897 matches
-
de meserii din domenii diverse (alimentație publică, comerț, construcții, hotelier, alte servicii), acreditate de Consiliul Național de Formare Profesională pentru Adulți: barman, bucătar, cofetar-patiser, ospătar, preparator produse din carne și pește; confecționer din AL și PVC, dulgher-tâmplar-parchetar, zidar; coafor, cosmetician, frizer, manichiurist-pedichiurist, maseur; comerciant vânzător mărfuri alimentare/ nealimentare; cameristă, lucrător hotelier, recepționer; agent imobiliar, asistent manager, contabil, inspector resurse umane. Cursurile sunt organizate în săli de curs proprii, cu dotări specifice, cu personal specializat cu experiență. Absolvenților li se eliberează diplome
Agenda2006-05-06-general6 () [Corola-journal/Journalistic/284695_a_286024]
-
etaj III. I. BÎTEA Formare profesională l La Școala de Afaceri și Meserii La Școala de Afaceri și Meserii Timișoara vor debuta joi, 9 februarie, cursuri de pregătire pentru meseriile următoare: bucătar, brutar, cofetar-patiser, ospătar, lucrător în alimentație; coafez(ă), frizer, cosmetician, maseur, manichiurist, pedichiurist; contabil; comerciant vânzător mărfuri alimentare, comerciant vânzător mărfuri nealimentare, lucrător în comerț; operator calculator electronic și rețele. Pe de altă parte, se fac înscrieri pentru un curs pentru cofetari-patiseri, un curs de croitorie (croi și execuție
Agenda2006-05-06-general6 () [Corola-journal/Journalistic/284695_a_286024]
-
oprit pentru mai multă vreme într-o școală din provincie, departe de un drum în toată regula și de o gară. O adevărată călătorie devenea însăși trecerea de hotar, adică excursia la oraș. Cumpărăturile, depunerea actelor la primărie, întotdeauna același frizer în piața primăriei, în același halat, spălat și băgat în clor fără efect, fiindcă vopseaua de păr a clientelor lăsa pe el pete caligrafice, semne chinezești. Mama își vopsea părul, iar tatăl meu o aștepta în cafeneaua Nowa, la una
OLGA TOKARCZUK - Rătăcitorii () [Corola-journal/Journalistic/4313_a_5638]
-
Tanti Kovács! O.R.L., canișul jucăuș, sosește lătrând de zor, se-apucă să amușine, ceva pare să nu fie-n regulă cu mirosul lui Székely, pentru că O.R.L. nu se mai oprește din lătrat. - E încă-n viață Hutera Béla, frizerul ăla bețivan împreună cu care ai fost în lagăr la americani, micuțule, sâsâie Kovăcioaia de lângă coteț. Te-a văzut cum ai pactizat cu ofițerii americani, primeai de la ei pachete, ba chiar ai primit și un aparat de emisie-recepție. Ai grijă, să
Bogdán László: Blazonul cu două lebede (fragment) by George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/4213_a_5538]
-
de stabilitate, de contact cu realitatea, pentru cineva care își pierde reperele. Intriga, dacă există cu adevărat una, se află în dorința subită și inexplicabilă a lui Eric de a se tunde în cartierul unde a copilărit, la un anumit frizer. Gestul în sine este banal, el însă dobândește proporții odiseice pentru acest Ulisse postmodern, postuman, postum. Întoarcerea în îndepărtata Ithaca a copilăriei presupune o călătorie obstaculată, periculoasă prin cosmopolisul ca metaforă a unei lumi fracturate, aflată întrun echilibru precar. Pe parcursul
Apocalipsa cosmopolitană by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4249_a_5574]
-
acasă, la slujbă și în Cameră, asupra teribilei creații datorate fanteziei Suveranului, se pare, cu adevărat măreață. Este ea folositoare națiunii, propășirii țării? - Ideea aceasta e un vierme de nebunie al întregii case regale, conchide, după o lungă perorație, bătrânul frizer Alexe, proprietar cinstit și venerabil al frizeriei „La Alexe” de pe strada Împăratul Traian. O spune cu un ton atât de înverșunat, încât clientul abia săpunit și-a dus instinctiv amândouă mâinile la gât. - Ba să am iertare, intervine pe un
