628 matches
-
a devenit celebră „dragi tovarăși și prieteni”, ci cu mult mai democratica și corecta politic „Dragi tovarășe și tovarăși”. În anul următor, 1967, prima pagină a anului reține doar o casetă cu mențiunea „Din discursul tovarășului...”, plasată, e drept, deasupra frontispiciului, dar care are doar patru rînduri ce se încheie cu sintagma „făurirea viitorului fericit al scumpei noastre patrii”. În rest, un articol de An Nou de Perpessicius, reproduceri dintr-o expoziție de artă plastică, o tabletă cu urări semnată de
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4813_a_6138]
-
de discurs și articolul convențional semnat de vechiul proletcultist Ghilia sînt diminuate ca spațiu tipografic și împinse în mod semnificativ spre periferia paginii 1. În 1968, pe prima pagină a numărului 1 al Gazetei literare din 4 ianuarie, apar deasupra frontispiciului trei casete: prima anunță „Versuri de Maria Banuș, Mihai Beniuc, Gheorghe Tomozei, G. Alboiu, Iordan Chimet”. A doua: „Arhiva albă, Petru Popescu, Întîlnire cu Mona-Lisa”, iar a treia: „Iliada într-o nouă versiune, Cîntul al nouălea”. Două texte pe două
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4813_a_6138]
-
Luminița Marcu Numărul 20, din 18 mai [1967], are deasupra frontispiciului revistei trimiterea la „Scriitori ai secolului XX, Faulkner, Rilke”, un semn evident al deschiderii spre cultura occidentală care se manifesta pe toate planurile și, așa cum se stabilise de curînd, indiferent de „modalitatea artistică”. Doar că imediat sub, toată pagina 1
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4682_a_6007]
-
Luminița Marcu Gazeta literară numărul 17 din 27 aprilie 1967 este un foarte interesant exemplu de îmbinare a sărbătorii politice cu un autohtonism din ce în ce mai apăsat. Deasupra frontispiciului, care are, desigur, culoarea roșie, stă scris, cu același roșu aprins, „Trăiască 1 Mai”. Îndemnul cu litere minuscule, care există pe toate publicațiile românești din timpul regimului comunist, „Proletari din toate țările, uniți-vă!”, este acum parcă mai vizibil ca
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4722_a_6047]
-
Luminița Marcu Comemorarea lui Eminescu se insinuează cu cîteva numere înainte de numărul propriu-zis care coincide cu data morții poetului (...). Numărul dedicat exclusiv poetului este numărul 24 de joi 11 iunie 1964, care are sub frontispiciu precizarea „Număr omagial închinat comemorării a 75 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu”. [...] Toate cele 12 pagini ale acestui număr omagial sînt dedicate exclusiv poetului, nu există nici un alt articol, text, vers care să se refere la altceva în afară de
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4978_a_6303]
-
de data aceasta cu albastru deschis. Ori de cîte ori va apărea această rubrică (și va apărea deseori de-a lungul anului), același chenar al țării va apărea și el, în diverse culori. (O dată cu această rubrică, culorile, rezervate pînă acum frontispiciului și unor casete mai importante cu anunțuri de sărbători politice încep să migreze și în restul paginilor reviste.) Interesant este de asemenea și faptul că în acest număr 4, cu harta patriei, apare pe prima pagină un anunț în legătură cu „comemorarea
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4995_a_6320]
-
însă că, la 76 de ani distanță, publicația merită o a doua șansă, pe care aceasta a și fructificat-o. Așa se face că proza (foarte) scurtă Thank you for the light (Mulțumesc pentru foc) se poate citi online sub frontispiciul „The New Yorker”. Cenzurarea crocodilului Pe site-ul Eurozine a apărut foarte recent un reportaj semnat de jurnalista rusă Marina Ahmedova, Crocodilul, realizat după patru zile de documentare în compania consumatorilor de droguri din Ecaterinburg. Textul a fost publicat inițial
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4413_a_5738]
-
Luminița Marcu Numărul din „Gazeta literară” care aniversează 23 august are o banderolă tricoloră deasupra frontispiciului, o soluție simplistă de paginare festivă, care amintește de anii 50. Citatul deja tradițional din Nicolae Ceaușescu însoțește tricolorul, iar cele două poezii ocazionale din pagina 1 aparțin poeților Al. Andrițoiu și Ion Bănuță. Însă conținutul propriul-zis al revistei, dincolo de
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4640_a_5965]
-
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a transmis sâmbătă, la Siculeni - Harghita, tuturor celor care condamna stema aflată pe frontispiciului Gimnaziului Márton Áron din Miercurea Ciuc, să nu fie deranjați de istoria, de valorile și de trecutul secuilor. Alături de parlamentarii maghiari, de consulul general al Ungariei de la Miercurea Ciuc, Zsigmond Bârnă Pál, de autoritățile județene și locale, presedintele UDMR a participat sâmbătă
