459 matches
-
realizării lor, obstacole exterioare sau interioare importante, adaptarea ni se înfățișează sub aspectul dominant al „acomodării”. În general, atunci când un scop important nu poate fi complet realizat, subiectul respectiv trăind acut efectele sentimentului de a fi nedreptăți, se vorbește de „frustrație”. Înțelesul curent al conceptului de „frustrație” traduce însăși semnificația etimologică a termenului: „frustration” înseamnă păgubire, lipsire de un drept, speranțe zadarnice, destrămare a planurilor, distrugere a intențiilor etc. - deci o situație traumatizantă, în care se suferă un ețec. Dacă viitoarea
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
importante, adaptarea ni se înfățișează sub aspectul dominant al „acomodării”. În general, atunci când un scop important nu poate fi complet realizat, subiectul respectiv trăind acut efectele sentimentului de a fi nedreptăți, se vorbește de „frustrație”. Înțelesul curent al conceptului de „frustrație” traduce însăși semnificația etimologică a termenului: „frustration” înseamnă păgubire, lipsire de un drept, speranțe zadarnice, destrămare a planurilor, distrugere a intențiilor etc. - deci o situație traumatizantă, în care se suferă un ețec. Dacă viitoarea bunăstare a individului este amenințată de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
în desfășurarea normală a comportamentului motivant intervine un obstacol, organismul recurge la reacții adverse, mai mult sau mai puțin directe, mai mult sau mai puțin ocolite, pentru a se adapta la situația creată și a atinge scopul propus. Conceptul de frustrație semnifică, într-o accepțiune mai largă, tocmai acest gen de situație în care un obstacol modifică conduita subiectului. Acestei accepțiuni largi a termenului de frustrație îi corespunde, de exemplu, definiția Annei Freud: „Se numește frustrație ansamblul de factori și procese
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
ocolite, pentru a se adapta la situația creată și a atinge scopul propus. Conceptul de frustrație semnifică, într-o accepțiune mai largă, tocmai acest gen de situație în care un obstacol modifică conduita subiectului. Acestei accepțiuni largi a termenului de frustrație îi corespunde, de exemplu, definiția Annei Freud: „Se numește frustrație ansamblul de factori și procese prin care satisfacerea unei nevoi sau a unei motivații este împiedicată din cauza prezenței unui obstacol sau a unei bariere”. Într-un mod similar, R.S. Lazarus
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
atinge scopul propus. Conceptul de frustrație semnifică, într-o accepțiune mai largă, tocmai acest gen de situație în care un obstacol modifică conduita subiectului. Acestei accepțiuni largi a termenului de frustrație îi corespunde, de exemplu, definiția Annei Freud: „Se numește frustrație ansamblul de factori și procese prin care satisfacerea unei nevoi sau a unei motivații este împiedicată din cauza prezenței unui obstacol sau a unei bariere”. Într-un mod similar, R.S. Lazarus crede că ceea ce trebuie să se înșeleagă prin „frustrație” este
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
numește frustrație ansamblul de factori și procese prin care satisfacerea unei nevoi sau a unei motivații este împiedicată din cauza prezenței unui obstacol sau a unei bariere”. Într-un mod similar, R.S. Lazarus crede că ceea ce trebuie să se înșeleagă prin „frustrație” este condiția în care un curs al acțiunii nu poate fi dus la bun sfârșit, datorită unor cauze; dacă analizăm „frustrația” în termeni motivaționali, spunem despre un individ că este frustrat atunci când el, fie că nu poate atinge singur scopul
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
obstacol sau a unei bariere”. Într-un mod similar, R.S. Lazarus crede că ceea ce trebuie să se înșeleagă prin „frustrație” este condiția în care un curs al acțiunii nu poate fi dus la bun sfârșit, datorită unor cauze; dacă analizăm „frustrația” în termeni motivaționali, spunem despre un individ că este frustrat atunci când el, fie că nu poate atinge singur scopul propus, fie că este întârziat de către altcineva în această acțiune. Dar acest înțeles, mai larg, al frustrației nu este unanim acceptat
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
unor cauze; dacă analizăm „frustrația” în termeni motivaționali, spunem despre un individ că este frustrat atunci când el, fie că nu poate atinge singur scopul propus, fie că este întârziat de către altcineva în această acțiune. Dar acest înțeles, mai larg, al frustrației nu este unanim acceptat. Marea majoritate a cercetătorilor menționează dificultatea pe care o implică precizarea sferei noțiunii de „frustrație”, dificultate determinată, pe de o parte, de complexitatea psihologică a conținutului fenomenului de frustrație, iar pe de altă parte, de modul
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
nu poate atinge singur scopul propus, fie că este întârziat de către altcineva în această acțiune. Dar acest înțeles, mai larg, al frustrației nu este unanim acceptat. Marea majoritate a cercetătorilor menționează dificultatea pe care o implică precizarea sferei noțiunii de „frustrație”, dificultate determinată, pe de o parte, de complexitatea psihologică a conținutului fenomenului de frustrație, iar pe de altă parte, de modul de înțelegere și de exprimare a aceluiași concept de către cercetători. Plasarea pe poziții filosofice deosebite și formația diferită a
