1,835 matches
-
referă mai mult la cuvinte, decât la idei. Vă place oratorul, nu și ideologul». (Iar pentru Marinetti ideologul/ ideologia contau mult.) Plus că absența futuriștilor ruși cărora, vrândnevrând, el se văzuse nevoit să li se adreseze prin corespondență, a pus fruntașul futurismului occidental în situația ridiculă a unui comandat de oști fără oșteni”. La propunerea gazdelor, oaspetele italian vizitează Moscova. Reporterii nu-l pierd din vedere, nu încetează să-l întrebe ce, unde și cum a văzut, a înțeles; ce i-
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
de producție colectivului de la Depoul CFR Timișoara. Într-un cadru festiv a avut loc sâmbătă după amiază, la noul club CFR, decernarea Drapelului Roșu de producție a Ministerului căilor ferate și Comitetului Central al sindicatului muncitorilor ceferiști Depoului CFR Timișoara, fruntaș pe țară pe cel de al II-lea semestru al anului 1952“. (Luptătorul Bănățean din 3 martie 1953). „Tovarășul Iosif Vissarionovici Stalin a încetat din viață... La 5 martie, ora 9,50 seară, a încetat din viață după o boală
Agenda2003-9-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280744_a_282073]
-
rol în istoria mântuirii. Dar nici sursele istorice propriu-zise nu lipsesc cu desăvârșire. Astfel, se cuvine menționată, în acest sens, mai întâi referirea istoricului evreu Flavius Josephus (37-100 d.Hr.) din lucrarea Antichități iudaice: „...Chiar dacă Pilat, din cauza acuzațiilor aduse de fruntașii poporului evreu, l-a țintuit pe cruce, n-au încetat să-l iubească cei ce l-au îndrăgit de la început”. Găsim în acest text (numit și Testimonium de Christo), pe lângă atestarea existenței istorice a procesului și confirmarea, astfel, a relatărilor
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus () [Corola-journal/Journalistic/26693_a_28018]
-
dintre elevii favoriți ai domnului profesor doctor Radovici ne va lămuri, în coloanele alăturate, explicândune temeiul cercetărilor științifice ale marelui savant. Noi ținem să subliniem însă aici și importanta activitate a profesorului doctor Marinescu pe terenul social. E unul dintre fruntașii mișcării „muncii intelectuale”, unul dintre cei mai competenți cunoscători ai efortului intelectual sub toate aspectele lui și unul dintre cei mai stăruitori luptători pentru o cauză pe care o consideră esențială în viața societății. Iar în ziua când această idee
Aniversare Camil Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/2635_a_3960]
-
ca și Apostol Bologa din romanul Pădurea spânzuraților). Farmecul narațiunii, scrisă la persoana întâi, ca multe alte relatări ale lui Dovlatov, constă în alternanța proporțională dintre realitate și câtimea de imaginație. Demascarea lui Ciurilin, soldatul care l-a însoțit pe fruntașul Dovlatov în misiunea de a-l duce pe un nebun la spitalul de psihiatrie.(O mușcase „pe tanti Șura, bucătăreasa”). Se-mbătaseră toți trei, acționând fiecare în mod dezordonat. Maiorul lagărului, conducătorul anchetei de demascare, rostește descurajator, dar șugubăț: „Măcar
DIN NOU DOVLATOV. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_106]
-
sărac - bogat, bun - rău, cultivat necultivat ș.a.m.d., se dezvoltă povestirea Geaca lui Ferdnand Léger. Personajele (ca la Cehov): A.K. Cerkasov, artist renumit, deputat în Sovietul Suprem. Fiul său - Andriușa. În contrast - tatăl scriitorului, angajat la teatru. Ca fruntaș în treburile obștești, Cerkasov era prețuit în toată țara și călătorea în străinătate ori de câte ori era ne voie. Tatăl lui Dovlatov era socotit „fiu al unui naționalist bur ghez”. Copiii celor două familii își iubeau pe cele care le-au dat
DIN NOU DOVLATOV. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_106]
-