Kelemen Hunor încurajează afişarea stemei Ungariei pe liceele din secuime () [Corola-journal/Journalistic/46466_a_47791]
-
Chiar și dacă azi nu trag cu tunuri în noi, încearcă să ne ia istoria prin cuvinte și prin fapte", a spus Kelemen Hunor, potrivit NewsIn. "De aici, de la Siculeni, le transmitem tuturor cărora le înțeapă ochii stema aflată pe frontispiciul liceului Márton Áron din Miercurea Ciuc, să nu fie deranjați de ceea ce este istoria nostră, de valorile și de trecutul nostru. (...). Istoria nu poate fi ștearsă, istoria nu poate fi falsificată. Istoria poate fi pusă în paranteză, doar pentru un scurt
Kelemen Hunor încurajează afişarea stemei Ungariei pe liceele din secuime () [Corola-journal/Journalistic/46466_a_47791]
-
constitutive ale unei clădiri sunt poziționate altfel și au funcții surprinzătoare, altele decât cele cu care ne-am obișnuit. O ușă se deschide la etaj în gol, pe ferestrele a ceea ce par a fi încăperi ies crengile unor arbori, coloane, frontispicii din alte zone și epoci arhitecturale sunt așezate în locuri noi, șocante, ca niște citate etc., etc. Efectul asupra privitorului este extraordinar și creativitatea indusă este maximă. La fel poate să procedeze și romancierul. El poate folosi elementele sine qua
Singurătatea autorului de romane by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/4668_a_5993]
-
Luminița Marcu Odată cu numărul 7 [din 1963] al Gazetei literare asistăm poate la cea mai spectaculoasă schimbare de grafică a revistei. În frontispiciu numele revistei apare cu literele prime g și l întrepătrunse, fondul este roșu, doar literele albe. Întrepătrunderea acestor prime litere va fi mult timp de acum înainte un fel de marcă a revistei. Geometria destul de elegantă a graficii noi se
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5090_a_6415]
-
asigură un „rol social deosebit de util”. Acestea ar fi: reportajul, schița, poezia și piesa într-un act. Articolului cu aer teoretic semnatd e Paul Georgescu îi corespund două pagini de practică literară, din care trebuie să reiasă, așa cum spune și frontispiciul paginilor 4 și 5 ale numărului 30, că „ÎNDEPLINIM HOT|RÎRILE CONGRESULUI”. Nicolae Velea și Mircea Șerbănescu scriu reportaje din Bărăgan de la recoltatul grîului, iar Florența Albu, o poetă destul de admonestată în discuțiile despre poezia tînără pentru versurile ei de
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5514_a_6839]
-
și un trup de numai două pagini. Fețele lui Ianus erau tot atâtea: între poli se pot înscrie toate nuanțele lumii, de fapt. Chiar dacă nu dintr-o intenție nici de amicalitate și nici de omagiu ați ales vorba asta ca frontispiciu al hazardului frumos în care porniți, ci numai printr-o coincidență de poteci, încă mă afectează gestul 4. Ar fi fost și încă mai e bine să fi discutat însă împreună ceva mai mult. Notându-ți încă o dată număru-mi de
Noi contribuții la biobibliografia lui Ion Caraion by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4932_a_6257]
-
delirante. Oameni care sfințesc locul În paginile sale de jurnal din revista RAMURI nr. 4, Gheorghe Grigurcu face referiri la revista noastră: „Nu-mi dau seama dacă cititorii României literare conștientizeză împrejurarea, oricum stranie, că hebdomadarul, așa cum stă scris pe frontispiciul său, apare «cu sprijinul Consiliului Județean Alba». Mai exact spus, cu cel al unui om foarte inimos, președintele Consiliului, Ion Dumitrel, în acest răstimp de criză realmente un mecena.” Ne-am bucurat că reputatul critic l-a descoperit, la Alba-Iulia
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3570_a_4895]
-
că a fost amenințat cu închisoarea în "patrida", că a vrut să cunoască locul de unde se trăgea tatăl său. Asimilarea de care discutăm, orgolioasă, făcută de Ministerul Elen al Culturii cu știință, demnă de admirat și de urmat, dă strălucire frontispiciului Centrului Cultural din Faraklata, localitate legată de biografia lui Gherasim Valsamis. Scriitorul peruan Mario Vargas Llosa susținea că originile naționale, "acest numitor comun e mult mai puțin important decât creația individuală, contextul social, imaginația, limba și istoria personală a autorului
Panait Istrati, scriitor român, scriitor francez, scriitor grec? by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Memoirs/7501_a_8826]
-
Mazilu fac obiectul mai tuturor scrierilor de după 1970. ,Tînărul-reporter-harnic-și-talentat" devine într-o bună zi scriitor și atunci dorește, nici mai mult, nici mai puțin, decît să inventeze o altă specie literară, un fel de ,ziar autobiografic" care să aibă pe frontispiciu deviza: ,Vinde-ți zilnic sufletul!" cu acel înțeles atît de străveziu în slujba adevărului. Simte a fi el însuși ,un Eden, unde / toate genurile sînt animale care se încrucișează, / puind" și, pentru ,a se mărturisi cu fulgi cu tot", trece
Octombrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11201_a_12526]