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
tovarăș de nădejde”. Mai întâi, a știut totdeauna să nu atace vreun reprezentant al „clasei conducătoare”, ci numai „pături” (dacă muncitorii sunt „clasă”, intelectualii sunt doar o „pătură” care nu prea ține de cald „dictaturii proletariatului”!) și... „cearșafuri”: chelneri și frizeri ciubucari, șefi de aprozar care fură la cântar, profesori care dau preparații fără să declare la fisc câștigurile „ilicite”, academicieni care își însușesc lucrările subalternilor, ingineri care nu predau construcțiile la termen. Aici „tăia în carne vie”, era necruțător, încât
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
de faptul că atunci când o scoate la plimbare, Muți, cățelușa, prea își murdărește „boticul” moșmăind prin frunzele uscate. Și toată lumea știe: tovarășu' Perju nu poate refuza o femeie, fie și în altă „calitate” decât aceea de soție. „Nu că sunt frizer, dar sunt galant!”, îi place să se autoironizeze cu o vorbă din Caragiale. Pentru că marele clasic este o veche slăbiciune a lui, de când a „căzut” la examenul de maturitate (în „vremurile de tristă amintire” i se spunea bacalaureat). Nu citise
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
când În când În fața câte unei vitrine, care i se părea lui mai interesantă. A contemplat, de pildă, stofele și sulurile de ață colorată care se zăreau prin geamul prăfuit al merceriei numită „Borangicul“, apoi a urmărit Îndelung meșteșugul unui frizer cu mâini de halterofil, care tundea plictisit un bărbat, iar bărbatul l-a remarcat și s-a uitat urât la el, așa că Vasile și-a continuat drumul, până când a ajuns În dreptul unei clădiri jupuite, care stătea să cadă: fostul teatru
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
inginer Elena Barzic și inginer Prisăcaru. Contabili: Dorel Străchinaru, Lucia Manoliu, Ilie Melinte, Virginia Prisăcaru, Virginia Pintileasa, Liviu Dzetzet, Gheorghe Andronache, Maria Rusu și Vasile Diac. Lucrători la banca de credit: L. Manoliu, Elena Petrescu, H. Drobotă și Dan Străchinaru. Frizeri: Ionel Vârlan, Doinița Leonte și Victor Slătineanu. Alte ocupații pentru locuitorii comunei: gestionari, pădurari, brutari, cofetari, medici și tehnicieni sanitari, umani și veterinari, lucrători la C.E.C., șoferi, mecanici agricoli, juriști etc. Un loc important revine ocupațiilor casnice. Principalul practicant al
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
al tărîmului d-sale cochet-anacronic. Trăsăturile acestuia sînt, desigur, polemice, în răspăr cu poza "reușitei", a oficializării, însă într-un registru ludic, observînd o măsură ce-l ferește de excesul insurgent, de crisparea plebeiană. E o ripostă bine temperată. Alături de frizer, funcționar , fotograf, avocat, ofițer, exponenții bravi ai umanității provinciale, se înscrie în spectacol și poetul. Cartea d-sale de vizită e delicios parodică: "în prezent sînt un biet poet premiat / cu frunze de urzici Doamne cît de trist / am fost
Retrospectivă Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8840_a_10165]
-
parastas trăiește îndestulat o vreme, blagoslovind rudele care au trimis de-ale gurii "pomană să-mi fie (cînd trăiam nu mi-au trimis un pachet măcar)", fără a mai pune la socoteală avantajele statutului de fantomă. De exemplu, pleci de la frizer fără să plătești (de fapt, te razi singur...), iar patronul unui restaurant, nu tocmai larg la pungă, te tratează, pe cheltuiala lui, cu toate bunătățurile, de frica lumii de apoi. Farsa se dă în vileag, și ziarele încep iar să
Joacă pentru zei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8876_a_10201]
-
