222 matches
-
am ascuns cât am putut această invaliditate și de autorități, dar și de cei care mă înconjurau, fiindcă nu voiam să inspir mila nimănui! Nu mi-a plăcut să fiu compătimit! Pentru ascunderea acestui defect fizic am fost taxat drept fudul, mândru, fiindcă mereu țineam mâna stângă în buzunarul hainei sau la spate. Unii colegi de serviciu n-au observat această infirmitate ascunsă cu grijă și pudoare. Singuri copiii, cu spiritul lor ascuțit de observație, au văzut acest defect. Reafirm că
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Acesta e, de multe ori, derapajul major al bogatului: o falsă conștiință de sine. Unii cred, de pildă, că banii sunt un atestat de personalitate. Pentru că se întâmplă să ai ceva, începi să crezi că ești cineva. Capeți un aer fudul, de vedetă răzgâiată, îți afișezi portretul ca pe o efigie, privești în jur suficient și dominator. Arăți că ești „mare“, super-influent, invulnerabil și capricios. Nu ți se poate refuza nimic, știi, poți și faci. Ai mereu în preajmă o curte
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
simpatic, mai „educativ“. Dar Oblomov moare cu ochii la orizont, că utând cerul stelelor fixe, în vreme ce Stolz sfârșește cântând (prost) la vioară, în salonul conjugal. O boală letală: vanitatea Nu scapă nimeni. Sau aproape nimeni. Lovește în proști (care devin fuduli) ca și în deștepți (care devin proști). Smintește, în egală măsură, pe urâți și pe frumoși, pe talentați și pe netalentați, pe credincioși și pe atei, pe politicieni și pe „simplii cetă țeni“, pe laici ca și pe aparținătorii clerului
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
care crede în indiscutabilul opiniei sale. Cine nu are în vocabularul său uzual expresii de tipul „cred că“, „poate“, „o să mă mai gândesc“ nu e pregătit să intre în dialog cu nimeni. Infailibilul, atotștiutorul, vanitosul, parvenitul, pe scurt, prostul, prostul fudul, sigur de sine și fericit de sine nu trebuie inclus în nici o întreprindere dialogică; e pierdere de vreme. 2. Când ești înclinat să arunci asupra semenului tău o judecată morală definitivă. Simțul etic nu lucrează cu intransigențe, ci cu nenumărate
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
pe toți ceilalți. Da, în copilăria mea am fost o părticică a nefericirii lor insulare, căreia îi aparțineam, preluând de la adulți ambele: fiind, în raport cu Statul, copilul timorat al unor friți naziști, dar având totodată în viermuiala interioară a satului conștiința fudulă că „noi“, germanii, le suntem superiori celorlalți. Măcar că această din urmă convingere practic nu-mi folosea la nimic când eram singură cu mine însămi. și totuși, deși nu-mi oferea nici cel mai mic sprijin - nici măcar când mă aflam în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
ne plăceam. Și nu ne ocoleam. Deși aghiotantul meu, Grigoruță al lui Cârciu mă tot bătea la cap : Ce vezi, bre Grigore, la capra aia behăită a lui Barzu? Țopăe, când merge, ca o țarcă besmetică. Și mai e și fudulă pe lângă că e bleagă ca o oaie căpiată. Las-o-nplata Domnului, bre. Și, ca să-mi abată atenția de la Nuța lui Barzu, îmi oferea o alternativă. Îți spun drept, bre, încearcă el să mă convingă, hălăuda asta a lui Barzu nu face
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
de gunoi a istoriei, via pușcărie. Rămânem numai cu bucuria că nicăieri în Europa deversată spre apus, comisarii ceapiști nu dau mai abitir în nădragi din coadă ca la noi, orgoliul lor nicăieri nu este mai satisfăcut, iar superioritatea lor fudulă, prinsă la butonieră, flutură ca o eșarfă-n sărbătoare. Ei știu ce știu, iar tu, tămâiat cu arome contrafăcute, te desprinzi de pământ, plutești, ești în aer, și, ca să te urmăm, va trebui, de unde avem, de unde nu avem, să deschidem
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
una să se usuce de râs și curcile este cale lungă. Adică cum, d-le Președinte, le aplici reciproca? Nu-i mai primești pe britanici la lucru în România? Te poți întreba de unde i se trage această inconsitență țeapănă și fudulă? Ei bine, am găsit! Când S.U.A. au retras României socialiste clauza națiunii celei mai favorizate, Ceaușescu, ca să arate că-l doare-n cot de chestia asta, a spus și el că aplică reciproca, că retragerea clauzei pentru România lovește în
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ar fi păstrat reprezentanții statului ceva, cât de cât semnificativ, cu care să poată interveni în economie, altfel decât cu gura, cu care, oricât de mare ar fi, nu poți influența piața și prețurile. Am auzit mult prea des prostia fudulă cum că oricare întreprinzător face un serviciu social deosebit, dă de lucru, ca să nu moară de foame semenii lui, frații lui, sacrificându-se pe altarul altruismului. Ce mistificare! Întreprinzătorul X nu ar exista fără amărâții cu 500 lei pe lună