-
cu ștaif, de odinioară, în unul din cele două anticariate de pe Academiei (primul cum vii dinspre bulevard) are, pe coperta întîi, scris așa: anul IV, no.1. Atît. Nici o referire la istoria exterioară, pe foaia maronie, cu titlu subliniat și frontispiciu de Teodorescu Sion. Era să spun că apare fără dată (destule cărți, în jur de 1900, sînt s.a.), dacă nu găseam, pe ultima învelitoare, undeva deasupra cuprinsului, cu litere mici, stacojii, scris 15 octomvrie 1924. Citisem, puțin mai sus, că
Nedatate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10685_a_12010]
-
Cu ilustrații din CESARE RIPA - „DELLA NOVISSIMA ICONOLOGIA” - Padova, 1625). Cartea este segmentată/împărțită după anotimpuri și luni - numite conform tradiției și subnumite, doar aparent, conform simbolisticii antice și/sau renascentiste - în realitate, subtitulatura (extrem de elegant-poetică, trebuie să recunoaștem! - prin frontispicii, cum ar fi: Lacrimi de bazileu, Taina lăuntrului, Scrisori din Amalthea, Acatistul iubirii etc.), se raportează la trăiri și experiențe interioare personale: I - GERAR - Taina lăuntrului; II - FĂURAR - Cămașa lui Nessus; III - MĂRȚIȘOR - Scrisori din Amalthea; IV - PRIER - Pascalia; V
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
fiind și primarul comunei Ozun", a afirmat Tamâș. În opinia acestuia, arborarea steagului secuiesc, care este simbolul unei comunități naționale, este legală. Steagul secuiesc este arborat pe mai multe clădiri ale primăriilor din comune ale județului Covasna, dar și pe frontispiciul Primăriei Sfântu Gheorghe sau al Consiliului Județean Covasna.
Preşedintelui CJ Covasna îndeamnă edilii să arboreze steagul secuiesc by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/39831_a_41156]
-
texte în engleză. O dovadă că mintea mea se întoarce la un strat mai adânc al percepției, unde imersiunea trebuie să conțină cât mai multe din ingredientele și contextul „plăcerii inițiale”. Or, franceza a fost, în acest sens, vehiculul decisiv. Frontispiciul revistei mi s-a întipărit în minte până în cele mai mici detalii: trei litere groase, cu contur negru, colorate diferit: P în roșu, i în ocru, f în albastru. Punctul de pe i era o bulină mare, în interiorul căruia se găsea
Prima întâlnire cu Corto Maltese (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3067_a_4392]
-
clădirii, palatul Rhédey își leagă numele și de istoria teatrului maghiar din Transilvania. O placă comemorativă amintește că în acest loc s-a aflat o primă instituție de teatru din Cluj, care a luat ființă la 17 noiembrie 1792. Pe frontispiciul imobilului se vede și astăzi blazonul lui Rhédey, cu inițialele RJ, precum și semnul coroanei de nobil cu nouă perle, însemnul rangului de „conte”. Una dintre celebrele locatare a palatului a fost Claudia Rhedey de Kis-Rhede, cea care este stră-stră-bunica reginei
O CLIPĂ PENTRU ETERNITATE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344226_a_345555]
-
maghiar din Cluj, iar în perioada 1880-1902 Tabla regească (Tabla regeasca era o instituție având competența de curte de apel). De-a lungul timpului, imobilul a mai adăpostit Palatul de Justiție, Curtea de Apel și Biblioteca Facultății de Medicină. Pe frontispiciul palatului, este consemnat, cu cifre romane, MDCCCXXVIII, anul 1828, anul renovării clădirii. Peste drum de Palatul Rhédey, la intersecția străzilor Napoca și Universității, în 1902 se afla Hotelul New-York, cu celebra sa cafenea. În plan secund, prelugindu-se în fundal, fotografia
O CLIPĂ PENTRU ETERNITATE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344226_a_345555]
-
A. M. P. Castelul și parcul din Macea Rezidență a familiei nobiliare Cernovici În comuna Macea din județul Arad străjuiește un impunător castel, construit în mai multe etape, acum având forma literei „L”. Prima parte, până la turnul cel mare, decorată pe frontispiciu cu stema familiei Cernovici, sculptată în piatră, provine dinainte de 1862, fiind precedată de o clădire datând din secolul al XVIII-lea. Aripa dreaptă, dincolo de turn, s-a ridicat între 1862 și 1886, când i s-au adăugat și clădirile anexe
Agenda2005-37-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284193_a_285522]
-
se făcea expediția. La transcrierea adreselor au fost «mobilizați» toți plugarii cu scris caligrafic din comună, iar la împăturirea foilor și prinsul adreselor, toți școlarii din clasele superioare. Acest tiraj a dat exact o căruță bine încărcată de hârtie”. Pe frontispiciul „Cuvân- tului Satelor” se aflau numele membrilor fondatori: P. Blidariu, Chevereșu Mare; I. Ciucurel, Șoșdea; N. Humă-Bogdan, Bocșa Română; N. Vucu-Secășanu, Secaș; P. Zestrean, I. Buna și Gh. Meilă, Clopodia Română; R.I. Arion, Bobda; I. Blagoe, Cenadu Mare; Gh. Ștefan
Agenda2005-43-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284340_a_285669]