742 matches
-
modalitate de constituire a unor părți din teritoriile statelor arabe, folosită de regulă în urma încheierii unor tratate sau înțelegeri bilaterale. Cedările voluntare pe baza acordurilor frontaliere au drept obiect teritorii slab populate, cu frontiere neclare și se referă la reajustări frontaliere pe baza acordurilor de reciprocitate. O asemenea situație s-a înregistrat în urma semnării tratatului trilateral din 29.07.1974 între Arabia Saudită, Oman, E.A.U., prin care teritoriul oazei Buraimi a fost partajat între Oman și E.A.U. (șase sate din
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
dintre Arabia Saudită și Iordania în deșertul Marele Nefud, în 1965 a fost încheiat un acord între cele două state prin care s-au stabilit și realizat o serie de schimburi reciproce de teritorii din deșert în favoarea statului iordanian. Un acord frontalier similar a fost încheiat în 1981 între Arabia Saudită și Irak, prin care s au efectuat ajustări ale graniței comune și a fost desființată una din cele două zone neutre de la frontiera sudică a Irakului (anulată din 1967), pe teritoriul căreia
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
de la frontiera sudică a Irakului (anulată din 1967), pe teritoriul căreia, datorită resurselor de apă potabilă disponibile în zonă, a fost permis în continuare accesul liber al triburilor de beduini cu turmele. În anul 1984 a fost perfectat un acord frontalier între Irak și Iordania, prin care a fost stabilit traseul frontierei comune din regiunea deșertului Sirian, procedându-se la reajustări ale graniței. Cedările voluntare prin tratate de pace sau înțelegeri politice bilaterale se referă de regulă la teritorii care au
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
o modalitate cu o pondere foarte redusă în modificarea teritoriilor naționale, constând în extinderea/restrângerea teritoriului unui stat ca urmare a dinamicii unor fenomene naturale: modificarea cursului unui râu cu rol de frontieră naturală (acreție morfo-hidrografică); modificări morfometrice în zonele frontaliere prin procese morfo-eoliene, respectiv modificarea poziției dunelor de nisip de către vânt (acreție morfo-eoliană). Aceste elemente produc efecte neînsemnate ca dimensiuni, dar care de-a lungul timpului au generat punctual, o serie de stări tensionate între state. Acreția morfo-hidrografică constă în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
atribut de personalitate fiecărui stat sau entitate teritorială în parte. Prin urmare, ea este condiționată practic, de aceiași factori, naturali și antropici, care condiționează și stabilirea frontierelor și care își spun cuvântul în maniere și proporții diferite în configurarea conturului frontalier al statelor (vezi Capitolul 2.2.6. Frontierele arabe - barometrul (in)stabilității regionale). Pentru stabilirea riguroasă, pe baza unor mărimi valorice, a tipologiei statelor arabe după criteriul formei teritoriului statal, am proiectat și folosit o serie de parametri complecși și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
acest lucru. Astfel, doar două capitale arabe au o poziție de centralitate în cadrul teritoriului național, respectiv Riyad în Arabia Saudită și Bagdad în Irak, restul situându-se într-o zonă periferică a țării, fie în regiunile litorale, fie într-o regiune frontalieră de contact ce oferă racordarea facilă la fluxurile comerciale transfrontaliere. Totodată, capitalele sunt localizate, în general, în regiunea locuită de etnia majoritară din stat, fapt ce poate amplifica uneori tendințele centrifuge ale populațiilor minoritare, mai ales dacă acestea locuiesc compact
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
Cairo și reședința autorității palestiniene, orașul Ramallah din Cisiordania. Unele capitale din această categorie au poziție excentrică în raport cu teritoriul, între care Damasc, situat în „lobul” din extremitatea sud vestică a Siriei. c. Capitalele periferice (de frontieră) sunt situate în zonele frontaliere (20 km. distanță de frontieră în interiorul teritoriului). În această clasă se încadrează majoritatea capitalelor arabe, dispuse în regiunile costiere mai dens populate, datorită condițiilor naturale mai favorabile față de cele oferite de întinderile deșertice din interior. Unele capitale periferice se află
