452 matches
-
de pahare în cealaltă. Frumoasă, ca întotdeauna, în seara aceea, Violet era atât de bine aranjată încât părea la fel de ireală ca un fotomodel: avea un machiaj excelent, părul prins la spate în inele lucioase, asemenea unei zeițe grecești de pe o friză, iar cerceii cu diamante îi luceau la cea mai ușoară mișcare a capului. —Vai, nu beți! Uite! Ne împărți paharele și le umplu rapid. —Sfânta Violet de la Izvorul nesecat, zisei eu, dând peste cap paharul. Mulțumesc. —Așa e, Vi, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
La ora aceea din seară hote‑ lul zumzăia de senatori și deputați care coborâseră În hol la un coniac și o șușanea, Începându‑și astfel În mod plăcut viața de noapte. Mi‑am croit drum până la mezanin, unde se afla frize‑ ria. Prin contrast, aceasta era goală. Mariana m‑a luat imediat În primire. — Ești colegă cu Simonetta la Parlament ? a ciripit ea. — Nu... lucrez În presă. — Aha. La ce ziar ? — La o revistă... — Cum se numește ? Auzind cum se numea
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
panouri de la Villa dei Vetti, de picturi romane sau frânturi de statui din epoca republicană, de mozaicuri paleocreștine, de ziduri sau coloane din Teatrul lui Marcellus, de plafoane și fațade de bazilici, de secvențe din Forumul lui Iulius Cezar, de frize și panouri de la Palazzo Massimo... Și când spun "imaginile sale" nu e vorba de lucrări făcute de Bernea "acolo" și care, astfel, și-ar revendica nemijlocit înrudirea cu sursa de inspirație. Grădini, coloane, prapuri, peisaje, hrane, biserici ― toate temele predilecte
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
un program special pentru fermierul agricol, prevăzând unele stimulente. În ianuarie 2006, în cadrul comunei Oncești, sub supravegherea zilnică a tehnicianului veterinar Mihai Puțeanu, exista următorul efectiv de animale: În cele 682 de bovine se includ rasele Bruna de Maramureș - 68%, Friza - 11%, Holstein - 6 %, Bălțata românească - 8% și Sura de stepă - 6%. Ovinele aparțin, în majoritate, rasei Karakul negru și brumăriu, dând o producție de 60 litri lapte și 2 kg lână/cap oaie/an. Sunt bine valorificate și pieile pentru
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și invers. Capacitatea de raționament, ordonare, contextualizare sunt reduse dacă nu chiar absente; evenimentele sunt abordate în masă. - Tulburarea de identitate Se manifestă sub forma vagului, imprecisului în care evoluează subiectul permanent sau sub cea a angoaselor permanente. Aceasta poate friza confuzia și panica atunci când principalele repere (în special părinții) sunt puse în cauză în special în momentele de separare sau schimbare. - Lacuna narcisiacă. Imaginea de sine este fragileă sau prost construită. Aceasta are consecințe duble: nu numai că nu mai
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
simple reeditări în condiții de austeritate economică severă. Abia odată cu manualele alternative și cu deschiderea unei competiții serioase între editori s-au putut observa schimbări notabile. Designul noilor cărți trimite, în general, la modele occidentale. Textul este încadrat de grafice, frize cronologice, hărți, tabele, statistici, reproduceri de portrete sau de monumente, fotografii, chenare și rubricații decorative etc. Dar în manualele românești imaginea are un rol clar subordonat textului, iar ilustrația nu se raportează întotdeauna corect la cele scrise. Se poate vorbi
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
576-577. 291 Asistăm la o istorie școlară tot mai "culturală", care a renunțat la parcursul pur evenimențial, de la un rege la altul și de la o bătălie la alta, conservând totuși o concepție predominant liniară asupra istoriei, exemplar rezumată în acele frize cronologice nelipsite din cărțile școlare. Vezi Dominique Borne, Une discipline d'enseignement, în Jean Claude Ruano-Borbalan (ed.), L'Histoire aujourd'hui, Auxerre, Éditions Sciences Humaines, 1999, p. 402. 292 Pierre Nora, Le retour de l'événement, p. 212. 293 Ibidem
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
mare. A căuta sensuri acolo unde totul pare lămurit e o îndeletnicire de hermeneut, nedisprețuitor de fantezii; modernul corăbier de sunete și-l asociază pe Orfeu, cu care, alături, contemplă (în felul unui Pillat de final) armonia templelor eline: "Pe friza cerului, mai nou, / în neclitire de cocori / fetele-astre în apus / duc amforele către zori". Și erotica (fără nimic senzual) își asumă ecouri arhetipale, dimensiuni luminiscente, comune anticilor și, deopotrivă, modernilor. Selenara fantomă din Tu treci (eminesciană parcă) vine dintr-un
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Măsurile de recuperare propuse pentru elevii care au obținut calificativul insuficient și suficient la unii itemi au fost: exerciții de aplicare a terminologiei matematice, antrenarea în acțiuni concrete de măsurare a lungimii diferitelor obiecte cu scopul comparării rezultatelor, desenarea unor frize cu figurilor geometrice. În desfășurarea actului evaluativ probele practice au constituit elementele principale și dominante, creând astfel elevilor suficiente și variate 63 posibilități de a demonstra ceea ce știu(ca ansamblu de cunoștințe), dar , mai ales ceea ce pot să facă (priceperi
