354 matches
-
recomandă revizuirea următoarelor articole din Constituțiune: Art. 1, pentru a se înlocui numele Principatele-Unite cu cel oficial și recunoscut de "Romînia" și pentru a se trece în legea fundamentală întinderea actuală a teritoriului statului. Art. 2, privitor la rectificările de fruntarii, pentru că-n privirea aceasta s-au ivit divergințe de păreri. Art. 3, privitor la colonizare, pentru a se putea coloniza Dobrogea cu străini. Art. 7, din cauze cunoscute. Art. 44, pentru a se putea spori numărul vicepreședinților Senatului. Art. 77
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de durere, [î]și face orice om de bun-simț și orice bun român. A asculta cineva numai vorbele și organele radicalilor, țara niciodată nu s-ar fi aflat mai prosperă, mai avută, mai fericită, mai iubită de vecinii noștri de la fruntarii și de întreaga Europa ca în timpurile de față. Deși radicalii au aruncat țara în ghearele panslaivismului din care n-a ieșit decât sângerândă și sfâșiată; deși au aruncat armata și soarta țărei peste Dunăre de unde nu. s-a întors
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Cele mai multe și pătrunzătoare articole aparțin lui Marcel Iancu și lui Hans Richter, fost comiliton (dadaist, apoi constructivist) al primului, la Zürich, Basel și Düsseldorf. Pictor, sculptor, arhitect, scenograf, Marcel Iancu ilustrează revista, împreună cu mulți alți avangardiști din țară și de peste fruntarii, precum Constantin Brâncuși, Milița Petrașcu, Mattis Teutsch, M. H. Maxy, Gropius, Le Corbussier, Kurt Schwiters. Literatură semnează Tristan Tzara (poeme românești predadaiste și versuri de avangardă în franceză), Urmuz, Ion Vinea, Ilarie Voronca, Jacques G. Costin, Romulus Dianu, Filip Corsa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
al doilea război mondial când au luat ființă Piața Comună și Uniunea Europeană 21. Titulescu a exprimat aceste idei într-o formă memorabilă, la 19 noiembrie 1930, la Universitatea din Cambridge, unde a susținut faimoasa conferință intitulată „Progresul ideii de pace“: „fruntaria, așa cum a fost concepută în trecut, e o grea povară oriunde a-i așeza-o, căci ea separă oamenii. Așadar, nu mutând frontiera cu câțiva kilometri mai la est sau la vest se servește mai bine pacea. Ceea ce trebuie făcut
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
trebuie să fie, când ea va asigura omului, oriunde s-ar găsi, drepturile sacre care derivă pur și simplu din ființa lui de om, când noi generațiuni care nu cunosc nimic din urile și prejudecățile noastre ne vor lua locul, fruntaria nu va mai avea importanța exagerată ce are azi. O sforțare plină de semnificații în această direcție a făcut-o domnul Briand cu proiectul lui de Uniune Europeană“22. Și concluziona: „Din punct de vedere al prezentului, Uniunea Europeană astfel definită
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
limbajului și a politeții. De bine, de rău, au început s-o rupă pe nemțește și pe englezește. Polițaii cu bulan și securiștii cu apucături naziste, care vedeau în tine un vieme infractor sută la sută, au cam dispărut de la fruntarii. Problema cea mare - nu specifică, ci general românească, dar mult mai izbitoare aici, prin contrastul imediat - e aceea a curățeniei. Sau, mai bine zis, a murdăriei. Prăfuiți, jegoși, acoperiți cu fel de fel de postere de-un gust discutabil, stâlpii
Ungaria se termină la Szeged, România începe la Babadag by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16835_a_18160]
-
acasă cu sacoșa goală. Circula ideea că fericiții cumpărători își petrecuseră toată noaptea în preajma magazinului cu pricina. Nu trebuia să fii psiholog ca să deslușești pe fețele triste, obosite, ridate, că zâmbetul și bucuria de plinătate fugiseră pe alte meleaguri, dincolo de fruntariile orașului și chiar ale țării. În școală domnea o atmosferă de bună-ziua, fără a fi sesizată cimentarea unor relații care să depășească preocupările didactice obișnuite. Încă de la începutul anului școlar, la această unitate de învățământ fuseseră repartizate mai multe cadre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
fiecare secundă devenea tot mai puternică și mai solemn accentuată, țậșnind victorioasă din ornicul pe care îl instalasem odată pe ascuns dedesubtul capacului de la volan. Începusem să mă las legănată de vise, plutind între durere și beatitudine și trecusem deja fruntariile acestui tărậm, încercậnd să o readuc pe mama, de curậnd plecată de acasă de la noi. O căutam disperată printre vecini, încercậnd să ghicesc sensul oricărui cuvậnt, să-i aflu intențiile și să demonstrez că înfrậngerea nu există decật pentru acel
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
