616 matches
-
pentru sănătate, ridică Furtună păhărelul și ciocni cu ceilalți doi. Alo, băiatu’! atenționă el, pe neașteptate, ospătarul, când încă era cu păhărelul în mână. Miroase rău de tot a mici... Fă-te-ncoace, tată, cu câte patru mici de fiecare! Fripți bine, te rog, nu în sânge! Și trei beri, să meargă... Ceilalți doi se uitară unul la altul surprinși, dar, fiecare cu impresia și gândul său, s-au abținut de la orice replică. Până la mici au mai discutat câte ceva despre serviciu
D ALE POLIŢIEI (9) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382583_a_383912]
-
PĂCATUL Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1880 din 23 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Ziua a XI-a - Dragobete 23.02.2016 PĂCATUL hangița mea un cofăieș de vin să-mi dai hangița mea frumoasă și carne friptă să îmi tai hangița mea frumoasă ca pânea albă-i ia ta hangiță rumeioară privind la ea voi ospăta hangiță rumeioară și-un lăutar când sunt sătul hangiță păr de foc să-mi cânte pân'o fi destul hangiță păr
PĂCATUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383971_a_385300]
-
25 noiembrie 2016. Ce tablou nefiresc Unii stau rezemați de hotarele lumii și privesc plictisiți fumul gros, risipit, Alții dau foc la rugi și atâta nebunii Morții cațără cruci, nu e timp de dormit, Mai aleargă prin jar cu călcâiele fripte, Cu cenușă-n genunchi, câțiva oameni, haotic, Adunând gloanțe vii și pumnale înfipte De la mame și fii cu obrazul cianotic, Parcă urlă și luna prinsă-n cer sângeriu, Chiar și lupii s-au dus, s-au ascuns prin păduri, Numai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
leșuri dau goana, ... Citește mai mult Ce tablou nefirescUnii stau rezemați de hotarele lumiiși privesc plictisiți fumul gros, risipit,Alții dau foc la rugi și atâta nebuniiMorții cațără cruci, nu e timp de dormit,Măi aleargă prin jar cu călcâiele fripte,Cu cenușă-n genunchi, câțiva oameni, haotic,Adunând gloanțe vii și pumnale înfipteDe la mame și fii cu obrazul cianotic,Parcă urlă și luna prinsă-n cer sângeriu,Chiar si lupii s-au dus, s-au ascuns prin păduri, Numai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
vrea să fiu de folos omenirii acesteia care suferă, din vina ei, datorită egoismului ei. Dar gândul meu se îneacă în propria mea mizerie. Dar nu moare omul de foame...Aș fi total nefericit dacă, chiar dacă aș mânca numai pui fripți, aș fi nevoit să trăiesc călcându-mi pe suflet²...” Fără a călca pe drumul compromisurilor flagrante, Panait Istrati s-a înscris pe tabelul concurenților ce pun pariu cu viața. Neacceptând destinul comun celor de aceeași condiție socială cu a lui
Panait Istrati – Între datorie morală şi sursă de existenţă -Publicistica, o dominantă a scrisului istratian I [Corola-blog/BlogPost/92393_a_93685]
-
Barzovie-Vodă. — Din bujbei! - răspunse Huruzuma. Barzovie dădu mulțumit din cap și purcese spre blid. Când însă cercă sosul cu un tacâm, scoase un strigăt de mirare: sub sos stătea frumușel, cu aripile desfăcute, un pui de dropie, atât de veridic fript, că parcă una-două zbârrr! pe-o dugheană. Cu o mișcare delicată, de domn, Barzovie răsturnă puiul în sos, făcând apoi o incizie tremurătoare în abdomenul ciudat de plin al tradiționalei păsări. Minune mare! Din abdomen prinseră a se revărsa în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
precum se zice pe toate le știe. Cel de-al doilea voinic se așeză înapoi în iarbă. Când cei doi călugări ajunseră în dreptul lor, primul voinic strigă: — Hei, preacuvioșiile voastre! Ia veniți puțin încoace! — Sfinte Haralambie, apără-ne! - sări ca fript Metodiu, uitându-se în jur. Piei, drace! Domol, domol! - grăi din iarbă primul voinic, sculându-se în capul oaselor. Nu e necuratul, preacuvioase. — Bată-vă să vă bată - zise Metodiu, ținându-se cu mâna de piept - cum ne-ați mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ulei, știucă umplută cu obleți, raci trandafirii răposați în maioneză, chefar la grătar, friptură de somn cu salată de heringi, scrumbii afumate, rasol de șalău, o ciorbă de clean să se așeze bine toată mâncarea, iar în urmă bibani mici fripți întregi ca să poată fiecare scoate cu ușurință acul țepos din înotătoarea dorsală și să-l folosească drept scobitoare, așa cum le-arăta expert Covaliov. Ghiftuit, abia mai înghițind dintr-o inerție a poftei, Barzovie-Vodă articula cu greu următoarele: — Frate creștin, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Dacă sunt munți înseamnă că aveți și păduri. — Da, mai avem - răspunse Metodiu. — Unde-s păduri - zise bătrânelul - cred că e și vânat. — Este din belșug - spuse Metodiu. — Și există la dumneavoastră obiceiul ca, fiind prins, vânatul să fie și fript? — Este primul lucru care se face cu dânsul - răspunse Metodiu. — Bănuiesc că se frige în cantități mari, îndestulătoare, nu? — Cu totul îndestulătoare - spuse Metodiu. — Păi atunci - spuse bătrânelul cu lacrimi în ochi - ce căutați aici la noi, fraților? Episodul 161
