438 matches
-
concluziile lui Arnold van Gennep din Les rites de passage (1909). Tudor Pamfile ar fi practicat o formă de anthropology at home, În cazul ,,observării participative” a satului său natal, Șepu. La rândul său, folcloristul Dimitrie Caracostea ,,a Îmbrățișat teoria funcționalistă” independent de B. Malinowski, E. Durkheim sau A.R. Radcliffe-Brown. Ținând tot de ,,preistoria antropologiei românești”, cercetările folclorice ale lui Petru Caraman asupra tatuajului la români citează numeroase surse etnografice și istorice asupra originilor acestei practici, Între care F. Ratzel
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pentru a le pune În practică, procedeele de asigurare a consensului sau a ordinii sociale. Procesul de socializare se Înscrie Într-un raționament de tip holist sau tributar unor interpretări În termenii individualismului instituțional. Socializarea este analizată potrivit unei paradigme funcționaliste - În termenii rupturii de conformism și apariției comportamentelor deviante - sau potrivit unei paradigme interacționiste, punând În evidență contextul multidimensional. Socializarea poate fi, de asemenea, percepută, conform lui Jean Remy, ca o tranzacție - aducând aminte de imaginea simmeliană a punții și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
societăți”, încât și-a pierdut orice rațiune integratoare. De aici până la a nega statutul conceptual al termenului societate nu a mai fost decât un pas. În privința celeilalte instanțe de caracterizare, cea a integrării funcționale a societății, sociologia, mai ales cea funcționalistă, s-a preocupat de organicismul componentelor sociale, de modurile de conservare a ordinii sociale prin integrarea, diferențierea, întâmpinarea și reproducerea cerințelor funcționale. Societatea era concepută funcționalist ca o comunitate de valori culturale ce ar fi exprimate în forma unor norme
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
celeilalte instanțe de caracterizare, cea a integrării funcționale a societății, sociologia, mai ales cea funcționalistă, s-a preocupat de organicismul componentelor sociale, de modurile de conservare a ordinii sociale prin integrarea, diferențierea, întâmpinarea și reproducerea cerințelor funcționale. Societatea era concepută funcționalist ca o comunitate de valori culturale ce ar fi exprimate în forma unor norme și roluri sociale pe care indivizii le-ar asimila în procese de socializare și le-ar practica în cadrul unei ordini reproductive. Ordinea și reproducerea socială sau
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
asupra unui general care nicăieri nu poate fi identificat. Rolurile tradiționale ale științei sociale, derivate din „proiectul iluminist”, au fost fixate, într-un interval de peste două secole, astfel: construcția (ingineria) socială a ordinii instrumentale și expresive (prin sociologia pozitivistă și funcționalistă); producerea și managementul schimbării sau transformării sociale și politice mai ales prin sociologia schimbării, a revoluției sau prin cea critică, în care ar putea fi incluse și teoriile feministe ale emancipării; analiza interpretativă ce ar facilita înțelegerea modului de funcționare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
asupra complementarității studiilor despre femei și bărbați, atâta vreme cât nici cea dintre genuri nu este un produs social automat. Complementaritatea nu a existat realmente în relațiile de gen, dar a fost invocată în forma distribuției rolurilor de gen pentru a conserva funcționalist raporturile tradiționale de putere asimetrică dintre bărbați și femei. În științele sociale tradiționale, femeile erau problema, adică generau „probleme sociale”; ele reprezentau, așa cum afirma Freud, „misterele vieții” sau continentul mai întunecat al lumii vieții. Ceea ce bărbații puneau pe seama „femeii isterice
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
între socializarea normativă a bărbaților pentru roluri „instrumentale” și a femeilor pentru roluri „expresive”. Distincția era menită să justifice diviziunea sexuală a muncii din familia nucleară. O viziune esențialistă, centrată pe bărbatul și, respectiv, pe femeia generică, asociată cu una funcționalistă, de tip parsonsian, centrată pe rolurile asumate și practicate de către bărbați sau de către femei, riscă să ne conducă spre o despărțire sau chiar o confruntare socială a genurilor, fără a afecta în vreun fel constituirea și acțiunea factorilor, motivelor sau
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
morfologia expresivității, însă ridică și o întrebare majoră, despre care am mai pomenit: la ce anume se raportează abaterea? Gramaticalitatea limbii reprezintă într-adevăr un etalon? Dacă nu, cum explicăm figurile sonore sau pe cele retorice? Genette, ca și alți funcționaliști, simplifică lucrurile, afirmând că noțiunea de deviere nu trebuie înțeleasă în raport cu o normă anume (limba vorbită, spre exemplu). Cu alte cuvinte, figura nu mai este o greșeală în raport cu codul sau resursele funcționale ale limbii, ci o deviere de la modurile dominante
