mai fu și ziua asta... Credeam că nu se mai isprăvește... Sofronie nu spusese nimic. Îl ajutase să se ridice. Îi luase
Tehnici si tehnici by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17719_a_19044]
-
era dincolo de ea mi se părea cețos și fără substanță. Puseseră față aceea pe care o avea mami de la mama ei și pe care o întindeau numai cînd venea unchiul Tibi și unchiul Sandu și urcă lume multă și Măricica freca tacîmurile de argint cu cenușă. La capete se aflau două platouri cu grîu încolțit, în care risipiseră ouă galbene și roșii. Era o iarbă moale și mîngîioasa și mi-ar fi plăcut s-o clipesc cu genele, dar nu mă
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
toți trec proba: Tiénot Grumbach intra la Citröen și, în trei luni, slăbește 12 kilograme: Roger Linhardt se angajează la Renault dar, curând, alunecă într-o gravă derivă psihică. André Glucksmann găsește o soluție ingenioasă: înaintea manifestațiilor de stradă, se freacă pe mâini cu lanțul de la motoreta ca să aibă aerul unui muncitor care tocmai a plecat de la strung. s...ț Godard toarnă filmul La Chinoise într-un apartament luxos din buricul Parisului, în stradă Miromesnil, numărul 16, la nici 50 de
"Principiul textelor comunicante" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18051_a_19376]
-
Nu mă pot abține să nu compar. La un pol, ea a intuit devreme încotro bate vîntul și cum prinde cheag complotul care va îngropa patria sub stagnare. Concomitent, alți exponenți ai elitei bucureștene, mai slabi de înger, s-au frecat la ochi fără să poată totuși zări limpede firele malefice. Ba au cochetat chiar cu favorurile baricadei care a uzurpat puterea, tolăniți "dilematici" la răspîntie de drumuri, bătîndu-si joc de deviza intransigentei și a loialității în principii. Au tras foloase
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
pe lângă apă, dar tu ce fel de mamă ești? Nu trebuie să te interesezi, să îl iei tu la îngrijit? Pe vremea mea, mă spăla mama cu leșie că nu erau ca acum tot felul de șampoane și călcâiele le frecam cu o piatră. Dădeam de sânge, dar eram curată. Mă controla de acasă înainte de a mă duce la școală”, ne-a spus o vasluiancă. La Bacău, din cei peste 73.000 de copii au fost verificați 69.000, iar surprizele
Aproape jumătate din elevii vasluieni, controlaţi epidemiologic, au păduchi sau râie () [Corola-journal/Journalistic/24773_a_26098]
-
face pe mulți să spună că era Apple a apus, iar fără Steve Jobs valoarea produselor este una îndoielnică. Din Hotnews constatăm din nou cât de coruptă este justiția din România. De data aceasta este vorba despre două judecătoare care freacă scările pe la DNA pentru luare de mită. Situația nu este nici nouă și nici incredibilă. Este doar o confirmare a ceea ce știm cu toții, anume că oameni legii sunt coruptibili. Ce-i drept că, la câte vendete a făcut DNA în
Regia unei morţi de geniu. Steve Jobs era deja mort în momentul lansării iPhone 4S () [Corola-journal/Journalistic/25021_a_26346]
-
când a simțit că e rost de pârnaie a trecut toată averea pe numele fostei soții. S-a trezit săraca femeie cu bani de nu știa număra și proprietăți de le pierdeai șirul. Cei de acum sunt în aceeași situație. Freacă puțin scările de la DNA, unul sau doi pică de fraieri și fac vreo câțiva ani de pușcărie și apoi duc o viață, pe care muncitorul ce l-au reprezentat cândva nici măcar nu poate să o viseze, că nu știe ce
Băsescu, ocnaşul de la Roşia Montana () [Corola-journal/Journalistic/25151_a_26476]
-
prea tare. De asta îi spuse lui Fotache că el altceva nu mai are de spus, că are treabă, că are misiune și să îl lase în pace. Numai că Fotache deja scosese vioara, și-o potrivise sub ureche, își frecă arcușul cu degetele îmbibate de sacîz și fără să îl asculte pînă la capăt pe Țepordei începu cu oarecare timiditate, cu voce tremurată ca și cum ar fi încercat cuvintele: Foaie verde, foi de viță, Am să cînt de o domniță Care
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
sale într-un zbor cu aeroplanul, când ajunge într-un nor, fără să se mai întoarcă. Editorul Eusebiu Hofman intră în același joc, de-a căutarea unui motiv, o explicație a ritualului la care îl supunea propria mamă în copilărie, frecându-i trupul cu gheață, ca și a sinuciderii mamei, datorată gheții. La rândul lui, editorul este un maestru în breasla proprie, înzestrat cu o intuiție a cărții de succes, care nu dă greș niciodată, deși ascunde faptul că nu citește
Cerneală și cărți – noi mitologii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2398_a_3723]
-
Părtinitor e Universul, sau poate că eu Cu tălpile-mi aspre rânesc poala lui Dumnezeu? Că pe-o țoala spălată-n năduf pe piatră de rău Frecată-n leșia nopții până-i ruptă din brâu. Sau poate, cu tropot, rănit-am al zilei timpan Fugărind cu pintenii arși iluzoriul liman: Chilia apelor repezi cu vârtejuri de fum, Cărări pieptănate în grabă în malul de scrum. Fugit-am
IARTĂ-MĂ UNIVERS. In: Editura Destine Literare by Ana Irama () [Corola-journal/Journalistic/85_a_455]
-
