453 matches
-
datează din secolul al II-lea) se află și muzeul de sit. Clădirea muzeului, inaugurată în 1977, este concepută ca un lapidarium și cuprinde numeroase vestigii arheologice descoperite în cetate și împrejurimi. Pe o parte a muzeului sunt expuse metopele, friza inferioară și cea superioară, pilaștrii, crenelurile și blocurile de parapet ale stilului attic festonat. În centrul sălii este expusă statuia colosală a trofeului, inscripția și friza cu arme. Celelalte exponate sunt constituite de colecțiile ceramice (vase aparținând culturii Hamangia, ceramică
Tropaeum Traiani () [Corola-website/Science/302238_a_303567]
-
arheologice descoperite în cetate și împrejurimi. Pe o parte a muzeului sunt expuse metopele, friza inferioară și cea superioară, pilaștrii, crenelurile și blocurile de parapet ale stilului attic festonat. În centrul sălii este expusă statuia colosală a trofeului, inscripția și friza cu arme. Celelalte exponate sunt constituite de colecțiile ceramice (vase aparținând culturii Hamangia, ceramică getică, amfore grecești, romane și bizantine), opaițe, unelte, podoabe, fragmente de apeducte, sculptură, documente epigrafice. Lecturi suplimentare
Tropaeum Traiani () [Corola-website/Science/302238_a_303567]
-
semnificație, probabil, specială. Această categorie este compusă, în principal, din blocuri de mari dimensiuni pe care au fost realizate reprezentări în relief adânc sau ronde-bosse și care, după cum sugerează situația arheologică în care au fost găsite, erau așezate asemeni unei frize în zona locuită a peșterii. Arta mobiliară este compusă din piesele de podoabă (discuri din os sau corn perforate și gravate, imitații de dinți de animal, în special, de cerb), plachete ornamentate, “propulsoare” - numite și “bastoane de comandament”, statuete din
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
vede și astăzi. S-a continuat cu schimbarea acoperișului și a celor două turle vechi din lemn cu unele din beton armat. Tot acum se construiesc cele două timpane pe laturile de nord și sud din dreptul turlei Pantocratorului și friza cu firide de sub cornișă în interior se înlocuiesc cafasul și amvonul, se pune parchet în altar și gresie în naos și în pronaos peste pardoseala de piatră. Se instalează o centrală proprie și calorifere. Apoi se va începe repictarea bisericii
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
III-XI, în tranziția de la Antichitatea Târzie la Evul Mediu Timpuriu. A fost o perioadă marcată de schimbări teritoriale în Imperiului Român dar și de dincolo de frontierele „barbare”. Primii migratori proveneau din triburi germanice că goții, vandalii, anglii, saxonii, longobarzii, suevii, frizii și francii. Între timp, au venit și populațiile asiatice că hunii, avarii, slavii, bulgarii și alanii. În ultima fază au fost migrațiile târzii: arabii, vikingii, normanzii, ungurii, maurii, turcii și mongolii, ce au lăsat urme semnificative în Nordul Africii, în
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
Iustinian a dărâmat biserica, a reconstruito în stil bizantin și a dedicato Maicii Domnului. Mai târziu a fost distrusă de perși și doar câteva ruine au mai rămas la acel moment. Pe pereții domului de piatră sunt inscrise pe o friză de mozaic următoarele cuvinte: "Binecuvântat fie trimisul și robul vostru, Iisus fiul Mariei, și fie pace asupra lui în ziua nașterii și în ziua morții și ziua în care a Înviat. Este un cuvânt de adevăr de care ei se
Cupola Stâncii () [Corola-website/Science/310897_a_312226]
-