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Filosofia este situată în acest cadru, căruia îi este expresia și prin asta își justifică propria rațiune de a fi. Justificările filosofiei, pe care am încercat să le exemplificăm, dispar totuși, dacă ne punem într-o perspectivă pur pragmatică și funcționalistă. Pentru o mentalitate concentrată exclusiv pe rezultatul practic, și angajată să găsească doar soluții tehnice, problemele filosofice apar ca pseudoprobleme. Pentru o astfel de mentalitate, rațiunile întrebării filosofice ar trebui abandonate domeniului disfuncționalităților psihice, spațiului neliniștilor private, întrucât sunt rodul
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
Momentul recent al istoriei filosofiei la care ne-am referit, amintind de Horkheimer și Adorno și de «noii filosofi» francezi, este reprezentativ pentru modul în care a fost îmbinat imanentismul sistematic, mândria filosofiei moderne, cu ideologia și rezultatele depersonalizante, pur funcționaliste ale concepției științifice a gândirii, așa cum s-a configurat ea începând cu iluminismul. Ideologie, depersonalizare, aplatizare, conformism, dictatură și revoltă irațională, toate acestea par să marcheze apusul dramatic al unei gândiri apărute la începuturile eliberării omului. În tot cazul, filosofia
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
manifestă în condițiile deosebirii dintre indivizi (sportul din societatea contemporană). Distanța între cele două tipuri de solidaritate: mecanică, organică devine expresia diferenței dintre societăți, în raport cu densitatea socială sau dinamică a populației, sportul contemporan depinde de intensitatea contactelor între indivizi. Perspectiva funcționalistă a relației dintre cultură și activitatea sportivă pornește, astfel, de la teza potrivit căreia, individul este totdeauna produsul culturii, căreia îi aparține, în care s-a format, activitatea sportivă preia ierarhic majoritatea cutumelor de tip religios și militar: rezistența, voința, ascultarea
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
acela necuprins, pe care-l cumpărase Juan Lucas lîngă terenul de polo pe iarbă. Desigur că pînă la urmă totul avea să iasă bine, dar deocamdată nu reușeau să se pună de acord asupra planurilor. Se dovedi că arhitectul era funcționalist și voia să construiască o casă funcțională; În afară de asta, voia să fie lăsat să facă ce voia el, la urma urmei el era artistul. Juan Lucas voia, de exemplu, un acoperiș de țiglă În partea asta, dar arhitectul spunea: țiglele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
mai aibă nici o bătaie de cap. I-au dat mînă liberă și o groază de bani arhitectului la modă; ce-i drept, i-au spus că voiau să folosească multe suprafețe de sticlă și el, revizuindu-și Încă o dată ideile funcționaliste și privind cecul pe care i-l dăduseră, a optat pentru un fericit eclectism: casa aceea ca de cristal de pe o colină din Monterrico, cum?, Încă n-ai văzut-o?, s-a publicat fotografia ei În toate revistele! Erau foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
putea de unul singur să desființeze posibilitatea asta. În mod evident, Capgrasul lui Mark Schluter nu e în primul rând psihiatric. Dar creierul lui se chinuie cu niște interacțiuni complexe. Îi datorăm mai mult decât un model cauzal simplu, unilateral, funcționalist. Weber se surprinse pe sine. Nu prin convingerea sa, ci prin disponibilitatea de a și-o exprima cu voce tare față de un medic atât de tânăr. Neurologul lovi cu degetele în filmul de pe lampă. —Eu știu doar ce s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
un ultim studiu dintr-o lungă serie care avea de-acum să lase locul unor cercetări mai sistematice, mai solide. Și totuși ceva din el nu agrea direcția în care se îndrepta cercetarea. Convergența rapidă a neuroștiințelor în jurul anumitor premise funcționaliste începea să-l alieneze pe Weber. Domeniul său capitula în fața unuia dintre acele impulsuri străvechi, pe care ar fi trebuit să-l lămurească: mentalitatea de turmă. Pe măsură ce neurologia se lăfăia în forța ei instrumentală din ce în ce mai mare, gândurile lui Weber începeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
în mod rezonabil? Nu așteptă răspunsul. Weber se uită admirativ la Barbara. Planul ei avea o frumusețe simplă, inaccesibilă teoriei neurologice. Nimeni - nici indivizii pentru care creierul era un computer, nici cartezienii sau neocartezienii, nici noii behavioriști deghizați, nici farmacologii, funcționaliștii sau partizanii leziunilor - n-ar fi putut propune așa ceva, în afară de un profan. Și nu părea nici mai distructiv, nici mai ineficient decât orice ar fi putut inventa știința. Poate că n-avea să dea nici un rezultat, dar tot avea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
