26,912 matches
-
imaginație, în episoadele căreia se implică cu o frenezie caricaturala, senina, de paiața: "sînt o ciupercă doldora de spori/ un saxofon plin de sunete/ sînt nefericitul prinț al danemarcei/ mînăstirea dragei mele e un bordel/ îmi pun felinarul roșu pe frunte/ cînd fac echilibristica/ pe vremuri minodora mi-a născut un dovlecel/ mi-l punea în brațe/ și eu plîngeam eram un șam înduioșat/ pe fereastră se văd steaguri/ în matele mele aleargă un șoarece/ trec doici cu dovlecei în landouri
Marca de fabricație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15046_a_16371]
-
ca o ghilotină, spre ceafa rotofeie a mai-marelui peste armata română. Că o cerere privind eliminarea lui Pașcu a venit sau nu de la Casa Albă e secundar. Dacă a venit, e destul de trist pentru România: înseamnă că indivizii aflați în fruntea țării n-au nici cea mai mică intuiție privind jocurile politice internaționale. E ca și cum, invitat fiind la o recepție de înaltă clasă, gazda ajunge să-ți atragă atenția că ai pantofii plini de noroi și că e cazul să-i
Între celular și celulită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15060_a_16385]
-
implică"în foarte multe: "își consumă energia și își roade sandalele pentru alții. În timp ce aceia se procopsesc, el se risipește. Rolul său nu-i îngăduie să ia pildă nici de la furnici, nici de la veverițe sau hîrciogi". Miscellanea d-sale, în fruntea căreia apar astfel de explicații și care dorește a trasa "o acoladă între viață și literatură", se sustrage cu grație calității critice (deși o posedă în chip suficient de convingător): "N-am vrut să rezulte (...) o imagine de critic literar
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
tras cu coada ochiului spre Elena. Câteva clipe, și ea Își acoperise cu podul palmelor ochii, chiar dacă privea ritualul ca pe un firesc anume. Tocmai În acest timp, când Își ascundea privirea, bunicul meu a mânjit-o cu sânge pe frunte și obraji. Atunci, deși, Într-un fel, caraghioasă, mi s-a părut a fi și mai copil, dar și mai frumoasă. Am zâmbit discret. - Stai, ce crezi că scapi? Te mânjesc și pe tine! Nu m-am opus. „Un ritual
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
și din 1951. Evident, la "indice"degeaba căutăm numele cunoscutului lingvist italian! Uneori se întîmplă însă ca unele nume să apară în articole, de ex. la glosematică este citat V. Brøndal, dar la Bibliografie - nici urmă de acest reprezentant de frunte al Școlii lingvistice de la Copenhaga. La fel, dintre lingviștii autohtoni, J. Byck, amintit la fond, nu figurează în Bibliografie. Un caz ceva mai curios apare la semantică: L. Șăineanu, despre Semasiologia (1887) căruia C. Tagliavini afirma că este "la prima
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
lucrători cu ochiul și timpanul. Dar toate calculele pălesc în fața evidenței că, deși "radical înnoit", Serviciul Român de Informații se ocupa exact cu aceleași măgării care făcuseră faima odioasei Securități. Ce altceva să fi făcut, la urma urmelor, când în fruntea ei se găsea un fost colaborator "amnezic" al Securității și când statul a ajuns să reprezinte doar forma de organizare a noii mafii politico-economice? Cunosc destul de bine situația din orașele transilvănene, unde biografia securiștilor s-a schimbat într-un singur
Îngerii din tura de noapte by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15102_a_16427]
-
politico-economice? Cunosc destul de bine situația din orașele transilvănene, unde biografia securiștilor s-a schimbat într-un singur fel: prin avansarea în grad. Prin urmare, nu mi-am făcut nici o iluzie că dl. Măgureanu chiar a populat cu sfinți instituția în fruntea căreia a tronat vreme de șapte ani. Nu trebuie, totuși, să ne indignăm că Securitatea a încercat, prin toate mijloacele, să-și mențină influența. Chiar instituții mai neînsemnate ar fi făcut la fel. De ce să fi acceptat securiștii să se
Îngerii din tura de noapte by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15102_a_16427]
-
unui secol XXI nou nouț. Altundeva, Valeriu Mârză din Dorohoi depune la banca "Credit moldav" un CD cu muzică lăutărească apoi dobânzile cresc, ajunge, apoteotic, să scoată din cont muzică angelică, dar nu suportă tensiunea și "le lipi îngerilor de frunte câte o bancnotă de un verde american, întrebându-i cu smerenie "bre băieți, nu vă supărați, da ceva muzică lăutărească nu știți?" Citindu-l pe Cătălin Mihuleac îmi vine în minte Mrozek, cu al său umor spumos și amar. Sunt
Iași by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15149_a_16474]
-
poartă ca subtitlu istoria României trece în șoaptă trimițând explicit la cartea lui Stelian Tănase Acasă se vorbește în șoaptă. Prima experiență care a zdruncinat percepția mea de societate autohtonă normală s-a consumat prin clasa a treia. Pionier de frunte, cu "origine sănătoasă", datorată în special bunicilor, am fost "selectat" pentru a merge într-o tabără internațională. Undeva lângă Moscova... Chemat la școală împreună cu mama. Ascultăm împreună perorațiile tovarășei de la sector în legătură cu grija partidului și guvernului pentru tinerele vlăstare. Se