Bariera se ridică agale,/ căruțe cu păsări, cu fructe, cu mac / intră în orașul mic, salutate/ de cocoșul cu trîmbița spartă.// Huruie storuri de case bogate/ și mîini dolofane așează-n ferestre/ plăpumi azurii peste care/ cresc norii pernelor albe.// Frizerii stau în stradă plictisiți / încă înainte de începerea zilei, / ar spune ceva dar preferă / să privească amorașii de piatră.// Căruțele cîntă din osii uscate/ și ajung în piață cu bidoane de lapte, / altele caută judecătoria de ocol / unde țăranii coboară / și
Retrospectivă Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8863_a_10188]
-
ani, dar nu-și pierduse nici demnitatea, nici umorul. Scena întâlnirii din 4 august este deopotrivă revigorantă și înduioșătoare: "Pe tata îl găsesc în stradă, aproape de casă. Îl sprijină vărul care a venit să-l scoată la plimbare și la frizer. E mic, necrezut de mic, mult gârbovit și face pași mărunței, dar umblă fără teamă și ochii-i sunt vioi. Îl iau de brațul drept fără să mă fi observat și când întoarce capul îi cer să nu plângă. - Să
Acasă la Sigmund Freud by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/8817_a_10142]
-
de critic literar. Problema aceasta se pune în general atunci când este vorba de condiția de scriitor. Multor scriitori nu le convine să spună că sunt de profesie "scriitori". Pare banal. Cum adică, "de profesie"?! Sunt ca un medic, ca un frizer, ca un inginer? Da, bineînțeles că sunt asemenea lor. Și-apoi, chiar dacă această condiție, de scriitor, are ceva misterios, astral, ceva înălțător, nu este corect din partea noastră s-o numim altfel decât profesie, pentru că miracolul nu interesează publicul, el se
Profesia de critic literar by Alex. Ştefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9899_a_11224]
-
al unei epoci lipsite de tabloide, vizează direct cenzurarea tuturor informațiilor care ar avea ca subiect "coafura doamnei Franasovici". În legătură cu această ciudată și caragialiană interdicție, Ioan Lăcustă dă toate lămuririle necesare. Soția ministrului Richard Franasovici a acționat în instanță un frizer de ale cărui talente fusese profund nemulțumită. Curentul din 7 august 1934 nota: "Doamna Franasovici a introdus acțiune directă contra coaforului Ionică. După cum am prevăzut într-una din cronicile noastre trecute, doamna Franasovici, nemulțumită cu rezultatul plângerii făcute la Parchet
Romanul cenzurii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8956_a_10281]
-
gropii, de-a lungul drumului Cuțaridei. Lume nevoiașă, ceferiști de lucrau la stat, meseriași pe banii lor, niște zidari, plini de copii, cu muieri frumoase și parșive, un negustor care ridicase odăi de zid și deschisese cârciumă la rampă, un frizer, un croitor cu atelier mecanic și ucenic; semăna a așezare, nu-i mai era frică iarna când cădeau viscolele" (fragment tot din capitolul introductiv). Grigore are filosofia sadoveniană a trecerii timpului, materializat în anotimpuri, dar ceea ce vede el nu e
Viața ca o panoramă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9253_a_10578]
-
este întrerupt de proiecții nostalgice spre întemeiere și întemeietorii locului. După primii veniți, s-au statornicit în Cuțarida ceferiștii plini de copii, precupeții olteni ocupați cu grădinăritul, chivuțele care adună sticle și cârpe, apoi tramvaiștii, zidarii. După marea plebe vin frizerul, croitorul, brutarul etc., când cârciumarul Stere prinsese bine cheag. În sfârșit, preotul și biserica aduc așezării un oarecare echilibru. Numai Stere și paznicul de început își mai amintesc "câmpul gol", de la origini. Ei pot depune mărturie cum "se mișcă lumea
Viața ca o panoramă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9253_a_10578]
-