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
a spațiilor pe care le delimitează sau în sens contrar, le catalizează stările conflictuale reciproce. Frontierele constituie elementele ce marchează designul segregării spațiului politico teritorial și bonitării la nivel statal a realităților din ecumena geopolitică. A. Particularități politico-geografice ale limitelor frontaliere arabe Caracteristicile evoluției istorice și politico-administrative a spațiului arabofon au determinat anumite trăsături în ceea ce privește constituirea, dinamica teritorială și funcțiunile politice ale frontierelor, cu implicații directe asupra stărilor de conflictualitate ce decurg din definirea lor. Totodată, aceste caracteristici au determinat proliferarea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
evoluției istorice și politico-administrative a spațiului arabofon au determinat anumite trăsături în ceea ce privește constituirea, dinamica teritorială și funcțiunile politice ale frontierelor, cu implicații directe asupra stărilor de conflictualitate ce decurg din definirea lor. Totodată, aceste caracteristici au determinat proliferarea numeroaselor limite frontaliere atipice (linii de demarcație, limite ale zonelor de ocupație, limite ale zonelor demilitarizate etc.), care, pe lângă frontierele de stat propriu-zise, vin să complice și mai mult desenul spațial al sistemului frontalier. În cuantificarea mărimii (lungimii) limitelor frontaliere am luat în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
lor. Totodată, aceste caracteristici au determinat proliferarea numeroaselor limite frontaliere atipice (linii de demarcație, limite ale zonelor de ocupație, limite ale zonelor demilitarizate etc.), care, pe lângă frontierele de stat propriu-zise, vin să complice și mai mult desenul spațial al sistemului frontalier. În cuantificarea mărimii (lungimii) limitelor frontaliere am luat în considerare nu doar frontierele propriuzise, ci am inclus întreaga gamă de limite teritoriale existente în momentele cronologice de referință (frontierele de stat propriu-zise, fațadele maritime, liniile de demarcație, limitele teritoriilor dependente
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
proliferarea numeroaselor limite frontaliere atipice (linii de demarcație, limite ale zonelor de ocupație, limite ale zonelor demilitarizate etc.), care, pe lângă frontierele de stat propriu-zise, vin să complice și mai mult desenul spațial al sistemului frontalier. În cuantificarea mărimii (lungimii) limitelor frontaliere am luat în considerare nu doar frontierele propriuzise, ci am inclus întreaga gamă de limite teritoriale existente în momentele cronologice de referință (frontierele de stat propriu-zise, fațadele maritime, liniile de demarcație, limitele teritoriilor dependente, limitele zonelor de ocupație și zonelor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
limitelor teritoriale din spațiul arabofon însumează 66.880 km., dintre care 60.284 km. (90,1%) reprezintă frontierele de stat propriu-zise (34.345 km. frontiere terestre și 25.939 km. fațade maritime), iar 6.596 km. (9,9%) sunt segmente frontaliere atipice (linii de demarcație, limite ale zonelor de ocupație etc.). Distribuția ponderii celor două categorii de limite teritoriale este diferită de la un stat la altul și reflectă de fapt repartiția stabilității și echilibrului geopolitic la nivel regional (Tabelul nr. 10
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