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
semn, nu, se dezaburește fereastra/ ți se face semn, nu, se aprinde un chibrit pe geam/ și cauți să faci semn măcar cu cincizeci de brațe/ măcar să pui un petec la muzele acelea neliniștitoare// tu, ochi cu o ființă în frunte" (Kant Orient-Express). Firește nu putea lipsi comedia eului, bizuită pe umilirea de sine, pe o farsă din care se degajă o stranie reconsiderare, o năzuință à rebours la spiritual, în care se simt ecouri din Arghezi și Dimov: "ghemuit, cu
Comedia literaturii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15154_a_16479]
-
trece într-unul omagial, altfel zis parodia se preface în antiparodie, așa cum, în basme, o bătrînă ia chipul unei fete frumoase. Versurile eminesciene sînt puse a străjui miracolul scriptic: "Îmbracă-te în doliu, frumoasă Bucovină,/ Cu cipru verde-ncinge antică fruntea ta// Eram în curtea liceului, lîngă prietenii/ care vor pleca. Eram în curtea liceului/ Lîngă prietenii care vor muri. Eram// Cu ochii în lacrimi pentru viitorul lor,/ Al meu, al nostru. Cu ochii pe ea,/ Care depunea o coroniță pe
Comedia literaturii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15154_a_16479]
-
său. Ultima remaniere e că premierul a descoperit virtuțile stilului miștocăresc, o certă inovație în politica autohtonă la vîrf, dar soluție epigonică, în comparație cu miștocăreala populistă exploatată de un CVTudor sau de un Traian Băsescu pentru a-și asigura locuri de frunte în simpatiile alegătorilor. După părerea mea dl Năstase a intrat într-o confuzie ajungînd să exploateze virtuțile acestui stil. Un premier care în loc să comunice mesaje clare ajunge la exprimări în care luarea peste picior și amenințarea în formule șmecherești nu
Stilurile premierului Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15162_a_16487]
-
au construit 5 cetăți și au întemeiat majoritatea așezărilor germane din zonă. "Bula de aur" din 1224 consfințea drepturile acestor hospites ("loialii noștri oaspeți germani"), supuși direct regelui, independenți de un stăpân feudal: locuitorii formau o entitate politică, având în frunte un jude regal, pe care aveau dreptul de a-l alege singuri (cum singuri aveau dreptul să-și aleagă și preoții). Cu toate că aveau de plătit 500 de mărci de argint anual și 500 de oșteni pentru expedițiile regale, faptul că
Cuvintele sub cristal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15160_a_16485]
-
e Smaranda), iar intrările lui în casă (actele sexuale), rare, suportă și interdicția de a se apropia de copii (ori, copiilor, deveniți mai mari și mai conștienți nu le mai place acest lucru, postura lor castrată, subordonată, secundară). Iezii, în frunte cu cel mic (Creangă, interpretarea ar fi aceasta: cel mic are nevoie de cea mai mare atenție și protecție, e doar cel mai neajutorat dintre toți, iarăși tipic pentru Creangă, un orgoliu teribil mascat, întors pe dos, pus adică pe seama
O monografie spectaculoasă by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15169_a_16494]
-
știu, acești indivizi n-au nimic sfânt. Dar să-l descopăr pe Păunescu rostind cucernic vocabule în sprijinul ideii reformei Bisericii Ortodoxe Române - asta e prea de tot! Lumea s-a întors cu susul în jos, dacă un liberal de frunte se comportă ca un habotnic, iar un fost comunist înflăcărat militează frenetic pentru noi formule de exprimare ale bisericii așa-zicând naționale. În fond, la așa biserică, așa avocați. O voce malițioasă ar putea reaminti că timp de patru ani
Învierea prin partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15186_a_16511]
-
Cristina Ionica James Joyce și D.H. Lawrence sînt scriitorii britanici pe care orice istorie a romanului modernist european îi va instala în fruntea ierarhiei, fixîndu-i de asemenea într-o opoziție întrucîtva artificială, dar folosibilă ca punct de plecare într-o discuție: inovatorul în domeniul formei, exploratorul resurselor limbajului (primul) și producătorul de mari mutații în planul conținutului, specialistul în descompunerea și explicitarea resurselor
Masculin și feminin by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15213_a_16538]
-
un "om politic". A fost un gînditor, un profesor și un scriitor de mare clasă, un exponent al dreptei noastre intelectuale (care nu e totuna cu o categorie politică, înjugată la o acțiune ce nu se potrivea componenților săi de frunte, de jucători cu mărgelele de sticlă), suprem inflorescentă în anii interbelicului prin nume de prim rang precum Eliade, Cioran, Noica, Mircea Vulcănescu, covîrșitoare în comparație cu stînga ale cărei diligențe literar-militante, după defecțiunea lui Panait Istrati, n-au produs decît cîțiva minori