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
a pus pe paharnic să-i taie o felie, s-o guste, dar a și scuipat-o de cum a pus-o pe limbă. Căci barabula, trebuie să știți, e în așa fel lăsată de Domnul, că n-are gust decât friptă sau fiartă - zise Radu Stoenescu-Balcâzu. — Mare minune! - făcu Barzovie-Vodă. — De aceea - continuă boierul - când trimitem barabulele la turci și la tătari, să meargă și-un sol cu ele, să le spună acelora cum trebuie să le mănânce, că de-apucă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
e o situație amuzantă. în planul nostru de lucru episodul 181 trebuia să fie prezentarea unui ospăț la boierul Radu Stoenescu-Balcâzu. De curiozitate ne uitarăm pe fișele colegului nostru cu descrierile. Tot ce-a pregătit pentru episod e propoziția: „Bine friptă, carnea bourului era excelentă”. Nici cu dialogurile nu stăm mai bine. Iată unul din ele: „— Bună carne! - făcu spătarul Vulture. - Facem și noi tot ce putem - răspunse boierul Radu Stoenescu-Balcâzu”. Păi ce acțiune să construiești cu asemenea cuvinte? Ca să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Radu, traseră pe un cărucior cu roți de lemn o oală în care mai sfârâiau încă zeci de barabule curățate și tăiate cât să-mbuci o dată. Fără prea multe vorbe, oaspeții, în frunte cu Barzovie-Vodă, se povârniră asupra mâncării. Bine friptă, carnea bourului era excelentă. — Bună carne! - făcu spătarul Vulture. — Facem și noi tot ce putem - răspunse boierul Radu Stoenescu-Balcâzu. — Cât despre barabule - zise Barzovie-Vodă cu gura plină - dacă aveam vreo cinci saci când a năvălit Megler-Pașa în odaia de culcare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
lipsit de la majoritatea gospodăriilor țărănești, era naturală, fără chimicale, iar alcoolul era obținut în urma fermentării fructelor. Știm, din mărturiile călătorilor străini cum arătau mesele domnești și boierești, cum se proceda cu închinatul vinului, cum se aduceau mâncărurile, bazate pe carne friptă, pe mâncăruri orientale. Unii călători au luat în discuție și mesele și petrecerile țărănești: la români, a căuta un motiv pentru petrecere era un lucru atât de simplu, încât un prilej cât de mică se transforma într-un chiolhan cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
groapă săpat în pământ și acoperită. Carnea se păstra sărată și uscată în locuri răcoroase și întunecoase. La țară, familiile care aveau porc, îl tăiau de Crăciun, fără să se cunoască rețete de preparare deosebite. Carnea se consuma atunci, proaspătă, fript sau fiartă, slănina se urca în pod la afumat, pe o culme, deasupra coșului de fum care se oprea în pod. Vara se păstra învelită în ziare, așezată în sobele cu tiraj mare. Fiind o zonă colinară, cu o climă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
românilor de la munte și de peste munți, din Ardeal, în Moldova, unde s-au așezat în satele răzeșilor sau au format sate noi. Sărbătoarea Paștelui, pe lângă semnificația religioasă majoră, este și un prilej de petrecere cu cozonac, pască, ouă roșii, miel fript (nu toate familiile de răzeși, în special, acceptau să consume carne de miel), cu vin din coastă, cu muzică, horă și bal. Era și un prilej de strângere a legăturilor de familie, când se întorceau acasă cei plecați departe. În
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
obeze întinse pe un pat uriaș, fumând țigări, și înconjurată de o droaie de servitori cu pielea neagră. După ce a văzut-o pe bolnavă a fost dus în altă cameră și i s-a dat o masă - pește crud, banane fripte și pui - que sais-je, masa tipică a indigenilor -, și în timp ce mânca a văzut o fetiță care era alungată de la ușă deși plângea amarnic. Nu i-a dat atenție, dar când a ieșit să-și ia șareta să pornească spre casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
viața ta?, hai să ne căsătorim, ia spune-mi întâi, mă iubești?, ca sarea-n bucate!, atunci, fată de împărat, vrei tu să fii nevasta mea?, vreau, feciorule, păi, Cosânzeană, am să-ți fac trei cuptoare de pâine, trei vaci fripte și trei butoaie de vin, eu nu beau!, nu bei, nu bei, dar mă iubești?, ți-am spus: ca sarea-n bucate, dar sunt un om dificil, un artist, va trebui să mă înțelegi, și iar: vrei să fii nevasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