teritoriale este diferită de la un stat la altul și reflectă de fapt repartiția stabilității și echilibrului geopolitic la nivel regional (Tabelul nr. 10, fig. 35, fig. 36). Un număr de 17 state au frontierele bine configurate, alcătuite exclusiv din dyade frontaliere oficial recunoscute pe plan internațional. Michel Foucher a introdus în geografia politică termenul de dyadă pe care îl definește ca fiind tronsonul de frontieră ce separă două state. Potrivit autorului menționat, în bilanțul geopolitic al unui stat trebuie analizate diferitele
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
pe plan internațional. Michel Foucher a introdus în geografia politică termenul de dyadă pe care îl definește ca fiind tronsonul de frontieră ce separă două state. Potrivit autorului menționat, în bilanțul geopolitic al unui stat trebuie analizate diferitele sale dyade frontaliere, cu precădere cele care generează stări conflictuale. Un număr de 9 state arabe, plus Israelul, au o pondere relativ ridicată a segmentelor frontaliere atipice: Teritoriile palestiniene (97,2% din lungimea frontierelor), Sahara Occidentală (53,7%, inclusiv Berma interioară de separație stabilită
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
separă două state. Potrivit autorului menționat, în bilanțul geopolitic al unui stat trebuie analizate diferitele sale dyade frontaliere, cu precădere cele care generează stări conflictuale. Un număr de 9 state arabe, plus Israelul, au o pondere relativ ridicată a segmentelor frontaliere atipice: Teritoriile palestiniene (97,2% din lungimea frontierelor), Sahara Occidentală (53,7%, inclusiv Berma interioară de separație stabilită de autoritățile marocane), Somalia (38,8%, inclusiv limitele autoproclamatelor regiuni secesioniste Somaliland și Puntland), Maroc (11,9% frontiera cu Sahara Occidentală), Iordania (5,8
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
frontierelor), Sahara Occidentală (53,7%, inclusiv Berma interioară de separație stabilită de autoritățile marocane), Somalia (38,8%, inclusiv limitele autoproclamatelor regiuni secesioniste Somaliland și Puntland), Maroc (11,9% frontiera cu Sahara Occidentală), Iordania (5,8% limita cu Cisiordania), Sudan (5,7% segmentele frontaliere din ariile disputate Halaib și Ilemi), Egipt (5% în zona “triunghiului” Halaib), Siria (3,1% limita cu Israelul din platoul Golan), Liban (0,7% limita cu Fermele Sheba). Aceste cifre exprimă de fapt gradul de instabilitate al perimetrelor frontaliere și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
segmentele frontaliere din ariile disputate Halaib și Ilemi), Egipt (5% în zona “triunghiului” Halaib), Siria (3,1% limita cu Israelul din platoul Golan), Liban (0,7% limita cu Fermele Sheba). Aceste cifre exprimă de fapt gradul de instabilitate al perimetrelor frontaliere și în consecință, a situației geopolitice regionale. Desenul actual al limitelor frontaliere este expresia teritorializată a efectelor conjugate ale factorilor umani (istorico-politici, administrativi) și naturali. Aceste frontiere remanente nu întrunesc întotdeauna consensul populațiilor pe care le delimitează, fiind veritabile “bombe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
triunghiului” Halaib), Siria (3,1% limita cu Israelul din platoul Golan), Liban (0,7% limita cu Fermele Sheba). Aceste cifre exprimă de fapt gradul de instabilitate al perimetrelor frontaliere și în consecință, a situației geopolitice regionale. Desenul actual al limitelor frontaliere este expresia teritorializată a efectelor conjugate ale factorilor umani (istorico-politici, administrativi) și naturali. Aceste frontiere remanente nu întrunesc întotdeauna consensul populațiilor pe care le delimitează, fiind veritabile “bombe” cu efect întârziat în epoca postindependență. Ele fac obiectul unor mize de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
3.2.4. Relațiile tensionate cu statele nearabofone din spațiile limitrofe - coordonate politico-teritoriale). Într-o manieră siminlară frontierele dintre Irak, Iran și Turcia despart minoritatea kurdă din regiune, rămasă fără un stat propriu. Există și situația inversă, în care perimetrul frontalier al aceluiați stat include comunități de diferite origini etno-confesionale, generând stări conflictuale interne. Este cazul statelor arabofone mixte din Africa saheliană, precum Sudan și Ciad, unde coexistența comunităților arabo-islamice în nord și a populațiilor negroide creștine și animiste în sud
