187 matches
-
lor fiind evident mai mare decât lățimea primului articol antenal. Pronotul ± emisferic, discul pronotului prezintă o pubescență deasă. Elitrele eliptice, scurte și lățite. Punctuația pronotului este mai deasă decât cea a elitrelor. Din Europa Centrală până în Ucraina. În păduri prin frunzar și printre mușchii de copac. l=1,6-1,8 mm. 5 Euconnus claviger Müller & Kunze Corpul negru sau castaniu-închis, uneori elitrele pot avea o nuanță mai deschisă. Antenele și picioarele roșcate, iar palpii sunt roșcatmaronii. Partea dorsală este acoperită cu
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
prezintă 2 gropițe adâncite de dimensiuni reduse. Suprafața elitrelor cu o punctuație fină și rară și cu o pubescență fină, relativ deasă. Jumătatea antemediană a femurelor puternic îngroșată. Specie montană întâlnită în Europa Centrală, Italia și Balcani. În păduri sub frunzar și mușchi. l=2,0 mm. ♂ Măciuca antenelor ușor geniculată (îndoită sub forma unui unghi) între articolele 8 și 9. Al 8-lea articol antenal de aproximativ 2 ori mai lung decât lat, cu marginea exterioară convexă și cea interioară
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Fruntea după ochi prezintă câte un păr supraorbital. Pronotul neted, aproximativ la fel de lung și de lat. Elitrele oval-alungite, discul elitrelor prezintă 3 rânduri de puncte fine. Baza elitrelor cu un păr setiger median. Pe terenuri mlăștinoase sub pietre și în frunzar. l=2,0 mm. 11 Genul Ablepton Frivaldszky Capul mic, transvers, atingând 1/3 din lățimea pronotului, cu marginile laterale ușor rotunjite. Ochii rudimentari, uneori ei se prezintă sub forma unor pete pigmentare. Vertexul prezintă peri supraorbitali. Scapul aproximativ la fel de
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
mai lung decât sternitul 2. Ultimul sternit poate fi rudimentar, transvers la ♂, sau oval-alungit la Nossidium. Marginea posterioară a sternitului anal prezintă adesea un dințișor mic. La unele specii ♀ prezintă numai 6 sternite abdominale. Insecte de talie mică, răspândite în frunzarul uscat, compost, în resturi vegetale descompuse, lemn putred, sub scoarța copacilor sau în miceliul ciupercilor. Câteva specii sunt mirmecofile, fiind întâlnite în furnicare. Această familie cuprinde aproximativ 65 genuri cu 400 de specii. În Europa au fost semnalate 21 genuri
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
setigeri anteapicali, mai rar este prezent un rând anteapical format din 5-7 peri. Dimensiunile corpului variabile, cuprinse între 0,50-1,1 mm. La speciile negre-unicolore, vârfurile elitrelor are o tivitură îngustă de nuanță gălbuie. Insectele sunt răspândite în compost, sub frunzarul umed și în resturi vegetale descompuse, adesea în număr mare. În fauna României 10 specii. Alte specii: Acrotrichis pumila Erichson 1 Acrotrichis grandicollis Motschulsky Partea dorsală a corpului neagră, cu un luciu metalic accentuat, prevăzută cu o pubescență culcată fină
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
late. Pronotul aproximativ la fel de lat sau ceva mai lat decât elitrele cu unghiurile posterioare ascuțite, orientate în spate. Elitrele (luate împreună) cel mult la fel de lungi și de late. În Europa de nord și centrală pe terenuri mlăștinoase sub stuf și frunzar. l=0,60 0,70 mm. ♂ Tibiile și primele 2 articole ale tarselor anterioare puternic lățite. Marginile laterale ale elitrelor ușor rotunjite. ♀ Tibiile și primele 2 articole ale tarselor posterioare ușor lățite. Marginile laterale ale elitrelor paralele, puțin lățite posterior
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
