228 matches
-
un loc numai al său, mustind de sacralitate, pe care acesta îl merita în mod evident, fără nicio ezitare de ordin critic-interpretativ din partea nimănui. Cititul artistic al Profesorului Ion Chivu căpătase de multă vreme pentru mine intensitatea emoției curate și fremătătoare, pe care ajungi să o trăiești repetitiv ori de câte ori ai ocazia să mergi cu bucurie lăuntrică nestăpânită, a nu știu câta oară, la același spectacol de teatru construit de către actor și regizor, deopotrivă, cu geniu și cu talent nemăsurat, dar devenise
NEMAIAŞTEPTÂND LA ARLECHIN... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359370_a_360699]
-
nr. 475 din 19 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Când primăvara verde și-a întors obrazul spre ochii mei pierduți în negrul labirint, în vălu-i străveziu mi-a-nfășurat necazul și-n păr mi-a prins înmiresmatul mărgărint. Cu adiere de Zefir, fremătătoare, o ușă mi-a deschis spre verde infinit și sufletul mi-a liniștit surâzătoare, cu plecăciunea brazilor, de bun-venit. Apoi o pleoapă mi-a deschis spre cer albastru, uimire și-ncântare-n inima haihui mi-a dăruit cucernicia de sihastru
LACRIMA PRIMĂVERII de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 475 din 19 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359176_a_360505]
-
și care vine din ceea ce am observat mai sus, cutumele informale ale vieții comuniste, impregnate în ethos-ul social românesc : cultura „pachetului de Kent„, a „pe sub mâinii”, a amenzilor neplătite, a șpăgii la medic și la bacalaureat. „Mulțimea ritmică și fremătătoare" despre care vorbea Elias Canetti, supusă experimentului comunist de masă, a dezvoltat acest sindrom al micii corupții. Oricât îi place românului să se situeze în afara acestui fenomen la nivel declarativ, trebuie să admitem că aceste practici au fost și încă
Celor care-și imaginează că „înainte” nu se fura ca acum () [Corola-blog/BlogPost/338990_a_340319]
-
capitala RM, municipiul Chișinău. Invitații- profesori, studenți, colaboratori ai Universității, au vizionat, și înaintea deshiderii, Expoziția, continuând după încheierea susținerilor solemne să se pătrundă de importanța și originalitatea lucrărilor, sub formă de banere, prezentate de ICR, conținând momente uluitoare și fremătătoare din creația și viața Marelui Eminescu. După deschidere, invitați de Doamna Elena Harconița, directoarea Bibliotecii Științifice a USB "Alecu Russo", oaspeții au avut prilejul deosebit, în sala polivalentă a Universității de Stat "Alecu Russo" , anticipând evenimentul zilei de mâine, cel
DESCHIDEREA EXPOZIŢIEI INSTITUTULUI CULTURAL ROMÂN MIHAI EMINESCU LA UNIVERSITATEA DE STAT ALECU RUSSO DIN BĂLŢI. ZIUA EUROPEI SE VA SĂRBĂTORI ÎN DATA DE 9 MAI LA BĂLŢI ŞI ÎN ŢARĂ. de LILIA MANOLE în [Corola-blog/BlogPost/342572_a_343901]
-
de mână, prinși în îmbrățișare, dor, știu că e vrerea cerului să îmi fii zbor. Urcușu-n sacru se va împlini cu dragostea flămânda, în suflet de copii. Doar dragostea ne ține vii. Și mâna mea în mâna ta rămâne, dans fremătător, în fiecare deget c-un fior, îmi înfige întreaga respirație-n amor, mă-nlănțuie în vise peste timp. Tu să mă ții de mână-n orice anotimp! Zbor peste abis.Sunt aripă crescută dintr-un vis! (14 sept 2015) Referință
ÎNCĂTUȘARE de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343945_a_345274]
-
spirituale ale muzicii. Poate că de aceea, în aceeași zi, două artiste iubite de ei (după lansarea dublului CD al Corinei Chiriac și-a lansat albumul său „Fiorul iubirii” și interpreta Silvia Dumitrescu) au scos la soarele inimii noi cântece fremătătoare de speranță și voie bună, scăldate în farmecul vieții, oglindite în cerul sufletului pentru ca muzica să meargă înainte, neîncetând niciodată să bucure și fericească pe cei ce-o iubesc! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Corina Chiriac