arc de cerc cu cărămidpă așezată pe cant. Clădiurea este din cărămidă, ancadramentele sunt din piatră cu baghete gotice intersectate la ferestrele etajului. Ferestrele parterului sunt terminate în arc turtit cu ancadramente din cărămidă dispuse pe cant. La cornișe sunt frize cu elemente geometrice., în timp ce colțurile rezalitului sunt marcate la cornișă prin elemente din piatră.Strașina este dispusă pe grinzi apoarente.Traveea curentă se repetă și este formată din două ferstre înconjurătoare de ancadramente din piatre, distribuite pe trei nivele. S-
Seminarul teologic „Sf. Gheorghe” () [Corola-website/Science/332705_a_334034]
-
de zugrăveală. Sub ocnițele de sub streașină s-a realizat un brâu simplu, profilat, care împarte suprafața zidurilor în două registre inegale, pe ambele fiind realizate șiruri de arcaturi oarbe, întrerupte în dreptul ferestrelor și a pridvorului. Deasupra soclului, este dispusă o friză de caneluri care înconjoară întreaga biserică. Turla de formă octogonală are ferestre dispuse spre cele patru puncte cardinale, însă fără nici un element decorativ. Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi: pridvor deschis, pronaos, naos și altar, care înfățișează un amestec
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani () [Corola-website/Science/308365_a_309694]
-
cu pene. Numele Quetzalcoatl înseamnă, literal, șarpele înaripat - Quetzal Serpiente. La maiași se numea Kukulkan și la Quiche se numea Gucumatz. Cecrope I, primul rege mitic al Atenei era pe jumătate om, jumătate șarpe. Era reprezentat ca exemplul de pe o friză de pe altarul lui Zeus din Pergam (Pergamum). În cultura egipteană antică găsim imagini cu Sobek, zeul cu cap de crocodil și cu Unas, considerată o rasă de ființe reptiliene. În scrierile și legendele din India, Naga (devanagari: नाग
Reptilieni () [Corola-website/Science/319319_a_320648]
-
fost ocupată de o logie lungă de 4,6 m cu arcade, iar pereții sălilor erau pictați cu diferite figure zoomorfe și antropomorfe. Ferestrele castelului de la primul etaj au timpane triunghiulare, iar pereții sunt decorați cu bosaje de colț și frize pictate. Cea mai lungă și veche inscripție se află pe bastionul sud-vestic: “Propugnaculum istud fecit fieri Generosus Dominus Stephanus Lazar Regius Supremus Sedis Siculicalis Csik Gyrgio et Kazon. Anno Domini Millesimo Septingentesimo Trigesimo Primo 19 die Septembris”. După ridicarea zidului
Castelul Lázár () [Corola-website/Science/318967_a_320296]
-
afla generatoarele, au fost decorate similar cu alte structuri arhitecturale din fier, cum ar fi stațiile de tren sau piețele, cu influențe ale modernismului, care au ajuns recent în Portugalia. Au fost împărțite în trei secțiuni, separate de pilastri, mici frize dințate care fugeau pe orizontală și încoronau setul, un fronton mare spart. Secțiunile laterale aveau două deschideri: partea de jos acoperită de o mulură și partea de sus terminată cu un arc îcastrat. Secțiunea centrală, mai mare decât cele laterale
Centrala Tejo (ansamblu arhitectural) () [Corola-website/Science/321000_a_322329]
-
compoziție armonică, împarțită în trei zone separate de pilastri mari; în fiecare din aceste zone existând trei mari ferestre verticale, ornamentate cu o ramă care tranversează întreaga laterală. Deasupra fiecarei acestor mari ferestre, există o fereastră pătrată, un fel de friză pe partea de sus a clădirii. La Clădirea de Înaltă Presiune, motivele decorative sunt diferite de cele de la Joasă Presiune, unde influențele clasice, câștigă înălțime și grandoare; dar și așa, reia aceeași estetică de reâmbrăcare a cărămidei. În interior, cu
Centrala Tejo (ansamblu arhitectural) () [Corola-website/Science/321000_a_322329]
-
pereților verticali își păstrează locul teoria arhiereilor, între arcade cu decor floral: Ioan Zlataust, Atanasie, Chiril, Grigorie, Arhidiaconul Ștefan, Laurențiu. Pictura Tâmplei, așternută de același zugrav, pe peretele dinspre altar, cuprinde: Răstignirea, medalioane cu prorocii, apostoli, cu Isus Hristos pe tron, friza celor 12 praznice. Icoanele împărătești sunt zugrăvite direct pe perete (ca la Ocișor). În evoluția picturii, de la o epocă la alta, ansamblul de la Basarabasa constituie o operă de referință, biserica fiind încadrată prin vechimea sa și valoarea picturii, ca monument