rotunjite. Suprafața pronotului prezintă o punctuație fină și reticulații transversale, iar bordura marginilor laterale ale pronotului este ușor arcuită în treimea bazală. Elitrele luate împreună sunt aproximativ la fel de lungi și de late. Din Europa până în Asia Mică. În compost, sub frunzarul din litiera pădurilor și pe cadavre. l=1,0-1,1 mm. ♂ Marginile laterale ale elitrelor ușor îngustate posterior. ♀ Marginile laterale ale elitrelor uniform lățite pe toată lungimea lor. 9 Acrotrichis fascicularis Herbst (laetitiae Matth.) Ceva mai mic decât specia precedentă
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
o zonă geografică naturală, dintr-un teritoriu administrativ, dintr-o eră sau perioadă; Fertilitate= capacitate a populațiilor de animale de a produce elemente sexuale viabile și de a da un număr cât mai mare de indivizi în perioada lor fertilă; Frunzar= totalitatea frunzelor căzute de la arborii din pădurile de foioase și de conifere, livezi, precum și din pajiști, ce formează o pătură mai mult sau mai puțin continuă pe suprafața solului; Fum= poluant atmosferic format din gaze de ardere și mici particule
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
scorbură (Columba venas), dumbrăvioara (Caracius garrulus) ș.a. Dintre răpitoare amintim: gaia roșie (Milvus milvus) și viesparul (Pernis apivarus). Unele insecte își desfășoară ciclul vital pe stejar: curculionide (Orchestes quericus), croitorul (Cerambyx cerdo), populații de himenoptere 1, homeoptere, coleoptere 2, în frunzar stau gastropode 3, păianjeni, acarieni, formicide, miriapode 4 sau tisanoptere. 1Himenopter- ordin care cuprinde insecte cu metamorfoză completă, cu două perechi de aripi membranoase, femelele având la vârful abdomenului un ac cu venin. 5Vârșă - Unealtă de pescuit în formă lunguiață
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
verzi-albăstrui. Măciuca antenelor are o culoare cenușie, mată. Pronotul transvers, discul lui dispune de o punctuație extrem de fină, iar punctuația marginilor lui laterale este deasă și accentuată. Suprafața pigidiului cu o punctuație fină. Insectele sunt răspândite sub trunchiuri doborâte, în frunzar și în mușchii de copac. l=5,5-7 mm. (Pl. IX, fig.3) Revizuirea speciilor La redectarea cheilor de determinare și la realizarea planșelor, ne-am ghidat și am utilizat ca lucrare de referință ’’Die Käfer Mitteleuropas’’ a autorilor germani
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
cineva de ceva. Sau măcar exultînd, exhibînd frumusețea vreunor șiraguri de mărgele verbale, exaltînd ceva, bucurîndu ne sau Întristîndu-ne. Despre toate acestea, ele tac. Cuvintele conturează doar, cu o anume acribie aproape chirurgicală, numindu-le foarte lapidar, cîteva imagini: "aurul" (frunzarul galben al toamnei), palma În care e o monedă, "poveștile" (petrecerea zilelor fabuloase ale celui mai exuberant anotimp), prispa cu greieri. Atunci, despre aceste lucruri să fie vorba-n poeme? Și da, și nu. Simțurile noastre au nevoie de aceste
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
rece, dar înaintea acestuia i-au ieșit Dimachi Mârza, cucoana și cu fata care "suspina și plângea". Fata era îndrăgostită, împotriva voinței părinților, de Ilieș Ursachi. Cu complicitatea fântânarului, ea petrecu împreună cu iubitul ei, câteva ceasuri bune în coliba de frunzar, unde primiră binecuvântarea lui Vodă, care se oferi să-i cunune și la nuntă s-au împăcat cu toții. Creanga de aur Creanga de aur este un roman tradițional, un roman istoric, dar și o parabolă, cu elementele care țin de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