CORINA CHIRIAC ÎNTR-O ZI, MAI CURÂND SAU MAI TÂRZIU, CORABIA MUZICII TOT VENEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342814_a_344143]
-
rațiunii. Poate că mâna Lui Dumnezeu a așezat întâlnirea flăcării cu neașteptate răpiri spre constelații muzicale. Mă simt atrasă de cântul revărsărilor de stele. Am început să văd culorile clipei pe spectrul lungimilor de undă. Sunete parfumate răzbat pe strune fremătătoare în ritmul bătăilor de inimă. Mi s-au deschis ochii spre miracolul crestelor de vibrații. Mă vindec și mă pierd în acorduri platonice. Repetiția pregăteste spectacolul ciocârliei. M-am aliniat la formele de relief ale venirilor, ramânerilor, plecărilor din galaxia
ALINIEREA PLANETELOR de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1711 din 07 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343369_a_344698]
-
LIBELULĂ( VERSIUNE ROMÂNĂ), de Adina Rosenkranz Herscovici , publicat în Ediția nr. 2254 din 03 martie 2017. LIBELULĂ Blanche*, fragilă libelulă, cunoscu durerea. Dragostea o descoperi dintr-o dată, nebunește. Un mănunchi de lumină o inundă. Dar vai, fu dezamăgită, o ,Doamne! Fremătătorul ei iubit, gingaș, misterios, voia ca să-l scape de demoni, și -ncet încet, o golea de seva . Vorbele Blanchei au adus nenoroc.. Iubitul ei se zdrobi în mii de cioburi:. Universul ei se stinse. Ca Blanche am cunoscut și eu
ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI [Corola-blog/BlogPost/379858_a_381187]
-
cioburi:. Universul ei se stinse. Ca Blanche am cunoscut și eu iubirea. Steluțe dansau deasupra mea. Citește mai mult LIBELULĂBlanche*,fragilă libelulă,cunoscu durerea.Dragostea o descoperidintr-o dată, nebunește.Un mănunchi de luminăo inundă.Dar vai, fu dezamăgită,o ,Doamne!Fremătătorul ei iubit,gingaș, misterios,voia ca să-l scape de demoni,și -ncet încet, o golea de seva .Vorbele Blancheiau adus nenoroc.. Iubitul ei se zdrobiîn mii de cioburi:.Universul ei se stinse.Ca Blanche am cunoscutși eu iubirea.Steluțe dansau
ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI [Corola-blog/BlogPost/379858_a_381187]
-
jale sufletul roadelor. Frângerea aripilor tulbură visul cerului. Nu, nu mă întreba ce culoare are depărtarea!... Mi-am ascuțit urechea și ascult cu sfială șoapta inimii, cu ochii în salturi repetate către punctul de atracție al clipelor, îmbrățișând dulceața strunelor fremătătoare. Auzi cum tremură o coardă la chitara sufletului ? Se scutură lacrima tăcerii în cântarea zorilor. Lipsa soarelui pentru setea pământului usucă de jale trupul câmpului înflorit. Fuga cuvintelor sperie paginile iubitoare de zbor. Nu, nu mă întreba ce gust are
GUSTUL DEPĂRTĂRII de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381904_a_383233]
-
mai sunt și oameni care iubesc cu adevărat arborii Ici colo câte un Eminescu mai cântă codrului drag printr-al său vers Căci poetul a învățat că se poate vorbi cu aceștia Apropiindu-te de ei și tăcând tăcerea lor fremătătoare Și apoi, lemnul e cel care ne însoțește pretutindeni mereu Chiar Hristos l-a ridicat cu sfințenie pe umerii Săi Vărsându-și sudoarea și sângele pe fibra lui ... Citește mai mult Oamenii și arborii sunt ființe simetricePentru că lumina este
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380853_a_382182]
-
toamnă bogată”, o antologie în care sunt cuprinse lucrările a nu mai puțin de șaptezeci de autori, membrii ai Ligii Scriitorilor Români, însoțite de grafica complexă purtând semnătura d-lui Lazăr Morcan dar și de picturile în culori subtile și fremătătoare ale d-lui Peter Vereș. Tot așa cum toamna ne încântă cu o paletă largă de forme, culori și mirosuri, așa și antologia „Frumoasă toamnă bogată” reușește să încânte spiritual și vizual cu o mare diversitate de genuri și stiluri literare
ANTOLOGIA FRUMOASĂ TOAMNĂ BOGATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381551_a_382880]
-