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
Arghezi în revista Bilete de papagal a primelor încercări literare ale lui Blecher, îi va deschide acestuia apetitul pentru scris, astfel că, în perioada 1933-1937, tânărul scriitor va publica în revistele Adam, Adevărul literar și artistic, Lumea românească, Vremea (București), Frize (Brașov), Le surréalisme au service de la révolution (editată la Paris, sub coordonarea lui André Breton) și Les Feuillets inutiles (Paris), sub pseudonimele Mihail Bara și In-Interim, poezii, proză, eseuri, recenzii și chiar unele traduceri. Dintre narațiunile publicate în revista Adevărul
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
se relaizează prin intermediul scrisului. Universul ficțional pe care-l creează este de fapt spațiul dezirabil în care vrea să trăiască. Naratorul notează la prietenul său ,,diversitatea subtilă și admirabilă a visului"9. Un alt text, publicat de Blecher, în revista Frize In-Mix-Fix, aduce în prim plan două teme deja discutate de autor în proza sa scurtă și care vor deveni mai târziu marile preocupări ale romanelor sale: boala și literatura/arta. Personajul creat, pseudo-contele vopsit în roșu pe picioare, purtând pe
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Blecher, Max, Don Jazz, în Bilete de papagal, An III, n. 465 din 13 iulie 1930, pp. 6, 7. Blecher, Max, Herrant, în Bilete de papagal, An III, n. 463 din 29 iunie 1930, p. 9. Blecher, Max, In-mix-fix, în Frize, An I, n. 6-7, august septembrie 1934, p. 5. Blecher, Max, Insinuări, în Frize, An I, n. 8, octombrie 1934, p. 8. Blecher, Max, Jenică, în Adevărul literar și artistic, An XII, Seria a II-a, n. 661 din 6
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
iulie 1930, pp. 6, 7. Blecher, Max, Herrant, în Bilete de papagal, An III, n. 463 din 29 iunie 1930, p. 9. Blecher, Max, In-mix-fix, în Frize, An I, n. 6-7, august septembrie 1934, p. 5. Blecher, Max, Insinuări, în Frize, An I, n. 8, octombrie 1934, p. 8. Blecher, Max, Jenică, în Adevărul literar și artistic, An XII, Seria a II-a, n. 661 din 6 august 1933, p. 2. Blecher, Max, Limite I, în Bilete de papagal, An III
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
9 Max Blecher, Jenică, în Adevărul literar și artisic, An XII, Seria a II-a, n. 661 din 6 august 1933, p. 2, apud Gheorghe Glodeanu, op. cit., p. 41. 10 Gheorghe Glodeanu, op. cit., p. 42. 11 Max Blecher, In-Mix-Fix, în Frize, An I, n. 6-7 din august-septembrie 1934, p. 5, apud Gheorghe Glodeanu, op. cit., p. 42. 12 Gheorghe Glodeanu, op. cit., p. 43. 13 Ibidem. 14 Max Blecher, Berck. Orașul damnaților, în Vremea, An VII, n. 558 din 7 octombrie 1934, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
cel al lui Huysmans în literatură. Interesante în acest caz devin distorsiunile simboliste care se insinuează în arta lor, refuzul mărturiei naturaliste și a fidelității față de lumina zilei la Carrière, eliminarea aspectelor documentare și portanța simbolică la Edvard Munch în Friza vieții sau transcrierea angoasei în măștile sociale purtate în cadrul realist al aspectului monden al Christianei în Aleea Karl Johan seara. Cu angoasa se strecoară în pictura lui Munch și sensibilitatea decadentă și interesul pentru grotescul terifiant al măștilor, carnavalizate în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
două plafoane, criticul semnat discret V. subliniază "bogăția vagneriană a coloritului, care turbură și încântă în același timp"170. Cu o generație după el, îl aflăm pe Kimon Loghi, care realizează pictură decorativă pe o temă consacrată, Din lumea basmelor. Friza decorativă pentru vila lui D.M. Burilleanu din Turnu-Severin face o impresie deosebită la vernisajul care se deschisese pe 21 aprilie 1911 în prezența A.S.R. Principesa Maria și a cărei deschidere oficială avea loc pe 23 aprilie. Una dintre cele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
morbidă, cu atitudinea pioasă, spiritualizată, de reculegere a gesticulației hieratic-ceremoniale. Sfânta bizantină, a cărei variantă în bronz nu i se cunoaște locația actuală, prezintă o variantă în marmură care omologhează denominația printr-un element decorativist vestimentar de origine bizantină: o friză de cruci circumscrise unor cercuri. Ideea de spiritualitate reprezintă numitorul comun al acestor două opere și nota care le circumscrie unei sensibilități simboliste unde religiosul este reinvestit estetic ca mistică difuză. În articolul "Din operile sculptorului Storck", publicat în martie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