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
acțiune. Dar acest înțeles, mai larg, al frustrației nu este unanim acceptat. Marea majoritate a cercetătorilor menționează dificultatea pe care o implică precizarea sferei noțiunii de „frustrație”, dificultate determinată, pe de o parte, de complexitatea psihologică a conținutului fenomenului de frustrație, iar pe de altă parte, de modul de înțelegere și de exprimare a aceluiași concept de către cercetători. Plasarea pe poziții filosofice deosebite și formația diferită a cercetătorilor (psihologi, pedagogi, psihopatologi etc), determină lipsa unui criteriu unic de orientare, de interpretare
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
și de exprimare a aceluiași concept de către cercetători. Plasarea pe poziții filosofice deosebite și formația diferită a cercetătorilor (psihologi, pedagogi, psihopatologi etc), determină lipsa unui criteriu unic de orientare, de interpretare și de abordare experimentală a numeroaselor aspecte ale problematicii frustrației, dintre care menționăm pe cele mai controversate: 1. În rapot de ce gen de obstacol trebuie legată conduita frustrației? 2. Trebuie să explicăm fenomenul de frustrație numai prin cauzele lui exterioare, numai prin „situația frustrantă”, sau și prin următorii doi factori
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
psihologi, pedagogi, psihopatologi etc), determină lipsa unui criteriu unic de orientare, de interpretare și de abordare experimentală a numeroaselor aspecte ale problematicii frustrației, dintre care menționăm pe cele mai controversate: 1. În rapot de ce gen de obstacol trebuie legată conduita frustrației? 2. Trebuie să explicăm fenomenul de frustrație numai prin cauzele lui exterioare, numai prin „situația frustrantă”, sau și prin următorii doi factori: starea psihofiziologică rezultată prin frustrare, și reacțiile comportamentale determinate de frustrare? 3. Reprezintă „emoționalitatea” o particularitate caracteristică a
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
criteriu unic de orientare, de interpretare și de abordare experimentală a numeroaselor aspecte ale problematicii frustrației, dintre care menționăm pe cele mai controversate: 1. În rapot de ce gen de obstacol trebuie legată conduita frustrației? 2. Trebuie să explicăm fenomenul de frustrație numai prin cauzele lui exterioare, numai prin „situația frustrantă”, sau și prin următorii doi factori: starea psihofiziologică rezultată prin frustrare, și reacțiile comportamentale determinate de frustrare? 3. Reprezintă „emoționalitatea” o particularitate caracteristică a frustrației, mai importantă chiar și de cât
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
2. Trebuie să explicăm fenomenul de frustrație numai prin cauzele lui exterioare, numai prin „situația frustrantă”, sau și prin următorii doi factori: starea psihofiziologică rezultată prin frustrare, și reacțiile comportamentale determinate de frustrare? 3. Reprezintă „emoționalitatea” o particularitate caracteristică a frustrației, mai importantă chiar și de cât actul intelectual prin care se acordă situației frustrante înțelesul de eveniment frustrator de eveniment privator de un drept sau de o anumită împlinire? 4. Se poate vorbi oare de două înțelesuri diferite ale frustrației
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
frustrației, mai importantă chiar și de cât actul intelectual prin care se acordă situației frustrante înțelesul de eveniment frustrator de eveniment privator de un drept sau de o anumită împlinire? 4. Se poate vorbi oare de două înțelesuri diferite ale frustrației: unul pentru lumea animală și altul pentru lumea umană? 5. Care sunt raporturile dintre înțelesurile de „obstacol”, „conflict”, „frustrație” și „stres”? De ce înțelesul psihologic al termenului de frustrație nu poate fi precizat decât printr-o raportare la aceste fenomene ale
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de eveniment privator de un drept sau de o anumită împlinire? 4. Se poate vorbi oare de două înțelesuri diferite ale frustrației: unul pentru lumea animală și altul pentru lumea umană? 5. Care sunt raporturile dintre înțelesurile de „obstacol”, „conflict”, „frustrație” și „stres”? De ce înțelesul psihologic al termenului de frustrație nu poate fi precizat decât printr-o raportare la aceste fenomene ale adaptării? În legătură cu fiecare dintre aceste aspecte ale problematicii frustrației, pe care le vom aborda în continuare, se constată existența
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
anumită împlinire? 4. Se poate vorbi oare de două înțelesuri diferite ale frustrației: unul pentru lumea animală și altul pentru lumea umană? 5. Care sunt raporturile dintre înțelesurile de „obstacol”, „conflict”, „frustrație” și „stres”? De ce înțelesul psihologic al termenului de frustrație nu poate fi precizat decât printr-o raportare la aceste fenomene ale adaptării? În legătură cu fiecare dintre aceste aspecte ale problematicii frustrației, pe care le vom aborda în continuare, se constată existența unor puncte de vedere diferite printre specialiști, care necesită