mai sunt și oameni care iubesc cu adevărat arborii Ici colo câte un Eminescu mai cântă codrului drag printr-al său vers Căci poetul a învățat că se poate vorbi cu aceștia Apropiindu-te de ei și tăcând tăcerea lor fremătătoare Și apoi, lemnul e cel care ne însoțește pretutindeni mereu Chiar Hristos l-a ridicat cu sfințenie pe umerii Săi Vărsându-și sudoarea și sângele pe fibra lui Lăsându-se țintuit pe cruce, fiind Dumnezeu. De aceea Domnul Dumnezeu a
IUBIŢI ARBORII. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380848_a_382177]
-
gand mătăsos. Măsor timpul în chemarea sudului, pe sensul giratoriu al sângelui îndrăgostit, pulsând halucinant, uimit, uimitor de mântuitor. Măsor timpul cu o nouă naștere a lumii, a ferestrelor către adevăr, catre minunea ce-mi ești. Măsor timpul cu inima fremătătoare, așteptândă, cântând în lumea simfoniilor ființei îmbătate de zbor. Îi auzi glasul? Străbate zările, străbate tăcerile, străbate depărtările, înfiorata, cu viteză iubirii. Măsor timpul cu dorul, cu dorul de a privi în ochii tăi că într-o grădină din care
MĂSURAREA TIMPULUI de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371886_a_373215]
-
încrustată și pletora unor reminiscențe (începând cu cele eminesciene), spre a reface o istorie a compartimentului poetic al poeziei noastre naționale. Camuflat sub umbrela vastă a postmodernismului, universal lui Ioan descinde de mult mai departe, dintr-o percepție (dinamică, concretă, fremătătoare) a mitologicului și a atemporalului. Fără să înțeleg ce e transpoezia, care probabil, nu mai e poezie, invocând un termen creat de Magda CÂRNECI - iarăși revine în discuție acest nume - mai citesc totuși poezia de azi și acum încerc să
DE LA SUFLET PENTRU UN POET APARTE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372555_a_373884]
-
câte n-ar mai fi, plătindu-ne și somnul nopții pentru o factură, neachitată.. Relax, vă rog! Viața e mai ușoară, mai simplă și drăguță. "Eternul feminin, etern de necuprins, nemărginit, etern infinit ca un nesfârșit deșert nisipos cu dune fremătătoare, ca un imens ocean cu mari adâncimi și piscuri profunde, ca o câmpie întinsă, mănoasă și roditoare, dar ca toate acestea la un loc, în sensul grandorii și ne cuprinderii cuvântului "feminin" deoarece am putea spune atât de multe, constatând
SĂRUT-MÂNA TA, FEMEIE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371021_a_372350]
-
ușoară foarte grea! Și adorabilă! Cântecele Didei Drăgan sunt ziua, crepusculul, căldura sau gerul vieții, dar întotdeauna îmbrățișarea. Cântecele Didei Drăgan întorc sufletul în priveliștile vieții iar priveliștile vieții în suflet. Sunt cântecele iubirii înfloritoare și ale scrumului neiubirii. Sunt fremătătoare dar și urcătoare în meditație, sunt iubiri ce susură în firul de iarbă ori lăcrimează în lucirea stelelor. Cântecele Didei Drăgan dezlănțuie și dansul frenetic dar și așează pe genunchi a rugăciune și contemplație! Dida Drăgan a interpretat, interpretează și
DIDA DRĂGAN. NU CÂNTĂ CA NIMENI, CÂNTĂ CA EA! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347926_a_349255]
-
invers sieși, împletit cu o anume luminozitate, cu putința evadării dintr-un cotidian monoton și ucigător. Temperamentul și sufletul artistei străbate, se impune, se transmite optimist, într-o poveste minunată a dialogului dintre cele două medii - din exterior, al naturii fremătătoare și din interior, al liniștii meditative. În ansamblu - o expoziție minunată. Farmecul acestor tablouri e dat de un numitor comun: culoarea, expresivitatea, percutanța. Artista marchează acum, fără îndoială, o etapă superioară a creație sale. Ea este mai elocventă prin exprimarea
O NOUĂ EXPOZIŢIE DE PICTURĂ A LIANEI SAXONE-HORODI de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 416 din 20 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346789_a_348118]
-