clasicismului târziu și îl pilotează către efectele unui insolit moderat. Între „arborul Satanei” și „clonțul lui Dumnezeu”, Ș. invocă „umbre de arbori nemăsurat de înalți”, cheamă „calul cel negru”, „marea pasăre verde” și reușește spații de coabitare nedefectuoasă pentru imagini („frunzare de păcătuire tot curg și curg”; „trunchiuri de păcate / Trosnesc din încheieturi reumatice ca babele ce, / la amurg, / Își pregătesc mădularele să-l ia pe dracul în spate”, Maria Magdalena) sau ficționalizări parabolice ale amintirii, în care pumnalul și pianul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289633_a_290962]
-
drumului. Ne-am rugat în ceasul Utreniei în templul sfânt al naturii, simțindu-L pe Dumnezeu în toate fibrele ființei noastre, în toată creația Sa. „Împărat slăvit e codrul...”, auzeam glasul lui Mihail Eminescu prosternat în rugăciune și, prin deșișul frunzarului, pe raza de lumină ce-l străbătea îl vedeam purtat de mână de Maica venerată și pururea Fecioara Maria, iar în urma lui un alai de lumini vibra deasupra capetelor noastre: sufletele dragi ale neamului nostru, sfințit de Dumnezeu pentru mărturisirea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
acesteia și SSV Tutova, spre conformare. Iată ce semnase directorul gălățean dr. Th. Gafa: „Ministerul Agriculturii și Domeniilor (...) către Inspectoratul pentru Creșterea Animalelor și Serviciul Sanitar Veterinar Bârlad: Ministerul (...) fiind sesizat că în regiunile bântuite de secetă nu se utilizează frunzarele recoltate de organele silvice și care sunt la dispoziția celor interesați, vă rugăm a da dispozițiuni (...) să înceapă imediat o intensă propagandă (subl.ns.) de lămurire a acestor proprietari de animale asupra valorii nutritive a frunzarelor și nevoia folosirii lor
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
secetă nu se utilizează frunzarele recoltate de organele silvice și care sunt la dispoziția celor interesați, vă rugăm a da dispozițiuni (...) să înceapă imediat o intensă propagandă (subl.ns.) de lămurire a acestor proprietari de animale asupra valorii nutritive a frunzarelor și nevoia folosirii lor pentru salvarea animalelor ce le-au mai rămas”. Tot noile autorități de la București mai recomandau cetățenilor folosirea „...stufului din bălți (...) care se găsește suficient în depozitele Camerelor Agricole Galați și Brăila”. Nu se știe și nici
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de la București mai recomandau cetățenilor folosirea „...stufului din bălți (...) care se găsește suficient în depozitele Camerelor Agricole Galați și Brăila”. Nu se știe și nici nu avem de unde ști dacă țăranii tutoveni s-au folosit de „excepționala” valoare nutritivă a frunzarelor sau a stufului. j. Altă bătaie de cap: epizootiile! De parcă n-ar fi fost de ajuns foametea la care fusese supusă cu bună știință populația, conform lucrărilor multor istorici contemporani, mai dăduseră și molimele în animalele de pe lângă casele oamenilor sau
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Rusia sovietică; anarhie prin satele noastre; evrei puși pe căpătuială prin explozia speculei cu orice, etc. La toate acestea, datorită secetei prelungite, se mai adăuga și lipsa reproducătorilor autorizați de Stat care, fie muriseră de foame, fie muriseră mâncând „valoroasele” frunzare sau bețele de stuf recomandate călduros de către incompetenții de la minister. Iată ce mai scria doctorul Beldeanu în raportul său, referindu-se la temă: „Din punct de vedere zootehnic, Județul Tutova a fost lipsit de reproducători masculi la speciile bovină și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
la încercare a unui ochi din ce în ce mai pătrunzător, până când un alt strat e înlăturat pe neașteptate: "Un strat lăptos de aburi mai stărui pe zare.../ Dar într-o zi se rupse și prin spărturi văzui/ Copacul despletindu-și în coame și frunzare/ Tot aurul lui verde și toată floarea lui". Dezvelirea e parțială, căci se vede doar în parte, "prin spărturi", dar e destul pentru ca "orbit, plecat minunii", ochiul să fie atras de acest "alt vestmânt", de noua învăluire în care imaginea