influențe prerafaelite se regăsesc, ca și la Cecilia Cuțescu-Storck în crearea unei coregrafii gestuale care răspunde unor intenții decorative. Există astfel un gest de o feminitate grațioasă, care se repetă în mod armonic. În articolul său, "Basmele noastre în artă. Friza decorativă a lui Kimon Loghi", din Seara, D. Karnabatt consideră exemplar acest panou decorativ pentru introducerea basmului în arta plastică, respectiv în pictură, într-o cheie modernă, simbolistă. În ciuda unui limbaj nefixat conceptual, caracteristic pentru maniera "impresionistă" a criticii de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
penița: Theodorescu-Sion, 1911), ilustrează atât sub raport stilistic, cât și tematic, influența pe care o exercită arta decorativă bizantină asupra pictorilor români ai timpului. Amprenta stilistică bizantină este la Theodorescu-Sion chiar mai apăsată decât la Ștefan Popescu prin aspectul de friză pe care-l ia aceast tablou. Motivul de basm se încarcă de un hieratism enigmatic al figurilor, cele șapte fete de împărat apar încadrate între doi sclavi-servitori negri ceea ce proiectează povestea într-un spațiu oriental, exotic, iar o întreagă gesticulație
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ale lui Storck, dincolo de modelaj sau temă, spre exemplu, în Tentația, unde și părul femeii și mărul pe care-l întindea erau aurite, în Clown, unde ciucurii costumului erau auriți, sau în Pe gânduri, unde soclul este ornat cu o friză decorativă cu frunze și mere stilizate. Nudurile sale sunt voluptuoase, degajă o senzualitate care reprezenta o noutate pentru arta românească a momentului. Ideea de meditație este însoțită de linia elegantă a nudului feminin, asociere care imprimă un erotism sublimat, subtil
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
oferi un corp devenit obiect erotic prin accesorii și grimasă venerică și simbolismul epurat de reziduurile sulfuroase ale impulsurilor fornicatorii. Merită menționată separat de acest ciclu și bustul Floricăi Condrus (1902), influențat de Renașterea italiană, dar atașat secession-ului prin intermediul frizei decorative, care ornează partea superioară a decolteului rochiei, reprezentând o simbioză între cele două dimensiuni artistice. VI.2. Universul chimeric al lui Paciurea Himerele constituie centrul operei lui Paciurea (1873-1932), ca un vortex care atrage în raza sa orice altă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Munch tratează tema de o manieră care răspunde punct cu punct esteticii decadente în Madonă (litografie colorată, 1895-1902) reluare a unei alte Madonă (1894). Raportul întotdeauna problematic dintre masculin și feminin constituie tema centrală pe care o edifică seria intitulată Friza vieții, serie prelungită de-a lungul întregii vieți a pictorului. Elisabeth Ingles oferă o explicație de factură autobiografică acestei serii tematice. "Grupul de opere extraordinare pe tema sexului și a dorinței rezumă sentimentele sale cu privire la femei: el are dorința de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
numele de arc de cerc"359. În secolul XIX, aceste simptome apar mai degrabă în literatură decât în pictură, însă ele sunt asociate unei coregrafii care indică trăsături isterice, dar nu o criză propriu-zisă. În fragmentul intitulat Forțele ostile din Friza Beethoven, prezentată la expoziția secesionistă dedicată exclusiv personalității marelui muzician, Klimt înfățișează Eriniile, ale căror gesturi convulsive se conformează simptomatologiei lui Charcot ca expresii ale raptului isteric. Gesturile lor sunt frânte, crispate, încercând să apuce la întâmplare, corpurile marcate de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
muzicii îl constituie a paisprezecea expoziție a Secession-ului Vienez (dedicată compozitorului Beethoven), având în centru un singur exponat, sculptura lui Max Klinger. Cu toate acestea, există un întreg context decorativ, din care se desprinde prin proporții și forța viziunii, Friza Beethoven. Întreaga expoziție evidențiază panestetismul Secesiunii și utopia sa estetizantă. Friza lui Klimt trebuia să respecte un program, înfățișarea progresului omenirii prin intermediul artei, care dobândea și o funcție soteriologică, așa cum remarcă și Carl Schorske: "Acesta era, cu siguranță, punctul culminant
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
compozitorului Beethoven), având în centru un singur exponat, sculptura lui Max Klinger. Cu toate acestea, există un întreg context decorativ, din care se desprinde prin proporții și forța viziunii, Friza Beethoven. Întreaga expoziție evidențiază panestetismul Secesiunii și utopia sa estetizantă. Friza lui Klimt trebuia să respecte un program, înfățișarea progresului omenirii prin intermediul artei, care dobândea și o funcție soteriologică, așa cum remarcă și Carl Schorske: "Acesta era, cu siguranță, punctul culminant al unei tendințe secesioniste menționat mai devreme: aceea de a oferi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]