aleagă între "lumea bună" și "anarhiști". Pe parcursul anilor corul înființat de Istrati și-a schimbat componența individuală, dar a rămas în tradiția mișcării locale și, în anii de după război, l-am regăsit sub conducerea unui nepot al bunului său prieten, frizerul Constantinescu. La manifestații, copiii mărșăluiau pe marginea convoiului. Strigam și noi cît ne ținea gura: "Jos guvernul", "Moarte capitalismului", "Moarte exploatării", "Trăiască votul universal!" și, măcar că nu știam despre ce e vorba, eram convinși că îndeplinim un voluntariat conștient în
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
constatarea că, de bun timp încoace, își face loc în discursul public, printre altele, acaparatoare, retorica întrebare: "Care mai e soarta politică a României acum?" De la tarabagiul din piață, până la eminentul universitar, de la bineinformatul taximetrist, până la versatul politician, scriitori, medici, frizeri, preoți, vorbitori de unul singur prin tramvaie, polițai, liceeni fumând la "Cetatea" din Cișmigiu, stewardese, arbitri de fotbal ori comercianți ambulanți, toți, într-o devălmășie a spiritului iscoditor, se frâmântă, caută și uneori chiar formulează diagnostice privind destinul țării, acum
Două tablete by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/8175_a_9500]
-
nimeni, înainte de alegeri apăreau niște poze pe garduri și în stațiile de autobuz, cu niște femei dolofane, pieptănate ca la carte, niște femei fără sânge în ele, apăreau niște tovarăși, toți semănau între ei, parcă pe toți îi tundea același frizer, un frizer la scară națională, e și asta o performanță, ziceam că acești oameni pe care îi votam fără să știm cine sunt tare semănau unii cu alții, toți aveau fălci și cefe ca niște tauri, spre deosebire de cei pe care
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
alegeri apăreau niște poze pe garduri și în stațiile de autobuz, cu niște femei dolofane, pieptănate ca la carte, niște femei fără sânge în ele, apăreau niște tovarăși, toți semănau între ei, parcă pe toți îi tundea același frizer, un frizer la scară națională, e și asta o performanță, ziceam că acești oameni pe care îi votam fără să știm cine sunt tare semănau unii cu alții, toți aveau fălci și cefe ca niște tauri, spre deosebire de cei pe care îi vedeai
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
poartă pe două cărări, intrând în gura spurcată a bunicii, care blestema crâșmele de mama-focului. Și mai avea bunicul un hobby, acela de a mă trimite săptămânal la tuns cu trei creițari, pe care-i împărțeam pe din două cu frizerul poreclit Bouțul, că tot nu avea ce să tundă. Nițucă era mai tânăr decât fratele său Constantin, poetul popular, întors olog din primul război mondial, dar vindecat miraculos de doctorul Reginei Maria. Atunci când Constantin Sasu și-a deschis o crâșmă
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
nu ai priză la oamenii tari și la cititorii noștri de elită." "Mă, Coletuțo, cititori de elită, cititori de elită, da' să o ia și coafezele, tată!" Își trage o palmă-n frunte. O face entuziast: "Apropo. Am fost la frizer ieri. Mă rog, salon cu de toate, știi tu, frizerie, coafor, manichiură, alea, alea, tot tacâmu' pentru toți, și gagici, și oameni..." "Și gagici, și oameni", îl ironizează ea cu finețe, întrerupîndu-l. "Așa. Lasă, spune mai departe!", se arată, totuși
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
pe care-o resimțea pentru numerele mari și foarte mari, câțiva teozofi de duzină, un călugăr zen și un derviș indian - ultimul pretinzând că, prin concentrare, putea să se transforme În orice obiect, cu excepția unei unghiere -, câțiva sufiști și un frizer. Iubitorii de Mașini dezbăteau probleme precum „De ce briceagul elvețian a rămas pliat, iar bormașina s-a revoltat?“, „În care ceasuri putem avea Încredere: În cele cu arc, În cele electronice sau În cele cu cuc?“, „Eul unui automobil e dat
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]