pe roate, strigînd: "Apă de pomană, apă!"", precum și de ultimii spoitori, "în șalvari arnăuțești, tăbărîți cu tot tribul în cap cu bulibașa cel mătăhălos, pletos și bărbos, pe maidane, lîngă ziduri, unde femeile lor, cu fustele învoalate prinse în șold, frecau de zor cu picioarele - rotindu-se pe călcîie ca în cine știe ce dans ritual - tingirile și tigăile de aramă ale mahalagiilor". Sortite unei rapide pieiri, atari imagini urbane fac loc modernității, înregistrate cu o egală vibrație de firea "atentă și curioasă
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
orașului/ prin noaptea zăpezii nu trebuia să aibă nici o/ victimă/ ca mult mai tîrziu în trei ore de santinelă să-mi împing/ pîslarii prin toate cercurile vîrstelor mele în timp ce/ prin dormitoare soldații demontau visul ca pe o mitralieră și/ își frecau mîinile de oțelul cotropit de frig/ pîinea în gură se-amestecă în umezeala cuvintelor/ nu-i așa, Lucrețiu/ uscatul și umedul, caldul și recele într-o iubire activă/ pentru a anihila obiceiul barbar al zeului" (Am ieșit din cameră). Interesant
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
descriau cei care au fost la fața locului, entuziasmul era ca o explozie revărsată până în depărtări. Cum intrau în casă, cântau hora unirii, mă luau de mână și mă învârteau și pe mine în horă, băteau din palme sau le frecau ca după un lucru bine făcut, azvârleau cu căciula în tavan, chiuiau, râdeau în hohote și scoteau fel de fel de exclamații și chiuituri, așa cum știu să o facă ardelenii din tot sufletul. Acum, privind prin sita vremii, mi se
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
privește bine pe toți, apoi își continuă relatarea: - Și-a doua zi, iar a plouat! Măiii! În Turcia plouă, în România plouă. Nu să mai termenă cu ploaia asta, - face - și își scoate de pe cap pălăria cu boruri scurte, se freacă cu palma pe scăfîrlie, pe urmă își pune pălăria la loc... Și a doua zi, - mai zice - ies io în poartă și văd iar băltoaca, și crescuse, uite-atîtaaa... Mă uit eu, așa, în ea,... Cînd, ce să vezi, văd un
Țărani pe plajă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16936_a_18261]
-
în care/ nu se sprijină nici o rădăcină culori foșnește rama" (...Și femeia a creat bărbatul). Simțul tactil: "o lume atît de largă încît ceea ce știm stă în/ vîrful degetelor dispare prin presiune la durere" (ibidem). Sau: "ce e straniu ne frecăm pîntecele unul de altul" (ibidem). Auzul: "ascult cum sărutul plescăie mulțumit/ sub presiunea asfințitului iubirea" (Supraviețuitorul). Mirosul: "Serile astea de toamnă miros a spirt medicinal. (...) întreb primul întîlnit: mirosul/ acesta de spirt medicinal este al cărnii sau/ este al memoriei
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
dăm cu toții. Stai și te odihnește... Vezi unde s-a rupt ața și coase la loc, eventual, în condiții mai bune. Numai noi, artiștii, suntem mai cu bâzdâc. Noi, care mai înainte am rupt gura târgului! Pe noi să ne frece... pe noi să ne facă de râsu' lumii... Un terchea berchea, un mațe-fripte!, să vie, să ne dea nouă lecții!... Dacă e un mare artist, vreun scriitor însemnat, acesta, având o conștiință estetică înaltă, în caz de nereușită, trecătoare, el
Franchețea naște ura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15846_a_17171]
-
moarte,/ Dar tu nu voiai/ Decît să visezi prin ochii mei/ Să iubești cu gura mea/ Să trăiești prin inima mea..." (Lîngă tine viață, lîngă tine moarte). Declarîndu-și sufletul "un azil al săracilor", arătîndu-se gata a executa munci umile ("Voi freca podelele mai tîrziu,/ voi coace plăcinte" - Paznicul cel bun), poeta se simte expurgată treptat de ispitirile lumescului, situată în perspectiva indefinibilă a absolutului: "Eu cred că Dumnezeu/ mi-a sortit acest peron/ spre Purgatoriu/ unde se despart rădăcinile/ de florile
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
vară, prin pădure trecu un stol de fetițe ce se întorceau de la școală, făcând gălăgie mare. Pe semne că era pe acolo o scurtătură, pentru că Rița nu le mai văzuse. Atâta îi plăcuseră, încât, desfăcându-și aripile și mai întâi frecându-le bine una de alta sbură drept spre ele. Ea se lăsă pe mâna unei copilițe și o pișcă, făcând-o să țipe. Văzând-o, aceasta întoarse palma, o așeză în căușul ei, rostind ca toate fetele: Gărgăriță, Riță, unde
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]
-
grâu alerga în salturi leneșe o căprioară însoțită de puiul ei neastâmpărat. Lângă un pârâiaș, văzu un cârd de gâște păzit de o fată săracă, numai zdrențe, cu părul bălai, încâlcit. Uitându-se la făptura sărmană, o duioșie o cuprinse. Frecându-și cu putere elitrele una de alta, zise și ea: Cerule iubite, fă să se mărite!... Rița tocmai aterizase pe o floare de romaniță. Când, se pomeni cu o surată în sbor ce se lăsă lângă ea și care se
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]
-
lumea noastră de reprezentări, că asfixiem, prin amatorism și fanfaronadă, cele mai autentice și mai gingașe existențe. Și pentru că tot a venit vorba de tricolor, de acel tricolor pe care unii îl poartă în loc de indispensabili și de care Funar își freacă prin parcuri turul pantalonilor, un alt expozant, să-i zicem Matei, dar, spre a fi expliciți, să-i spunem și Câlția, a realizat o instalație simplă, mai degrabă o instalație psihologică decît una obiectuală, cu sfîntul tricolor, da data aceasta
Victimele tricolorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16262_a_17587]