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
fost o demisie de onoare: nu pot suporta gândul că subalternii mei pot face ceva atât de reprobabil. Să nu umblăm după flori rare! Nu onoarea o scoate din casă pe doamna Ridzi, ci cheful, toana de-a ministerul, agresivitatea fudulă, interesul meschin. Ar trebui să se ia de mână cu Cioroianu, care, după câteva gafe de proporții, și-a dat și el demisia de onoare. Care onoare? Vă mai amintiți de prim-miniștrii Vasile, Ciorbea, care se țineau cu dinții
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
altor evenimente, considerate de actualitate. Pastorul Tökés, agent al spionajului unguresc, numai pe naivi îi mai poate minți cu rolul lui în manifestațiile de la Timișoara, motiv pentru care e ținut pe palme, când ar trebui luat la palme. Acest popă fudul are mare noroc că s-a născut târziu, într-o țară tolerantă; altfel, ca eretic, ar fi dat peste el un rug sau o noapte a Sfântului Bartolomeu. Pe ce mizează tembelismul politic al acestui slujitor al dezmembrării României? Pe
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
învinși și siliți să se retragă pierzând mai multe bătălii și teritorii - Ungaria și Transilvania - prin pacea de la Karlovitz din 1699. Manolache Roset a fost un om sprinten, bun călăreț și mânuitor de arme, neastâmpărat, îndrăzneț, iute la mânie și fudul. A acumulat o mare avere constând din moșiile Bohotin (Iași), Bogdănești (Bacău), Borzești (Bacău), Costuleni Costești (Cârligătura), Docolina, Drăgușani, Făurești și Filipeni (Bacău - Tecuci), Argoești, Petricani, Ungurașii, Frătinești, Săvești, Hortănești etc., vie la Ruginești și case la Iași. Manolache este
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Despre Dl. V. Tomegea, vă va spune un Învățător din Boroaia care a lucrat cu el. Despre Gh. și Simion Kirileanu, eu nu știu prea multe, iar despre Leon Mrejeriu nici atâta, el era f. deștept dar era oleacă și fudul. Când am făcut Școala militară de ofițeri de rezervă În 1914, la Roman, el nu sta de vorbă cu noi că eram cantități neglijabile. El vorbea cu Cpt. Cristu Ivanovici, cu Maioru(l) Ghiorghiu și cu Colonelul Niculescu. Și la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
licențioase, zăngănit naționalist, ode patriotice vis à vis de poftele nesătule ale vecinilor istorici și etnii visătoare la reîmpărțirea Europei, după criteriul celui mai tare, sau care au supt „sângele poporului” în chip de binefacere...Cohorta de arme contra prostiei fudule sau naturale se desfășoară în trăgători și găurește cu precizie perdeaua de fum guvernamentală confundată cu realitatea de către naivitatea neîmpliniților seduși de aparențe tip „fata Morgana. Nimic nu-i scapă autorului din tot ce-i omenesc și neomenesc mai cu
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93056]
-
spune-le că-mi regret profund imposibilitatea de a participa la ceremonie, dar sper ca totul să fie bine. Presupun că Takigawa și Katsuie vor discuta un timp despre acest lucru, așa că vreau să aștepți acolo, prefăcându-te senil și fudul de urechi. Nu reacționa la nimic din ceea ce auzi, apoi du-te ca și cum nimic nu s-ar fi Întâmplat. — Înțeleg, stăpâne. Bătrânul luptător stătea Îndoit din mijloc ca un crevete, dar nu lăsa un moment sabia din mână. Făcând o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
bogat (189); bani (52); bogăție (42); șef (31); avere (27); avut (21); stăpîn (13); bogătaș (12); avar (10); avuție (10); istorie (10); înstărit (10); om (10); țăran (10); gras (8); nobil (7); rege (7); conac (6); aristocrat (5); aur (5); fudul (5); mare (5); moșie (5); moșier (5); patron (5); putere (5); sărac (5); bărbat (4); căciulă (4); ciocoi (4); hoț (4); mîndru (4); pămînt (4); poveste (4); rău (4); sclav (4); vechi (4); burghez (3); cucoană (3); domn (3); negustor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fală (20); merit (13); lăudăros (12); prostie (12); apreciere (11); bravo (11); fericire (10); bine (8); compliment (8); odă (8); om (8); păcat (8); minciună (7); mîndru (7); modestie (7); încurajare (6); orgoliu (6); aplauze (5); bună (5); copil (5); fudul (5); mărire (5); sine (5); succes (5); aprecia (4); aroganță (4); bucuros (4); faimă (4); fățărnicie (4); felicitare (4); încrezut (4); onoare (4); plăcere (4); plin de sine (4); prost (4); slavă (4); trufie (4); urît (4); vorbă (4); zîmbet