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15219_a_16544]
-
a unui Tarkovski asupra cineaștilor români din anii '80, cînd cinematograful european occidental se profila pregnant pe alte coordonate, reprezentate de pildă de Noul Film German. Dacă ferestrele nu ne-ar fi fost închise în această direcție, cineaștii noștri de frunte, cu excepția lui Pintilie, nu s-ar fi descoperit poate atît de nepregătiți în 1989, inerțiali în cultivarea unui cinematograf parabolic, alegoric, "transcendental": una dintre casele de filme din anii '90, condusă de Dan Pița, se intitula "Solaris". A urmat impasul
Filmul în trei proiecții by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15227_a_16552]
-
cartea lui Robert Levy nu a fost pînă acum tradusă în românește; unul dintre acestea ar fi imaginea impresionant de constantă de-a lungul timpului pe care românii au avut-o și o au încă despre prima femeie ajunsă în fruntea ierarhiei comuniste românești: Ana Pauker. Stalinistă pînă la moarte, dură, neatrăgătoare fizic, cu stagii îndelungate la Moscova, autoarea tuturor sau aproape tuturor relelor abătute pe capul nostru la începutul regimului, pînă cînd Gheorghiu-Dej (nici el cu mult mai bun, de
Ana Pauker, nici sfîntă, nici diavol by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15262_a_16587]
-
al posturii în care se plasează Vadim! Presa anunță că doi dintre "foști", Ion Diaconescu și Petre Roman, și-au păstrat dreptul la însoțitori înarmați. Nimeni nu știe de ce. își mai amintește cineva în România de figura lamentabilă făcută în fruntea Senatului și în fruntea P.N.Ț.C.D.-ului de către fosta umbră a lui Coposu? O fi promovat vreo lege care să stârpească hoția ori să-i pună cu botul pe labe pe corupți? O fi făcut vreo fărâmă de bine
Spre balamuc, între body-guarzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15259_a_16584]
-
se plasează Vadim! Presa anunță că doi dintre "foști", Ion Diaconescu și Petre Roman, și-au păstrat dreptul la însoțitori înarmați. Nimeni nu știe de ce. își mai amintește cineva în România de figura lamentabilă făcută în fruntea Senatului și în fruntea P.N.Ț.C.D.-ului de către fosta umbră a lui Coposu? O fi promovat vreo lege care să stârpească hoția ori să-i pună cu botul pe labe pe corupți? O fi făcut vreo fărâmă de bine țării, încât să merite
Spre balamuc, între body-guarzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15259_a_16584]
-
pentru a-și compromite adversarii, ridică o problemă de principiu vizând legitimitatea puterii de azi. Oare de ce vor toți acești indivizi să ne conducă? Ce resorturi intime îi împing spre vârful piramidei? S-or fi născut cu o căiță în frunte și n-am aflat noi? Or fi având un pact cu Istoria? Din câte-mi dau seama, poți face bine pentru țară de la absolut orice nivel social. Poți fi un bun sculer-matrițer, poți fi un bun profesor ori măturător. De ce
Triumful resentimentului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13376_a_14701]
-
să le atragă funcționarilor de la C.M.C.A.R. atenția că bat câmpii devin și ei „apărători ai antisemiților”! Lucrurile au, însă, o logică a lor, ce n-are de-a face nici cu semitismul, nici cu antisemitismul. Când raportor de frunte la o astfel de organizație devine fiul unuia dintre cele mai sinistre personaje din aparatul filozofiei de partid bolșevic, e normal ca așchia să nu sară departe de trunchi. Și Vadim, și tatăl respectivului personaj provin din aceeași lume, a
Triumful resentimentului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13376_a_14701]
-
zmeie, arșice (Alecsandri), titireze, scrînciob... La Creangă au nume nu ipotetice jucării (minimaliste: „copilul, încălecat pe bățul său...”), ci instrumentele de pedeapsă - Calul Balan, Sfîntul Nicolai. Apar din cînd în cînd surprize: jucăriile convertite în mesaje ironic-sentimentale - păpușile scrise pe frunte din La aniversară (Eminescu), ursul eroului masculin din Ochii Maicii Domnului (Arghezi). Păpușa Monicăi din La Medeleni (Ionel Teodoreanu) poartă numele posesoarei: „Mă jur pe păpușa mea, Monica”. În Cartea cu jucării (Arghezi), domină jocurile din cuvinte, dar apare cel
Nume de jucării by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13418_a_14743]
-
de toxicitate: „Moartea e un somn lung, un vis nesfîrșit,/ despotică dinspre Lună solia îi vine tăcut;/ - Oh, desnădejdea mea se arunca nebună ca o lance/ în Luna rotundă și înverzită ca fața unui scut.// Rugina lui se scutura peste frunți/ fără elan purtînd din mit antic palori -/ nicicînd atît de alegoric Luna/ n-a otrăvit clanurile ei de feciori!” (Salomeea). Același astru devine ținta derizorie a unei carabine, într-un univers tot mai sălbăticit, dominat de un imbold cinegetic: „Cum
Poezia lui Constant Tonegaru (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13437_a_14762]