mari bătălii de clarificare ideologică și stilistică, de selecție a celor mai valoroase opere, de formare a unui statut al criticii literare. În faza ei eroică, de pionierat, în perioada pașoptistă, presa a avut un rol excepțional, subliniat de toți fruntașii generației de atunci, în afirmarea valorilor naționale, a creației originale, a sentimentului demnității și unității naționale, în dezvoltarea generală a culturii românești, a școlii, teatrului, a asociațiilor culturale și literare, în difuzarea literaturii universale, cristalizarea și îmbogățirea limbii române literare
Raportul dintre jurnalistică şi literatură [Corola-blog/BlogPost/92600_a_93892]
-
Primăria, care le folosea pentru buna întreținere și înfrumusețare a orașului. Din ordinul președintelui comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej, Casinoul este închis definitiv în 1947. Sau cunoșteați faptul că Vila Emil Costinescu a fost dată în folosință în 1892, fiind construită de fruntașul liberal, cel mai important industriaș local, al cărui nume îl poartă? Emil Costinescu a fost fondatorul primelor fabrici din Sinaia: Fabrica de cuie (1891), Fabrica de cherestea (1879), Fabrica de var hidraulic (1886). În această casă, la 21 iulie 1914
Lansare de carte-eveniment „Sinaia, Orașul Elitelor – Arhitectură și Istorie”, semnată de arhitect Dan Manea [Corola-blog/BlogPost/93227_a_94519]
-
din perspectivă proletcultistă. Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu și Cezar Petrescu sunt înfățișați ca scriitori realiști, fără alt determinativ, scoși din contextul infamant al curentelor literare. Mihail Sadoveanu e monumentalizat ca maestru desăvârșit, istoricul literar invocând toate clișeele posibile: "fruntaș printre scriitori", ilustrator al concepției marxist-leniniste, opera lui este o "impresionantă oglindire a luptei poporului pentru dreptate socială și libertate", "cântăreț neîntrecut al naturii patriei sale și cel mai mare povestitor după Creangă", "scriitor-cetățean strălucit" etc. (p. 113). Rebreanu este
Canonul literar proletcultist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8285_a_9610]
-
masca de oxigen spre a cere suspendarea președintelui", a babelor edentate cărora li se solicită "opinia asupra utilității votului uninominal, asupra fondurilor europene", pe cînd surdul satului răspunde la chestionare, mutul îi umple rubricile, iar orbul face lumină în privința Constituției. Fruntașii politichiei dâmbovițene în curs au trăsături asemănătoare, integrîndu-se într-un joc al cărui final nu se întrevede. Ion Iliescu, ieșind din "strîmta lui bolgie de opoziționist", în 1998, se înveșmîntă rapid într-o cămașă de vară cu mîneci scurte și
Ultimul mohican (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8284_a_9609]
-
de podele și unghiurile drepte" (p. 183). Echivalentul hiperbolic al șopîrlei e balaurul: Iar după ce termini, pui mâna pe balaur! Holul și scările!" (p. 148), translația de la un instrument de curățat ("cîrpă") la altul ("mătură") producîndu-se ușor, prin contextele comune: "fruntașul TR (...) descoperind (...) că Ťbalaurulť e de fapt mătura și că formula Ťholul și scărileť ascunde o porție zdravănă de baleiaj" (p. 149). Într-o altă sursă, apăreau - cu ironia accentuată prin aparența lor de denumiri de cod militar - formulele Acțiunea
Jargon și argou militar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8313_a_9638]
-
marcante". Scriitorii sunt și ei nemulțumiți. Ceva i se părea lui Rebreanu că nu este în ordine și simpatia lui începe să se clatine. Ea va dispărea cu totul, preschimbându-se curând în opusul ei, odată cu masacrarea celor 64 de fruntași politici deținuți la Jilava. Prin crimele săvârșite, mărturisește diaristul, mișcarea legionară, în care văzuse cu o mare miopie "suprema înnoire a neamului românesc, s-a dezonorat cu totul". După uciderea mișelească a lui N. Iorga, când "toată lumea e îngrozită, revoltată
Anii 1940 în pagini de jurnal by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8427_a_9752]
-