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
1933), în care problematica dezbătută de noi este prefigurată prin conotațiile unui pelerinaj al smereniei, căci cel care urcă "muntele de gând" al propriului Horeb pleacă în sine, se apleacă și se închină în căutarea revelării înaltului ce transpare prin "frunzarul rugului aprins". 23 Vis (1943), vol. Veghe, în op. cit., p. 152. 24 Marea biruință, vol. Întrezăriri; Comoara (1942), vol. Veghe, în op. cit., pp. 88, 126-127. 25 Te înalț, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 107. 26 Acolo unde norii (1943), vol
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
care erau, în viziunea tov-ului Bighiu Petru, secretarul organizației (mafiote) Tineretul Progresist: „...Comisia Județeană a Tineretului Blocului Partidelor Democrate, s’a mărginit numai la activitatea Tineretului Progresist și la reprezentanții a câtorva organizații care au pornit pe teren la cules frunzari pentru vitele plugarilor (subl.ns.)”. Datorită secetei prelungite, nu numai oamenii aveau de suferit ci și animalele de muncă sau de subzistență familială. Într-un alt studiu, din primul volum, am descris situația de atunci dar am și citat din
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Iași, Vasluiul mai fusese vizitat și de Filopat și Patafil de la „centru”: „...tot în decursul acestei luni am fost vizitați de delegați dela Centru, care au venit pe linia Comisiei Electorale și care împreună cu noi au organizat brigăzile pentru colectarea frunzarilor. Primul delegat este prietenul Uică și al doilea un tovarăș din Brigada Filimon Sârbu”. Fiind „prietenul” și nu „tovarășul”, opinăm că Uică nu era comunist ci, mai degrabă, social-democrat sau național-popular ceea ce, la o adică, tot un drac se chema
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
distruge complet substanța, pentru că atâta timp cât ea există, el are o sursă de energie. În schimb, iarna, se schimbă situația. În timp ce planta se află În repaus, dacă e perenă sau a murit dacă e anuală, sub stratul gros de omăt și frunzare ce le apără de vicisitudinile iernii, microorganismele Își desfășoară nestingherite activitatea. Iar această activitate este oxidarea a tot ce e substanță reducătoare: resturi vegetale dar și substanțele pe care plantele le-au secretat peste an. Astfel Încât, În primavară, când plantele
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
sursă de energie Soarele, cultura ciupercilor folosește o sursă de energie chimică, cu greu de controlat. E mai convenabil pentru om să cutreiere pădurile... Acolo, sursa de energie chimică e pretutindeni și-am amintit-o nu demult: biomasa alcătuită din frunzare și lemn. Și astfel revenim la biocenoză, adică la acea asociație de plante și animale, mai corect de autotrofe și heterotrofe, pe care se sprijină existența și evoluția Vieții pe Terra; și, mai ales, la a vedea dacă acest cules
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
fixe ori nu. Și atunci, oricât m’ar critica botaniștii, nu pot considera ciupercile drept plante. Gata paranteza. Ca și alte heterotrofe, ciupercile trăiesc folosind energia chimică oferită de autotrofe, plantele adevărate, indiferent dacă aceasta se cheamă humusul din sol, frunzarul putred ori biomasa, lemnul arborilor, neavând ce face cu energia solară; mai mult, această energie le deranjează. Ca și animalele, ele trebuie să scape de o energie care nu ar face altceva decât să le mărească excesiv temperatura. De altfel
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]