269 matches
-
italiene, care se servește cu crutoane presărate cu brânză. Tartă cu ciuperci și salvie Ingrediente pentru 6 persoane Pentru aluat: • 150 g făină albă, plus cantitatea necesară pentru tapetat tava • 75 g unt, plus cantitatea necesară pentru uns tava • 12 frunzulițe de salvie • apă carbogazoasă • sare Pentru umplutură: • 350 g ciuperci mixte • 350 g cartofi • 4 ouă • 50 g parmezan ras • ceapă roșie • usturoi • foi de dafin • salvie • lapte • ulei de măsline extravirgin • sare • piper Timp de preparare: 80 min. Conținut
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
cepele curățate și tăiate în jumătate și, la sfârșit, roșiile bine scurse. Ardeii copți se curăță de pieliță și de semințe, apoi se pasează împreună cu legumele coapte, castravetele crud și curățat de coajă, un polonic de supă vegetală rece, 5 frunzulițe de busuioc și un praf de sare. Crema obținută se păstrează în frigider până în momentul servirii. Dacă gazpacho-ul are o consistență prea densă, se subțiază cu o cantitate suficientă de supă vegetală rece. Crema gazpacho se servește stropită cu ulei
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
și pentru cele 8 persoane rămase. Se pregătește sosul: vânăta se taie cubulețe (brunoise), se călește în puțin ulei de măsline împreună cu ceapa verde tocată și măslinele curățate de sâmburi, apoi se sărează și se pasează cu mixerul împreună cu 3 frunzulițe de busuioc și 2 polonice din apa în care au fiert pastele, până când se obține un sos cremos. Pastele se servesc la temperatura camerei, asezonate cu rondele de brânză scamorza și cu sosul de vinete. Știați că... Scamorza este o
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
legumele tăiate și se călesc. Între timp, se fierb pastele în apă sărată, se scot înaine de a se înmuia și se transferă în tigaia cu legumele călite, împreună cu un polonic din apa în care au fiert, se condimentează cu frunzulițe de cimbrișor și se mai lasă câteva minute pe foc. Se servesc asezonate cu puțin ulei de măsline și cu brânza tăiată fideluță (julienne). Știați că... Bostanul se comercializează de obicei tăiat în felii ambalate individual; verificați dacă tăietura este
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
sare • măghiran verde (facultativ) Timp de preparare: 25 min. Conținut caloric: 514 kcal/porție Fără ouă Mod de preparare: Se pune la fiert o oală încăpătoare plină cu apă rece, se adaugă o bucățică de coajă de lămâie și 4 frunzulițe de busuioc, se sărează când dă în clocot și se fierb pastele, urmând instrucțiunile de pe ambalaj și având grijă să nu devină prea moi. Se omogenizează cu mixerul 3 lingurițe de miez de pâine fărâmițat și câteva fruzulițe de busuioc
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
se călesc în ulei de măsline împreună cu un cățel de usturoi, sare, piper, pătrunjel și busuioc tocat, iar rondelele de cartof, după ce au fost scoase din apă și scurse bine, se călesc în mult ulei de măsline, aromatizat cu o frunzuliță de salvie și o crenguță de rozmarin, după care se potrivește de sare și piper. Se dispun legumele călite pe o folie de hârtie absorbantă, să se scurgă bine. Se tapetează cu celofan 6 forme din aluminiu de unică folosință
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
taie cubulețe, se amestecă într-un castron și se asezonează cu 2 linguri de zahăr și 7-8 picături de oțet balsamic. Se scot coșulețele de aluat din cuptor, se îndepărtează hârtia, se umplu cu salata de fructe, se ornează cu frunzulițe de mentă și se servesc. Știați că... Oțetul balsamic se obține prin fermentarea mustului de struguri și se diferențiază prin culoarea sa brună și opacă, aroma puternică și consistența densă. Se folosește în cantități mici și poate fi turnat direct
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
stors din rădăcina plantei, apoi se pune crema în 4 castronele. Cu ajutorul cleștelui pentru înghețată, se decupează din jumătatea de pepene galben bine curățată de semințe cât mai multe rotocoale care se aranjează peste crema de ananas. Se decorează cu frunzulițe de mentă verde și se servește. Știați că... Pepenele galben ajuns la maturitate deplină este foarte parfumat și poate fi ușor recunoscut după zona opusă codiței, care trebuie să fie molcuță, și nu moale. Dacă pepenele galben este prea puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
obține o cremă, se adaugă zahărul și câteva lingurițe de brandy, apoi se distribuie crema în 4 castronele. Se amestecă bobițele de coacăze și fragii cu celelalte fructe tăiate cubulețe, apoi se împart în cele 4 castronele, se ornează cu frunzulițe de mentă și se servește. Un sfat în plus Acest desert este potrivit pentru a fi servit după cină și, dacă se dorește, poate deveni mai sofisticat: salata de fructe poate fi însoțită de un amestec de diferiți biscuiți, precum