în raport cu retribuția tarifara, la care se adaugă sporul de vechime și indemnizația de conducere, acolo unde este cazul, corespunzător timpului cît a fost retribuit de unitate; ... b) pînă la 5% pentru stimularea mai accentuată a personalului distins cu titlul de fruntaș în întrecere și a celorlalți oameni ai muncii care au avut o contribuție deosebită la obținerea de beneficii peste plan. Sumele acordate pe această cale se adaugă la cele cuvenite persoanelor în cauză, din cota de 85%; ... c) pînă la
LEGE nr. 57 din 29 octombrie 1974 (*republicată*) privind retribuirea după cantitatea şi calitatea muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106403_a_107732]
-
și reparații și alte cheltuieli la căminele muncitorești pentru tineret; ... e) cheltuielile pentru întreținerea și funcționarea dispensarelor medicale din cadrul unităților economice; ... f) alte cheltuieli stabilite potrivit legii. ... (4) Consiliul oamenilor muncii poate aproba că pentru personalul distins cu titlul de fruntaș în întrecere, să se acorde bilete de tratament și odihnă cu reducere de 50% a contribuției datorate de beneficiar. Numărul biletelor ce pot fi acordate în aceste condiții va fi de cel mult 10% din numărul total al biletelor repartizate
LEGE nr. 57 din 29 octombrie 1974 (*republicată*) privind retribuirea după cantitatea şi calitatea muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106403_a_107732]
-
la Facultatea de Litere. își scriu în timpul anului din București, iar în vacanțe, de la Miorcani, din județul Botoșani, unde se afla moșia Pillat, și de la Predeal, unde părinții lui Nelli aveau o vilă. (Tatăl ei, Gheorghe Ene-Filipescu fusese unul dintre fruntașii Partidului Social Democrat Independent.) Dragostea lui Dinu este năvalnică, nestăvilită, atotcuprinzătoare. O vede mereu, pretutindeni pe fata iubită întruchipând frumusețea și feminitatea, "obsedantă și tulburătoare": "Tumultul părului tău bogat, ochii aceia mari și adânci, mersul tău lenevos, cu ondulări orientale
Un roman sentimental și un jurnal de creație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7998_a_9323]
-
1931). „Rezultatele recensământului din Lugoj. După ce s-a încheiat, la sfârșitul lunii decembrie, recensământul populației din Lugoj, s-a dat publicității rezultatul oficial, conform căruia populația orașului numără 24 223 locuitori“. (Temesvári Hírlap din 6 martie 1931). 50 ani „Consfătuirea fruntașilor recoltelor bogate. Mâine, duminică, la orele 9 dimineața, va avea loc în sala Clubului C.F.R. Timișoara consfătuirea fruntașilor recoltelor bogate din zona noastră“. (Drapelul Roșu din 4 martie 1956). 25 ani „Arbori și arbuști ornamentali. Colecția științifică a parcului dendrologic
Agenda2006-09-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284795_a_286124]
-
a dat publicității rezultatul oficial, conform căruia populația orașului numără 24 223 locuitori“. (Temesvári Hírlap din 6 martie 1931). 50 ani „Consfătuirea fruntașilor recoltelor bogate. Mâine, duminică, la orele 9 dimineața, va avea loc în sala Clubului C.F.R. Timișoara consfătuirea fruntașilor recoltelor bogate din zona noastră“. (Drapelul Roșu din 4 martie 1956). 25 ani „Arbori și arbuști ornamentali. Colecția științifică a parcului dendrologic Bazoșu Nou se îmbogățește cu 40 de specii și varietăți de arbori și arbuști ornamentali, multe fiind unicate
Agenda2006-09-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284795_a_286124]
-
și lucra într-un sector de propagandă... De fapt, cine l-ar fi crezut că e baron dacă era atât de sărac?... Angajat la uzinele din Reșița, când trebuia să scrie lozinci, scria lozinci, când trebuia să facă portretul unui fruntaș în producție, îl făcea cu ciocanul în mână“. Bottlik nu s-a considerat niciodată un vitregit al sorții, iar libertatea sa interioară era de invidiat, spune bunul său prieten Constantin Gruescu. „De câte ori mergeam la el îl auzeam încă de afară
Agenda2006-05-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284703_a_286032]
-