Biserica de lemn din Basarabasa () [Corola-website/Science/316859_a_318188]
-
un amestec de pavaj din mozaic venețian și pavaj "pastellone". Palatul este, de fapt, format din două clădiri diferite, care au fuzionat în secolul al XVII-lea. Partea mai veche, realizată într-o arhitectură venețiano-gotică de pe la 1400 și care conține frize bizantine din secolul al XII-lea, a fost inițial cunoscută sub numele de Palatul Minotto; partea mai nouă, Palatul Barbarigo, a fost construită în secolul al XVII-lea. Cu ocazia căsătoriei lui Gregorio Barbarigo cu educata Caterina Sagredo, în 1739
Palatul Minotto-Barbarigo () [Corola-website/Science/333483_a_334812]
-
a părții de jos a picioarelor în raport cu bustul și a bustului în raport cu capul , ceea ce îl face mai mare. Lekythosii pe fond alb erau de asemenea foarte admirați, care prin gravitatea senină a chipurilor feminine, nu sunt lipsite de asemănare cu frizele Parthenonului. Această influență a lui Fidias se regăsește la Polygnotos sau la pictorul lui Cleophon. Pictorul din Eretria asigura trecerea la stilul înflorit. Pe un epinetron el a desenat cu precizia unui miniaturist un întreg grup de personaje feminine, zeițe
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
lui Poseidon/Zeus de la Artemision, ale cărui picioare depărtate, pe care greutatea corpului cade inegal, și brațele larg deschise sugerează rotația diniante de avarlirea tridentului sau fulgerului, deși la fel de solidă, pare mai mult liberă în mișcări decât solemnul Apollo de pe friza din Olimpia. Conducătorul de car de la Delfi era rodul unei arte conștiente. Partea de jos a corpului este alungită din grijă pentru corecția optică și mizează în permanentă efectele de contrast: grelele pliuri verticale ale chitonului, asemenea unei coloane ornate
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
din aur și fildeș, a Atenei Parthenos și a lui Zeus din Olimpia, înalta de 12 metri, dar decorul din marmură Parthenonului ne îngăduie să apreciem capodoperele clasicismului grec-cele două frontoane, cele 92 de metope și cei 160 metri ai frizei. Dintre toate stilurile arhitecturale antice, stilul de arhitectură greacă s-a dovedit a fi cel mai de durata. Arhitectură greacă este mai mult decât impresionantă, este atemporală. Nu trebuie să săpăm printre ruine pentru a găsi arhitectură greacă , este peste
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
numit acropola ( literalmente " oraș mare " ). Partenonul a avut toate elementele unui templu grecesc : coloanele și antablament , frontonul plin de sculpturi . A avut chiar și caracteristici suplimentare : metope înfățișând o lupta între centauri și Lapiți , al doilea rând de coloane cu friza lor reprezentând o procesiune civică de atenieni în detaliu rafinat, și în naos, statuia Atenei , cu coloane ionice delicate pe interior . Trezoreriile și stadioane pan- elenice importante cum ar fi Delphi și Olympia , erau locuri în care toți grecii veneau
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
sunt relicve frumoase . Și nu se mai construiesc catedrale gotice în prezent. Nici vastitatea de zgârie-nori din oțel și sticlă nu se pretează la o experiență umană . Grecii și-au sugerat grandoarea doar cu curbe și unghiuri, coloane și metope, frize și frontiane. Arhitectură greacă , croită de percepția umană , într-un fel născocește o măreție monumentală ce depășește și cel mai înalt zgârie-nori din prezent. Filosofia își are originea în orașele-state grecești, la începutul secolului VI i.en.. Predecesorii lui Socrate