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
puțin sirop într-o formă pentru jeleu inelară și striată. Când începe să se lege, se așază deasupra un strat de cireșe negre și se acoperă cu sirop. Se continuă operațiunea cu alte straturi de caise, cireșe amare, fragi și frunzulițe de mentă, alternate de un strat de sirop și având grijă ca acesta să se solidifice înainte de a pune alte fructe. La sfârșit, se toarnă siropul de cireșe rămas și se lasă jeleul la frigider cel puțin o noapte. Se
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
furnicar. Tineri, bătrâni și copii au ieșit ca gâzele la soare, să se bucure de frumusețea zilei însorite. Primăvara grijulie e prezentă pe aleile parcului.Presară, printre bătrânii arbori, iarbă nouă. Sărută gingaș mugurașii, ca aceștia să-și deschidă primele frunzulițe spre lumină.Pregătește ramurile golașe să-și anine în curând ciorchini de flori. Împrăștie, peste tot, zămbete și bucurie. - Cu- cu! Cu- cu! Fetița deschide ochii. - Ai auzit, Ioana? întrabă bunica, intrând în cameră.A cântat cucul. Aruncă un ban
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
turcesc mycoplasma produce înverziri accentuate, transformarea florilor în frunze, proliferări, deformări și sterilitatea florilor. La catof, morcov și loboda porceascămycoplasma produce înroșirea frunzelor sau colorarea lor în mov și reducerea suprafeței acestora (fig. 46). La tomate apare în urma atacului mărirea frunzulițelor de sub fruct și lignificarea fructelor ce nu ajung să se coacă și să aibă culoarea roșie-caracteristică. Transmitere-răspândire. Mycoplasma este cunoscută ca parazită pe 80 specii de plante ce aparțin la 10 familii botanice. Transmiterea agentului patogenîn natură este asigurată de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
gata infectată, însă dacă există un asolament sau măcar o rotație de 3 ani această sursă de infecție nu trebuie luată în considerare. Din tuberculii mănați apar lăstari brunificați la locul prinderii lor de tuberculi, iar pe lăstari apar primele frunzulițe cu foliole pătate pe care apar spori (infecție primară generalizată). Sporii pot să ajungă la suprafața pamântului prin urcarea apei din pământ și apoi pot produce noi infecții (infecții secundare). Primele infecții se observă la 35 zile de la plantat dacă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
În cazul zonelor putrezite umed, se pot constata în analizele microscopice spori de la Pythium sp., iar dacă țesuturile brunificate putrezesc uscat, se vor observa fructificații cu spori de tip Phoma. Uneori baza tulpinii se înnegrește, se subțiază și chiar primele frunzulițe sunt negre, acest simptom fiind caracteristic atacului de Aphanomyces sp. Pe plantele debilitate se instalează fuzariozele, ce dau mucegaiuri albe sau roz. Pe plantulele debilitate se instalează ciuperci din genul Fusarium care dau mucegaiuri albe sau roz. Transmitere-răspândire. Instalarea ciupercilor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mici și de cele mai multe ori boala trece neobservată. În cursul verii și spre toamnă, pe frunzele mature apar puncte de decolorare, în dreptul cărora pe fața inferioară apar puncte prăfoase brune sau negre. Aceste puncte pot fi întâlnite chiar și pe frunzulițele din jurul pălăriilor (fig. 70). Transmitere-răspândire. Transmiterea ciupercii de la un an la altul este asigurată de sporii de pe semințe sau din sol, care sunt foarte rezistenți la temperaturi scăzute. În cursul anului agricol, în prima parte, răspândirea ciupercii este asigurată de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și în acest caz ocupă suprafețe mari din frunză și se acoperă pe vreme umedă cu un puf negru. Pe tulpini, inițial apar pete negre ce prin unire dau naștere la dungi brune-negre de-a lungul tulpinii. Pălăriile infectate și frunzulițele de pe marginea lor, au la început pete de decolorare, apoi brune, iar în final brune negricioase, adâncite în țesuturi. Ciuperca A. helianthi produce pete mai mari și mai alungite. Transmitere răspândire. Transmiterea agenților patogeni de la un an la altul, este
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
semnalată în 1902 și 1912 în S.U.A. s-a răspândit repede, odată cu impotul de samânță, așa încât a apărut în 1960 și în România, unde a fost studiată de V. Severin. Simptome. Plantele infectate se recunosc încă din stadiul de 2 frunzulițe, când pe acestea apar pete brune. Pe frunze apar pete mici, la început de decolorare, apoi brun-roșcate în dreptul lor formându-se gofrări. În zona afectată, frunza este de două ori mai groasă decât restului frunzei, gofrarea putând apărea pe o