că oricine din companie poate să acceadă la stilul meu de viață. Verific agenda și observ că la Sibiu sunt probleme din cauza unor rumori legate de salarii. În cazurile astea, trebuie numai să identific liderul de opinie sau nemul țumitul fruntaș. Acel nefericit care speră la negocieri și cârcotește împotriva unui sistem perfect. Sunt așa-zișii rebeli din corporație, niște indivizi care vin cu bicicleta sau tramvaiul la birou, care ascultă rock și punk în căști sau care citesc propagandă și
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
Fălticeni, Drăgușeni și Pașcani, dotate fiecare cu 6 căruțe, 12 hamuri și 12 cai și o stație secundară la Miroslovești dotată cu 2 căruțe, 4 hamuri și 4 cai. Prin 1857, poștele de la Fălticeni și până la Miroslovești erau ținute de fruntașul unionist Alecu Millo, din Spătărești, viitorul prefect al județului Suceava, odată cu unirea Principatelor. Până la finele anului 1858, în funcționarea serviciului de poștă s-au adus numeroase modificări și îmbunătățiri: stabilirea monopolului asupra transportului trimiterilor poștale; înființarea de birouri poștale; angajarea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
la elevii de gimnaziu și la cei de liceu gradul de neșcolarizare și riscul de abandon școlar sunt foarte reduse, nu puține fiind și situațiile în care copiii etnicilor lipoveni au terminat studiile ca șefi de promoție sau în eșalonul fruntașilor. În ultimii ani, în localitățile Iași, Tg. Frumos, Focuri și Brătești, copiii rușilor lipoveni pot opta pentru studiul limbii materne Ăpentru mulți dintre ei aproape o limbă străină) în școlile în care învață, spre mulțumirea în primul rând a bunicilor
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
pentru înlăturarea iobăgiei, clăcășiei, iar în final țăranii au fost eliberați și împroprietăriți. Din 1864, a fost instituită proprietatea privată, iar țăranii au fost eliberați și împroprietăriți. În urma reformei agrare din 1864, în comuna Lespezi au fost împroprietăriți 26 de fruntași, 272 de pălmași și 292 de codași cu 2009 fălci și 26 de prăjini; în această perioadă au luat ființă satele Bursuc-Deal (1869) și Diudiul (1879). În afară de agricultură se face simțită și tendința de dezvoltare a industriei, prin construcția fabricii
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în comuna Dolhasca; - 1896 - pierde cătunul Vârâții Budei, devenit satul Budeni; - 1898 - satul Buda avea 165 de case, populația de 719 persoane (360 bărbați și 359 de femei), din care contribuabili 120. Împroprietăriți la 1864 și 1879 erau 68 de fruntași, 94 de mijlocași și 19 codași, stăpânind 44 de fălci și 30 de prăjini. Exista o biserică construită din lemn, cu patronul Sf. Gheorghe. Școala a fost înființată în 1882 și era frecventată de 23 de elevi, era mixtă și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
era proprietatea statului, fostă a Mănăstirii Probota, cu o suprafață de 1163 de fălci din care 803 fălci cultivabil, 200 de fălci de pădure și imaș, 100 de fălci fânaț și restul mlaștini și locuri neproductive. Împroprietăriți la 1864: 3 fruntași, 72 de pălmași, 74 de codași, stăpânind 402 fălci. Avea o biserică cu patronul Sf. Dumitru, servită de un preot și doi cântăreți și o școală frecventată de 50 de elevi („Dicționarul Geografic” al lui Serafim Ionescu, din 1894). - 1896
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
avea 2265 de locuitori, 759 de gospodării, 600 de pensionari, 450 de copii, 300 de salariați, 700 de persoane ocupate în agricultură, 25 de șomeri și 270 de navetiști. Este un sat cu o formă poligonală neregulată și structură răsfirată. Fruntașii satului au provenit din familii ca Ungureanu, Toma, Miron, Slătineanu, Suliță, Simina, Spataru, Ciubotaru, Roșca, Gheorghiu, Pralea, Muraru, Alexa. V.S. 2.3.6. LESPEZI Sat și târg, așezat pe o terasă inferioară a Siretului, în vestul Masivului Dealul Mare Hârlău
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]