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
umană? 5. Care sunt raporturile dintre înțelesurile de „obstacol”, „conflict”, „frustrație” și „stres”? De ce înțelesul psihologic al termenului de frustrație nu poate fi precizat decât printr-o raportare la aceste fenomene ale adaptării? În legătură cu fiecare dintre aceste aspecte ale problematicii frustrației, pe care le vom aborda în continuare, se constată existența unor puncte de vedere diferite printre specialiști, care necesită o considerare critică. 1. Referindu-ne, astfel, la primul aspect, acela al naturii și intensității obstacolului de care trebuie legată frustrația
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
frustrației, pe care le vom aborda în continuare, se constată existența unor puncte de vedere diferite printre specialiști, care necesită o considerare critică. 1. Referindu-ne, astfel, la primul aspect, acela al naturii și intensității obstacolului de care trebuie legată frustrația, se impune să arătăm că nu orice dificultăți produc fenomenul de frustrație. Frustrația nu se leagă, în general, - arată N.D. Levitov - de dificultățile vincibile (pe deplin de învins, de depășit) ale vieții, chiar dacă pentru depășirea lor este nevoie, adesea, de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
puncte de vedere diferite printre specialiști, care necesită o considerare critică. 1. Referindu-ne, astfel, la primul aspect, acela al naturii și intensității obstacolului de care trebuie legată frustrația, se impune să arătăm că nu orice dificultăți produc fenomenul de frustrație. Frustrația nu se leagă, în general, - arată N.D. Levitov - de dificultățile vincibile (pe deplin de învins, de depășit) ale vieții, chiar dacă pentru depășirea lor este nevoie, adesea, de un consum deosebit de energie. În mod normal, aceste dificultăți dau naștere, după
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de vedere diferite printre specialiști, care necesită o considerare critică. 1. Referindu-ne, astfel, la primul aspect, acela al naturii și intensității obstacolului de care trebuie legată frustrația, se impune să arătăm că nu orice dificultăți produc fenomenul de frustrație. Frustrația nu se leagă, în general, - arată N.D. Levitov - de dificultățile vincibile (pe deplin de învins, de depășit) ale vieții, chiar dacă pentru depășirea lor este nevoie, adesea, de un consum deosebit de energie. În mod normal, aceste dificultăți dau naștere, după expresia
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
condiție a dezvoltării psihice a omului, a dobândirii de către acesta a unei calificări profesionale și a formării unor trăsături volitive de caracter: inițiativă, tenacitate, hotătâre etc. Numai într-o singură situație dificultățile de acest gen pot provoca - după autorul citat - frustrația: atunci când sunt percepute subiectiv ca invincibile, atunci când omul renunță la luptă, considerându-se învins. În schimb, dificultățile obiectiv invincibile, sau aproape invincibile, apărute în timpul desfășurării activității - și în raport cu care sunt studiate de regulă fenomenele de frustrație - sunt considerate de către cei mai mulți
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
provoca - după autorul citat - frustrația: atunci când sunt percepute subiectiv ca invincibile, atunci când omul renunță la luptă, considerându-se învins. În schimb, dificultățile obiectiv invincibile, sau aproape invincibile, apărute în timpul desfășurării activității - și în raport cu care sunt studiate de regulă fenomenele de frustrație - sunt considerate de către cei mai mulți cercetători bariere, obstacole, sau piedici frustrante. Ne întrebăm, însă, în ce măsură putem adopta acest punct de vedere. Este suficient doar ca blocarea / contrarierea să fie însoțită de un afect puternic și de conștiința prezenței unei intense contrarieri
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
putem adopta acest punct de vedere. Este suficient doar ca blocarea / contrarierea să fie însoțită de un afect puternic și de conștiința prezenței unei intense contrarieri în calea spre satisfacerea unei trebuințe, sau realizarea unui scop, pentru ca să apară sentimentul de frustrație? Chiar și în cazul dificultăților invincibile, sau aproape invincibile, sentimentul de frustrație este determinat nu atât de intensitatea obstacolului (a dificultăților), cât mai ales de întregul complex de condiții obiective și subiective din care rezultă semnificația de a fi frustrat
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
să fie însoțită de un afect puternic și de conștiința prezenței unei intense contrarieri în calea spre satisfacerea unei trebuințe, sau realizarea unui scop, pentru ca să apară sentimentul de frustrație? Chiar și în cazul dificultăților invincibile, sau aproape invincibile, sentimentul de frustrație este determinat nu atât de intensitatea obstacolului (a dificultăților), cât mai ales de întregul complex de condiții obiective și subiective din care rezultă semnificația de a fi frustrat / privat, cum ar fi: modul de percepere și interpretare a situațiilor obiective
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]