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de decolorare, apoi albe, lucioase, umflate, de diferite forme și mărimi (1-5 mm în diametru) izolate sau unite. În dreptul petelor epiderma crapă și pata capătă un aspect prăfos. Tulpinile și păstăile atacate suferă deformări ca: măriri anormale, îngroșări (fig. 78). Frunzulițele de lângă flori sunt mărite, petalele sunt mici și înverzite. Tulpinile plantelor atacate sunt răsucite și se culcă pe sol. Transmitere-răspândire. Ciuperca se transmite de la un an la altul prin sporii de rezistență rămași în sol, sau de pe semințe, iar în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
in. În România este cunoscută încă din 1930, când a produs pagube mari în Dobrogea. După anul 1965, boala a fost semnalată numai rar, fără a produce pagube însemnate. Simptome. Primele simptome ale atacului apar pe fața inferioară a primelor frunzulițe și pe tulpină, sub forma unor pete galbene portocalii și niște puncte mici gălbui. În partea a doua a vegetației inului, după înflorit, boala se observă prin apariția unor pete de culoare galbenă roșiatică dispuse pe frunzele superioare, tulpini și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
considerată cea mai gravă boală a inului. În România a fost depistată în 1941 în jud. Ilfov și în 1957 în jud. Teleorman. Simptome. Atacul poate fi semnalat încă din primele faze de vegetație, când pe plantele tinere, pe primele frunzulițe și tulpini apar pete brune ce au în jurul lor o zonă galbenă. Pe aceste pete brune apar numeroase puncte mici negre. Atacul se extinde și la frunzișul care se brunifică, se veștejește și se usucă. Plantele rămân mici, cu tulpini
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
patogeni de carantină și la semnalarea ei, materialul infectat se distruge prin ardere. Simptome. Boala se manifestă pe frunze, tulpini, capsule, semințe, fiind mai ușor de identificat în partea a doua a vegetației, după înflorit. Primele simptome apar pe primele frunzulițe sub forma unor pete galbene-verzui, circulare, ce în scurt timp se brunifică. Pe plantele dezvoltate apar pe frunze, pete de 4-6 mm în diametru, galbene-verzui apoi brune, care duc la veștejirea, uscarea frunzei și de pierderea frunzișului tulpinilor. Pe tulpini
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Europa, putând produce pagube de 20-30 % la producția inului de fibre sau la cel de ulei. În România este semnalată mai rar. Simptome. Boala este prezentă pe frunze, tulpini, flori, capsule și semințe în toate fazele de vegetație. Pe primele frunzulițe apar pete galbene-portocalii în dreptul cărora țesuturile sunt ușor adâncite, iar marginea petelor este conturată cu o zonă mai închisă. La baza tulpinii și pe rădăcini în dreptul zonelor atacate, apar strangulări, îngroșări anormale și pete galbene portocalii (fig. 82). Plantele atacate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de tutun Pythium de Baryanum (vezi bolile sfeclei). 6.1.5. Căderea răsadului de tutun Rhizoctonia solani Boala poate fi întâlnită în răsadnițe, dar și în câmp, unde pagubele sunt mici. Simptome. Răsadul atacat prezintă o ofilire și îngălbenire a frunzulițelor, care atârnă pe lângă tulpiniță. La baza tulpinii, țesuturile parazitate se înmoaie, putrezesc și planta cade la pământ. În cazul perioadelor dintre udări, când răsadurile sunt uscate, se observă pe tulpini, dungi ușor adâncite, albe-cafenii. La baza plantelor se dezvoltă un
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
6.1.6. Mana tutunului Peronospora tabacina Boala este destul de frecventă în toate țările cultivatoare de tutun, iar în România a fost semnalată de A. Racoviță în 1961. Simptome. Mana se observă din primele stadii de vegetație, când pe primele frunzulițe apar pete circulare, galbene, fără margini precise, iar tuplinița se alungește. Pe răsadurile mai mari, mana se observă prin îndoirea vârfului frunzulițelor care se acoperă în scurt timp cu un puf cenușiu-albăstrui, se îngălbenesc și putrezesc (fig. 88). În câmp
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
semnalată de A. Racoviță în 1961. Simptome. Mana se observă din primele stadii de vegetație, când pe primele frunzulițe apar pete circulare, galbene, fără margini precise, iar tuplinița se alungește. Pe răsadurile mai mari, mana se observă prin îndoirea vârfului frunzulițelor care se acoperă în scurt timp cu un puf cenușiu-albăstrui, se îngălbenesc și putrezesc (fig. 88). În câmp, atacul este intens în culturile situate pe terenurile umede sau dacă acestea se găsesc în luncile râurilor. Pe frunze apar pete galbene
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]