gura mortului se prelungea subțire un firicel de sậnge care se îngroșa treptat, șuvoind negricios apoi către bulgării de tină. Copil fiind, am avut cea dintậi tresărire în fața confruntării cu destinul. Stăteam împietrită lậngă trupul livid al celui trecut dincolo de fruntariile vieții și încercam neputincioasă să-i caut sufletul printre păduri și dealuri, printre livezi și dumbrăvi. Cea dintậi reprezentare a morții a fost pentru mine întocmai precum a ciobanului mioritic. Mi se părea atật de firesc să găsesc trupul tractoristului
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
rândul dacilor liberi a continuat în proporții greu de controlat, mai cu seamă în perioadele în care sarmații au fost influențați de romani, care doreau să stăvilească avântul războinic al dacilor liberi care, prin numeroase și neîncetate incursiuni, năvăleau dincolo de fruntariile Daciei romane. La granița nordică, dacii liberi se învecinau cu vandalii, populații germanice, cu care au avut relații schimbătoare, în funcție de stările de conflict care vizau stăpânirea anumitor teritorii. Raporturile dacilor liberi cu romanii au îmbrăcat mai multe forme de manifestare
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
ori de câte ori au încercat să cuprindă Moldova. Toți Voievozii Țării Moldovei, de la Bogdan Întemeietorul și până la cel din urmă mușatin, Ion Voievod cel Viteaz, au întărit Țara, au înconjurat-o cu un brâu de cetăți și bastioane de apărare, atât la fruntarii cât și spre interior, au ridicat-o pe noi trepte de dezvoltare materială și spirituală, dându-i un loc de cinste printre țările Europei și au lăsat-o urmașilor, liberă și neatârnată. Pe malurile Nistrului străjuiau cetățile cele mari, Hotinul
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
în Domnia Țării Moldovei. Fire cutezătoare, Petru Rareș s-a înfățișat la Sultan și i-a cerut iertarea, zicându-i că el nu a ridicat sabia împotriva Împărăției Otomane, ci pentru a-și apăra Țara de cei care năvăleau peste fruntariile sale. Văzându-l atât îndrăzneț și știindu-l bun gospodar de Țară, Sultanul se învoi asupra cererilor formulate de Petru Voievod și-i dădu firman pentru o nouă Domnie. Ceremonia s-a desfășurat în Palatul Imperial, unde în fața tuturor ambasadorilor
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
aceste înțelegeri încheiate de Țările Române cu Împărăția Otomană, înțelegeri cunoscute în istoria noastră sub numele de Capitulații, Voievozii români se ridicau la luptă împotriva dușmanilor lor, pe care, de cele mai multe ori i-au biruit și i-au azvârlit peste fruntarii, umilindu-i în fața Europei. De aceea sultanii otomani s-au mulțumit întotdeauna cu plata haraciului și cu liniștea de la hotarul Împărăției lor. Vreme de 274 de ani nici una dintre Marile Puteri ale Europei nu s-a mai atins de pământul
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Armand Călinescu, la ședința din 27 martie 1939 a Consiliului Superior al Frontului Român Național, i-a informat pe cei de față că, în cursul ultimelor evenimente, guvernul român a făcut cunoscut cancelariilor străine că „suntem hotărâți să ne apărăm fruntariile și pentru integralitatea ei, România se va bate împotriva oricui.” În urma acestei „indiscreții”, făcută de ambasadorul român la Londra, Virgil Tilea, Anglia și Franța s-au grăbit să acorde garanții politice României, la 13 aprilie 1939. Acordarea garanțiilor anglo-franceze, de
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
român a fost imens, mai cu seamă atunci când s-a înțeles că statul român nu dispunea de mijloacele necesare pentru apărarea hotarelor sale, cu toate că toți oștenii Armatei Române, de la simplu soldat și până la general, au cerut cu toții să-și apere fruntariile cu arma în mână și să nu cedeze în fața invadatorilor cu nici un chip. După acceptarea retragerii armatei și autorităților române din teritoriile cuprinse în Ultimatum, ministrul român de externe a trimis o notă tuturor ambasadelor și legațiilor străine aflate la
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
generalului Ion Antonescu era susținută de multe cadre de conducere din fruntea armatei române, precum și de mulți oameni politici cu dragoste de țară, care își ridicau glasul împotriva ocupației și a incapacității de acțiune a camarilei și guvernului pentru apărarea fruntariilor țării. Pentru liniștirea opiniei publice, la 2 iulie 1940 s-a ținut Ședința Comună a Comisiilor de afaceri străine ale Camerei și Senatului, în cadrul cărora s-a dezbătut pe larg situația internă și cea externă a statului român. După ședință
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
constituia o surpriză pentru nimeni, ci un eveniment așteptat din zi în zi. Astfel, în zorii zilei de 22 iunie 1941, trupele române și germane de pe frontiera de est a Țării au pornit ofensiva împotriva celor care ne-au călcat fruntariile. Ordinul de plecare pentru dezrobirea Basarabiei și Bucovinei de Nord suna așa: „Ostași, V-am făgăduit din prima zi a noii Domnii și a luptei mele naționale să vă duc la biruință. Să șterg pata de dezonoare din Cartea Neamului