nu este elementul primordial, temelia pe care să construiască edificiul poetic, Vera Crăciun. Mai curând, iubirea de natură, de petala unei flori care o îmbrățișează cu privirea (Privire). Motivul petalei apare deseori și este, când tandră, îmbrățișătoare, când solitară, când fremătătoare, dar, de cele mai multe ori este tristă. Dar comunicarea dintre om și regnul vegetal e foarte adâncă și, la dovezile petalei de iubire, poeta răspunde pe măsură: „Cu o sfioasă aplecare către tine/ Și cu privirea scăldată în tristețe / Te înalț
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
El să crească! Pruncuț ales, Odraslă cerească! Într-o îngrăditură, pe un așternut bun poate, doar, pentru păscut, vestit prin stea, aici, El să se nască! Iată! În staul, în iaslă, o veste minunată! Fân umezit fusese încălzit cu ochi fremătători de îngeri, un asin și-o oaie, în miros de flori, iar zarea luminată-L mai vesti odată! Primește-L, azi, creștine-n casa ta! În chip divin, credința, tainic, reînvie să-ți lumineze viața stearpă și pustie. În Sfântă
VESTE MINUNATĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345126_a_346455]
-
absoarbe pătrund adâncurile-i oarbe tu taine îmi oferi ritmate sărut din buzele rujate arsuri de sâni, icniri și scâncet prin pori ardoarea varsă plânset izbiri de val ce-aduc furtună duet de gemete răsună în ritmurile-amețitoare de trupuri vii, fremătătoare un ceas, o noapte, cine știe ? stârniți de ritm și frenezie fiorii-n pântec nu ne mint alint, răsfăț și iar alint *** ce rai ți-s sânii borboane plouă aspru crâmpoțiți inspiră muze pielița de fruct respiră rouă când se
IUBIREA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377848_a_379177]
-
Autor: Adina Rosenkranz Herscovici Publicat în: Ediția nr. 2254 din 03 martie 2017 Toate Articolele Autorului LIBELULĂ Blanche*, fragilă libelulă, cunoscu durerea. Dragostea o descoperi dintr-o dată, nebunește. Un mănunchi de lumină o inundă. Dar vai, fu dezamăgită, o ,Doamne! Fremătătorul ei iubit, gingaș, misterios, voia ca să-l scape de demoni, și -ncet încet, o golea de seva . Vorbele Blanchei au adus nenoroc.. Iubitul ei se zdrobi în mii de cioburi:. Universul ei se stinse. Că Blanche am cunoscut și eu
LIBELULĂ( VERSIUNE ROMÂNĂ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378027_a_379356]
-
ale mele mădulare, Sălbăticiunile și păsările se joacă și se veselesc, Si fiecare-și caută perechea să își arate tainițele bucuriei. Înfuriate și-nfricoșătoare se zbenguie și sfîșie-adîncimile de jos; 360 Adîncul își înaltă tumultuosul cap103, Si rătăcit în infinite-arípi fremătătoare c-un strigat piere. Și strigatul care se stinge moare pururi, Glasul cel viu trăiește pururea în tainițele bucuriei. Nălțați-vă, licăritoare aripioare și va cîntați copilăreasca bucurie! 365 Nălțați-vă și îmbătați-vă cu fericire! Căci este sfînt tot
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
belșug. Miresme ale vietii se-înălțară Peste tot în jurul bolților celeste, si se suiau Miresmele cîntînd cîntecul acesta: "O groaznice teascuri de struguri ale lui Lúvah! O peșteri ale Mormîntului! Ce-ncîntătoare-s desfătările acelora care din morți au înviat! 730 O, fremătătoare bucurie! prea multă bucurie e că Prea Multă suferință". Astfel cîntară Miresmele-Omenești în jurul teascurilor vinului lui Lúvah; Însă în teascurile Vinului e tînguire, groază, deznădejde. De Elementele lor părăsiți, ei pier și nu mai sînt, Ei nu mai sînt decît
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pentru „lucrurile bune, dar de prost gust”, atitudine și ea ostentativă Într-un moment În care toți tinerii se visează un des Esseintes, el Își Îndură suferința și se stinge, asemenea lui Beardsley, cu o extremă eleganță și detașare. Sudului fremătător de pasiune nu Îi putem dedica, din păcate, decât un paragraf. Să nu dea oare dandy celebri Spania, Portugalia, America Latină? Există cu siguranță studii care să dovedească vitalitatea dandysmului și pe aceste meleaguri. Pentru moment, să ne mulțumim doar cu
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]