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
compliment (4); degeaba (4); încrezut (4); măreț (4); mărire (4); orgoliu (4); plăcere (4); prost (4); succes (4); admira (3); apreciat (3); arogant (3); bravo (3); complimenta (3); deșartă (3); eu (3); faimă (3); făli (3); fericire (3); fericit (3); fudul (3); gură (3); linguși (3); mama (3); mamă (3); merite (3); narcisism (3); onor (3); păcat (3); părinți (3); premiu (3); profesor (3); a ridica în slăvi (3); spune (3); trufie (3); vorbă (3); aplauda (2); aroganță (2); bani (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fără văz; văzători; văzut; vecina; cel ce nu vede; a nu vedea; vesel; viață; Victor Ponta; viu; viziune; zar (1); 789/188/66/122/0 orgolios: mîndru (127); încăpățînat (48); prost (20); rău (19); egoist (17); mîndrie (14); eu (12); fudul (11); îngîmfat (12); om (10); băiat (9); caracter (9); el (9); urît (9); încrezut (8); ambițios (7); bărbat (7); încăpățînare (7); puternic (7); răutate (6); arogant (5); persoană (5); prostie (5); răutăcios (5); zgîrcit (5); ambiție (4); defect (4); țîfnos
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bun; trist; ud; valabil; varză; vas; veche; veșted; viață; vin; vitalitate; zăpadă(1); 788/173/69/104/0 prost: deștept (93); idiot (46); incult (22); needucat (22); om (22); neștiutor (18); fără minte (15); rău (14); tîmpit (14); incapabil (13); fudul (12); nebun (11); băiat (9); naiv (9); stupid (9); crescut (8); gust (8); bărbat (7); urît (7); debil (6); tare (6); bou (5); dobitoc (5); enervant (5); fraier (5); hîtru (5); nătîng (5); nepregătit (5); nimic (5); prost (5); slab
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
individualismul metodologic i-a dat lovitura de grație. Productivitatea muncii în Germania crește tocmai datorită spiritului lor comunitar, a capacității de a se organiza și a lucra în echipă. Același indicator justifică lipsa noastră de perfor manță instituțională. Săraci, dar fuduli. Am văzut un film excelent cu Al Pacino, "Pactul cu diavolul" se chema, în care acest actor fabulos perorează peste zece minute despre ce-i place lui, nefîrtatelui, mai mult la rasa umană, și anume vanitatea. De aceasta se folosește
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Țepeș, unde întâlnește alți doi vrednici discipoli ai lui Don Quijote: pe grecul Kyr Kalos de Cucureaza, care practicase, în copilărie, îndeletnicirea de covrigar la Stambul, ajungând apoi boier muntean, și pe Născocor de Cârlibaba, căpitan de țigani din Moldova, ins fudul și țâfnos, care călătorise până în Țara Românească „pedestru”. Și aceștia doi aspiră la cucerirea farmecelor unor dulcinee autohtone, Smaranda și Chirana. Un episod avându-l drept erou pe Becicherec Iștoc face parte din prima variantă a Țiganiadei, nu și din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
umfla în pene", "a face-o pe boierul"), ca și, în greacă, pérgamon ("cetate") și pirgos (care știm ce va să zică). Și sunt, în genere, acestea, niște caracteristici proprii atât "bergamicului" Măgureanu, cât - de ce nu? - și "pirgopistului" Gorică, nu mai puțin fudul, obraznic, umflat în pene și făcând-o pe boierul; cu eventualul corectiv că cel dintâi ar fi plasabil în "dincolo de bine și de rău"17, pe când acesta ultim, în dincoace de ele. Oricum, în absolut (sau, baremi, cu timpul, - care
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
-ai venit, spuse ea, ți-e foame? De unde te ostenești, să-ți fie de bine? - De la Nazaret. - Ți-e foame?, întrebă din nou bătrâna și râse; îți joacă nările ca ale copoiului. - Mi-e foame, gospodină, iartă- mă. Bătrâna era fudulă de ureche, nu auzi. - Ce?, făcu ea, vorbește tare. - Mi-e foame, iartă-mă, gospodină. - Să te iert, de ce? Nu e rușine, flăcăul meu, foamea, nici setea, nici dragostea; toate astea sunt de la Dumnezeu; apropie-te, așadar, nu te rușina
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
incluzând romane, proză scurtă, teatru, poezie) a fost tradusă în treizeci de țări, că piesele ei sunt jucate pretutindeni și că, în ultimii ani, a primit numeroase premii literare rusești și străine. Ignorarea ei în România poate fi pusă pe seama fudulului dispreț față de tot ce provine din Rusia -inclusiv imensele valori culturale ale acestei țări - afișat la noi după 1990. Anticariatele nu primesc nici gratis operele lui Dostoievski, Tolstoi, Cehov, Gogol, ca să nu mai vorbesc de Pușkin, Lermontov sau Gorki. De
Și despre noi sunt poveștile de groază by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6348_a_7673]