aclamau, pe cât fusese pentru el cu un an Înainte. A doua zi, altă Învârtejeală. Au luat prânzul Într-un separeu al clubului, Într-un grup vesel de șase oameni, iar În timpul mesei Isabelle și Amory se priveau tandru pe deasupra puiului fript, știind că iubirea lor avea să fie eternă. Au petrecut ziua absolvirii dansând până dimineața la cinci, iar flăcăii și-o disputau pe Isabelle la dans cu un fel de abandon voios, care devenea tot mai entuziast pe măsură ce noaptea Înainta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
sub numele de ,,Marocanu” și cel mai tare dintre toți Coco, de care nu îndrăznea să se atingă nimeni că una două te și trezeai la podea, atât de repede era în stare să te lovească. Făceau cu toți zile fripte oricărui prof pe care nu-l înghițeau sau pur și simplu din vedetism. Cine mai e în stare să strice ca noi ora cuiva? Nu-și mai spuneau bătăuși ci ciumeci după argou. În primele zile după trimiterea scrisorii, Dorian
PRĂJITURA DE DUMINICĂ (PRIMA PARTE) de ION UNTARU în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363794_a_365123]
-
Mine că am. Și zicând acestea, le-a arătat mâinile și picioarele Sale. Iar ei încă necrezând de bucurie și minunându-se, El le-a zis: Aveți aici ceva de mâncare? Iar ei i-au dat o bucată de pește fript și dintr-un fagure de miere. Și luând, a mâncat înaintea lor. Și le-a zis: Acestea sunt cuvintele pe care le-am grăit către voi fiind încă împreună cu voi, că trebuie să se împlinească toate cele scrise despre Mine
CUVÂNT DUHOVNICESC, FOLOSITOR, DESPRE PRAZNICUL ÎNĂLŢĂRII DOMNULUI, DESPRE SĂRBĂTOAREA ŞI POMENIREA SFINŢILOR ÎMPĂRAŢI CONSTANTIN ŞI ELENA ŞI DESPRE ZIUA EROILOR ÎN VIAŢA BISERICII... de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/362964_a_364293]
-
de mentalitate. Se cunoaște faptul că limbajul nu constituie realul, el doar dezvăluie.Crima din”Cântecul lui Vălean”,din punct de vedere stilistic este o”bijuterie”. “Hai,Vălene, până-n casă Că-s bucatele pe masă, Tot găini și cu pui fripți, Din afară-s zugrăviți, Pe dinăuntru otrăviți.O-mbucat odată gras, Abia sufletul și-a tras. O-mbucat de două ori, Și-a oftat de nouă ori.” (“Balade populare românești”:Bucuresti,1964). Dar,cum spuneam,nu se justifică crima.Poate,unii o să
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENŢEI TRAGICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366873_a_368202]
-
este aruncată în apă și, probabil, datorită actelor magice, din apele învolburate apare o fată cu trăsături de ființă subacvatică: ochii de culoarea apelor, chip bucălat, șui, dinți ascuțiți ca la fiare, trupul lung, mlădios, se hrănește numai cu pește fript. Este sălbatică, nu știe nici cum o cheamă și băiatul îi dă numele de Ileana. Între ea și Aliman apare o iubire nefirească și foarte puternică, el ar vrea să se cunune, dar ea care are, probabil, legături cu lumea
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
a trecut să mă ajute la aranjarea prânzului pe platou, în locul sendvișurilor consumate la micul dejun. Acum umbrela era instalată lângă masa improvizată pe pătură și ne ocrotea împotriva soarelui. Friptura de crap, mai ales, era delicioasă. Bucățile de pește fript dispăreau văzând cu ochii. Mai aveam pește crud în lighean, de asemenea și jar în grătar, în cazul că nu ne-am fi săturat, sau s-ar fi ivit, inopinat, vreun oaspete. După ce-am scăpat de grija foamei, am
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
șoferițe, așa că nu ne puneam problema cine va conduce până acasă. Saramura a rămas în seama soției, pentru că avea mai multa experiență la gătitul peștelui. A ieșit foarte gustoasă, mai ales că a luat aroma de la biban și de la moaca friptă. La câtă mâncare s-a pregătit, puteam să mai săturăm încă zece flămânzi. Ne aminteam de vremea când eram obligați să mergem la defilare „la județ” și să ne arătăm „recunoștința” față de cei prin fața cărora treceam cu pancarde, steaguri și
PICNIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367113_a_368442]
-
cinstiți, astfel de vreo trei ani lucrau pentru acest stabiliment, munca și onestitatea lor fiind apreciată. În această seară fuseseră solicitați cu toții pentru a servi la petrecere. Pregăteau platourile la bucătăria restaurantului și le duceau la mese, Ștefan ajuta la friptul cărnii, Nina ajuta la pregătitul platourilor, la spălat vasele, se ocupau și de curățenie și bineânțeles erau foarte discreți și se strecurau printre mese tăcuți și foarte eficienți, făcându-și fiecare munca conștiincios, căutând să mulțumească clienții, căci astfel li
PETRECERE NEFASTĂ-I de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368506_a_369835]