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
fluviul la dispoziție și fiind izolați de lume prin deșert, egiptenii erau un popor insular de conservatori, xenofobi, mândrii și curioși. Produceau vase din ceramică și metale din bronz. Îi priveau pe străini că fiind josnici și respingători. Statuile și frizele egiptene aveau să înfățișeze asta prin redarea luptelor și cuceririlor. Basoreliefurile împodobeau porțile și pereții clădirilor înalte de 10 metri înălțime, în care inamicii erau apucați de păr și loviți cu putere de divinul faraon sau pe pereții mormintelor în
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
Universității Regele Carol I din Cernăuți", ale cărei cursuri le-a absolvit în 1934. Fiind student, a contribuit la publicațiile locale "Tribuna", "Spectatorul", "Munca intelectuală", "Evenimentul", "Glasul Bucovinei" și "Junimea literară". A fost un constant contributor la revistele "Capricorn", "Azi", "Frize", "Meșterul Manole", "Gândirea", Universul literar, "Revista Fundațiilor Regale" și "Vremea". A realizat o antologie de poezie, "Poeți tineri bucovineni" (1938) și a scris libretul operei lui Paul Constantinescu din , "Meșterul Manole". A fost recompensat cu "Premiul Societatea Scriitorilor Români" în
Mircea Streinul () [Corola-website/Science/337314_a_338643]
-
perete, împodobiți la colțuri cu coloanele în trei sferturi ale ordinului ionic. Turnurile sunt acoperite cu câte o cupolă semisferică, susținută de câte o cornișă impunătoare cu denticule. Pereții sunt tratați în spiritul ordinului, finisați de un antablament cu o friză alcătuită din triglife, amplasate într-un ritm mai dens. Golurile în arc ale ferestrelor și golul loggiei, sunt conturate cu arhivolte. În baza Hotărârei Consiliului de Miniștri nr. 124, din 15 februarie 1946 clădirea bisericii catolice a fost naționalizată, parohia
Catedrala Romano-Catolică Providența Divină din Chișinău () [Corola-website/Science/329042_a_330371]
-
în acea perioadă. Dar în 1954, Gisela Richter a semnalat că numele de Atenodoro și de Agesandru erau foarte comune în insula Rodos în acea perioadă și, plus de asta, a observat o mare asemănare între grupul statuar și o friză care reprezenta lupta dintre zei și giganți în Altarul lui Zeus din Pergamon. Mai precis, trăsăturile chipului lui Laocoon sunt foarte asemănătoare cu cele ale gigantului pe care Atena în prinsese de păr, precum și șerpii marini au echivalenții lor în
Laocoon și fiii săi () [Corola-website/Science/328829_a_330158]
-
Pictura bisericii ortodoxe a fost finalizată în anul 1820 de către pictorul Nicolae din Lupșa Mare. În naosul bisericii, pictorul Nicolae din Lupșa Mare a zugrăvit "Ciclul Patimilor" iar în absida altarului a fost pictată "jertfa lui Avraam", "Sf. Troiță" și "friza patriarhilor". Icoanele împărătești au fost pictate cu o decorațiune în ipsos și datează din secolul XVIII-lea. Zugravul Nicolae de la Lupșa Mare a realizat la biserica de lemn din Roșia, cea mai importantă lucrare din activitatea sa, desfășurată în Valea
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
Cei doi soți au trebuit să-și împartă sarcinile între ei. Statuia din bronz a fost sculptată de către Gabriela Manole-Adoc în perioada iunie 1978 - octombrie 1979, în timp ce soțul ei a realizat altoreliefurile de pe soclul statuii. Cele șase altoreliefuri realizează o friză epică, cuprinzând toate elementele istorice reprezentative ale Războiului de Independență: momentul mobilizării armatei, declarația de independență citită de Mihail Kogălniceanu, pregătirea de război, luptele cu turcii, asaltul la redută și sunetul de goarnă al roșiorilor, exprimând victoria. Sculptorii au dorit
Statuia Independenței din Iași () [Corola-website/Science/307976_a_309305]