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
într-o ROMÂNIE MARE... Din nefericire însă, visul abia împlinit, Tot ca visul cel de-o clipă, repede s-a risipit... Două dintre copilițe, tam-nisam și fără vină, BASARABIA cea blondă și cu dulcea BUCOVINĂ, Rupte iarăși, cu cruzime, din fruntariile Țării, Iau toiagul pribegiei, și-al tăcerii, și al uitării... De atunci, bătrânul tată, CARP, slăvitul împărat, În mormânt se zvârcolește și se roagă ne-ncetat: Doamne, ce-au făcut copiii și cu ce ți-au mai greșit, C-așa brusc
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
cuprinsă între Ceremuș, Carpați, Nistru, Dunăre și Marea cea Mare, având ca pecete domnească și pe flamuri capul de zimbru, iar cei care au urmat după ei au apărat aceste ținuturi și au întărit Țara cu cetăți de apărare la fruntarii, pe malul Nistrului, ridicând Cetatea Hotinului în partea de miazănoapte, Soroca, Orhei, Tighina, de-a lungul Nistrului până la vărsarea sa în Marea cea Mare, unde stătea de strajă Cetatea Albă și la miazăzi, Chilia, care străjuia la Dunăre și Mare
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
pentru a fi acoperite, pe de alta, prin degenerarea fizică a rasei muncitorului și prin pieirea instrumentelor sale de muncă, se înlătură însuși posibilitatea muncii. Paralel cu aceste două rele generale, cari creează goluri din ce în ce mai mari, observăm că punctele de fruntarie se deschid pentru a face loc roiurilor de străini cari {EminescuOpXII 78} vin spre a suplanta un popor ce piere prin inepția fiilor lui. Douăzeci de mii pe fiece an! Un oraș întreg! Dar cui îi merge bine în împrejurările
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
că diplomaților nu le place căldura. Cu toate acestea principele Gorciacof era bine dispus. Într-o conversațiune de un ordin cu totul general, principele Gorciacof îmi spune că ar voi a se înțelege cu România pentru o nouă, rectificare de fruntarii; că puterile cele mari nu se opun la ace[a]sta; că cestiunea s-a tratat la Reichstadt; că prin urmare ar voi să se înțeleagă cu România în privința unui schimb peste Dunăre pentru Basarabia. Mi-a adăogat că acesta
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cădere. Cazul Romei nu numai că nu e izolat, dar nu suferă nici escepție măcar...! [ 22 iulie 1880] {EminescuOpXI 260} RĂSPUNSUL PORȚII LA NOTA COLECTIVĂ În "Neue freie Presse" de la 28 iuliu cetim răspunsul la nota colectivă privitoare la cestiunea fruntariei greco-turce pe care ministrul otoman de esterne Ab[b]edin Pașa, în numele Porții, l-a trimis ambasadorilor marilor puteri, în cuprinsul următor: Exelență, subsemnatul, ministru de esterne al Majestății Sale împăratul otomanilor, a avut onoarea să primească nota pe care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
subsemnatul, ministru de esterne al Majestății Sale împăratul otomanilor, a avut onoarea să primească nota pe care i-au adresat-o Exelențele lor ambasadorii Germaniei, Rusiei, Marei Britanie, Italiei, Francei și trimisul Austro-Ungariei, la 15 ale lunei curente, asupra rectificațiunii fruntarielor grece. În această notă Excelențele lor reamintesc negociațiunile directe ce s-au încercat de două ori de către plenipotențiarii otomani și heleni spre a aduce o înțelegere în această cestiune. Ei declară că, în fața acestor încercări nefructuoase, puterile semnătoare ale Tratatului din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
necunoscut drepturile de suveranitate ale Porții, dânsa se așteaptă că puterile nu vor recunoaște incontestabilele ei drepturi ca să ia parte la definitiva fixare a liniei de graniță a Greciei cu același titlu de drept cu care a participat la fixarea fruntarielor Serbiei și-a Muntenegrului și că puterile vor aprecia motivele cari pun pe Poartă în necesitate ca să persiste în conservarea Ianinei, Larissei, Mețovei și altor comunități cu o numeroasă poporațiune musulmană. Subsemnatul este însărcinat de guvernul său să esprime Exelenței
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
poetului, cum numea Iorga capul celui "veșnic tânăr". Prefață la ediția a doua, revăzută și adăugită, Ed. Serafimus, 1999 Constantin CUBLEȘAN Disputele continuă Obsesia depășirii condiției noastre de națiune mică, de țară... balcanică, prizonieră a unei limbi închise în matca fruntariilor patriei, a fost de-a lungul vremurilor, nu pentru puține generații, în speță din epoca modernă, motiv de declanșare a unor acțiuni, gesturi sau angajamente aproape sinucigașe, căci în dorința unora îndeobște intelectuali cu apetituri cosmopolite de a vedea România
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]