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
distanță, „la masa verde”, se caracterizează printr-o geometrie aproape perfectă, cu o reprezentare spațială dată de linii drepte și unghiuri perfecte, așa cum sunt frontierele statelor din Africa arabofonă, din nordul și din sudul peninsulei arabice. Multe dintre aceste segmente frontaliere nu au fost marcate pe teren pentru mult timp (unele nu sunt nici în prezent), element ce a alimentat permanent diferendele de frontieră dintre statele vecine, multe din ele soluționate prin decizii ale Curții de Arbitraj de la Haga. Trasarea acestor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
populate din regiunile specificate - Sahara, deșertul sirian, Rub-al-Khali. Din acest motiv, ponderea frontierelor deșertice de platou, desenate pe hartă de la birou, este cea mai ridicată pe ansamblul spațiului politico geografic arabofon (54,1% - 36.185 km.), fiind majoritară în economia frontalieră a majorității statelor arabofone, cu excepția statelor insulare Bahrain, Comore și Malta, ce nu dispun de segmente de frontieră încadrabile acestei categorii (Tabelul nr. 11, fig. 37 și fig. 38). De altfel, dată fiind relativa monotonie a cadrului natural pe mari
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
factorii naturali au jucat un rol mai puțin semnificativ în stabilirea frontierelor de stat și liniilor de demarcație. Prin urmare, ponderea frontierelor topologice (trasate de-a lungul catenelor montane, cursurilor de apă) este relativ scăzută în economia generală a rețelei frontaliere arabe - 7,1% (4.756 km.) din lungimea totală a limitelor din spațiul arabofon. Frontierele orografice (pe catene montane, pe creste de interfluvii, pe platouri înalte) dețin doar 3,5% (2.332 km.) din lungimea totală a frontierelor și liniilor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
orografice (pe catene montane, pe creste de interfluvii, pe platouri înalte) dețin doar 3,5% (2.332 km.) din lungimea totală a frontierelor și liniilor de demarcație. Acestea cuprind câteva segmente de frontieră din aria munților Atlas (30% din dyada frontalieră algeriano-marocană), din aria munților Antiliban (70% din dyada siriano libaneză), din munții Kurdistanului (95% din dyada turco-irakiană și 40% din frontiera irakiano-iraniană), din munții Asir (10% din frontiera saudito-yemenită) și din Podișul înalt etiopian (60% din frontiera Eritreanoetiopiană). Prin urmare
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
dyada siriano libaneză), din munții Kurdistanului (95% din dyada turco-irakiană și 40% din frontiera irakiano-iraniană), din munții Asir (10% din frontiera saudito-yemenită) și din Podișul înalt etiopian (60% din frontiera Eritreanoetiopiană). Prin urmare, majoritatea statelor arabofone nu dispun de segmente frontaliere orografice, fiind doar 8 state care dețin o pondere redusă a granițelor montane: Liban (38,7%), Irak (24,7%), Eritrea (19,7%), Maroc (11,9%), Siria (10,7%), Algeria (6,3%), Yemen (4%), Arabia Saudită (2,1%). Ponderea frontierelor fluviale este
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
7%), Irak (24,7%), Eritrea (19,7%), Maroc (11,9%), Siria (10,7%), Algeria (6,3%), Yemen (4%), Arabia Saudită (2,1%). Ponderea frontierelor fluviale este de asemenea redusă - 3,4% (2.280 km.) din totalul frontierelor arabe, reprezentative fiind sectoarele frontaliere de pe cursul fluviului Shatt-el-Arab (6% din lungimea frontierei irakiano-iraniene), de pe valea Iordanului (10% din dyada iordaniano-israeliană și 60% din frontiera iordanianocisiordaniană), de pe râul Yarmouk (7% din dyada siriano-iordaniană), de pe râul Kebir (10% din frontiera sirianolibaneză), de pe fluviul Tigru (4% din
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]