ceea ce făcuse și-și luă rămas-bun de la el pentru totdeauna. Aproape că i-o strigase în față: n-aveți nici cea mai vagă idee. De parcă și-ar fi pus în cap să confirme cele mai rele acuzații publice. Rece, oportunist funcționalist. Deloc interesat de oameni. Nu te interesează decât teoriile. Tupeul femeii îl descumpănea. Îi făcuse rost de un tratament când nu exista nimic altceva, o variantă care-l costase timp și efort. Zeci de mii de dolari de îngrijiri medicale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
orașului nostru e fructul desorientărei. În ciuda legiuirilor șchioape și a fațadelor «de stil» capitala țării rămîne (...) un exemplu de orientalism”; o devălmășie în care „totul este neprevăzut, totul este întîmplare, accident”. Pentru liderul constructivist, adept al „simplității” unui nou clasicism funcționalist, geometrizant și abstract, racordat pulsului novator al Occidentului, accidentul e o „emblemă” a capitalei României: „Accidente de circulație, accidente de higienă, acidente de arhitectură. Accidente sînt și regulamentele cari «organizează» construcția fiindcă nu există nici răspundere, nici orientare. Accident este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
68 — o informație despre arhitectura sovietică: „Rușii ne expun un întreg program de arhitectură prin pana lui Auffray cu cele mai noui proiecte sovietice”, iar ceva mai jos, într-o semnalare despre revista constructivistă A.B.C., citim despre un manifest funcționalist al lui Vladimir Tatlin. Pagina de „Note. Cărți. Reviste” a nr. 70 (nov. 1926) conține o prezentare sumară și neutră a literaturii sovietice prin intermediul revistei franceze Vouloir. Decupajul lasă să se întrevadă postulatul „colectivist” al artei proletare constructiviste vs „onanismul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
nu-l clintesc nici teorii estetice, nici revizuirile vremii. Și cel din urmă avatar l-au găsit în cinema — comedienii acrobați”. În termenii lui Bahtin, cinematograful modern apare ca ultim avatar al unei culturi a Carnavalului. Un Carnaval ce regăsește, funcționalist, tipicitatea clasică: „Priviți filmele realiste de aventuri americane, anecdota irumpe ca basmul, actorii nu sînt actori, ci tipuri - Tom Mix, de pildă, e călărețul - peisajul străbate ecranul animat cît e nevoie de dînsul”. În Chaplin, reputatul cineast britanic este așezat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
europeană. Practic, este vorba de a face din votul popular punctul de plecare al programului acțiunii Uniunii Europene și de a permite cetățenilor de a se reorienta periodic, de o manieră perceptibilă și transparentă, pe linia politicii comunitare. Potrivit teoriei funcționaliste, susținută de federaliști, se pune problema unificării politice a Europei, care trebuia să înceapă odată cu negocierile Tratatului privind Comunitatea Europeană de Apărare (C.E.A.). Cu Jean Monnet în frunte, liderii statelor membre care doreau acest lucru considerau că Europa trebuia
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
de studiu al managementului clasei, reliefate și în studiile anterior menționate, dar sub altă denumire, sunt, în proporții diferite, atât paradigma normativă, cât și paradigma interpretativă. Prima dintre acestea, paradigma normativă, introduce realitatea în datele teoriei promovând analize de tip funcționalist, structuralist și sistemic. Ea se soldează, de obicei, cu formularea unor ipoteze generale, ce verifică teoriile la nivelul ansamblului social, ocupându-se numai în ipostaze izolate de indivizii componenți ai unor grupuri. O aserțiune implicită de la care pornește paradigma normativă
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Vom considera ca punct de pornire problematica structurilor de organizare a cooperării sociale și economice, piețe, organizații câmpuri organizaționale. În capitolele al treilea și al patrulea, vom considera această problematică din perspectiva neo-instituționalismului economic, accentuând limitările acestor modele, de tip funcționalist, bazate pe eficiență și pe agregarea intereselor actorilor. În capitolul al cincilea vom face trecerea la neo-instituționalismul sociologic ce introduce elemente valorice și cognitive În analiza instituțiilor ce produc cooperare. Capitolul al șaselea introduce elemente structurale În analiza cooperării, din
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și acțiune În teoria organizațiilor, conceptul de acțiune este Întotdeauna raportabil la conceptul de instituție. Sociologic, instituțiile sunt definite ca structuri relativ stabile de statusuri și roluri ce ajung să fie luate ca atare de către membrii societății. În siajul gândirii funcționaliste, instituțiile sunt definite ca structuri relativ stabile de statusuri și roluri și de relații sociale, având menirea de a conduce la satisfacerea anumitor nevoi ale oamenilor În societate sau la Îndeplinirea anumitor funcții sociale (Vlăsceanu, 1996). Instituțiile sunt definite ca
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
solidaritate organică, adică de cooperare bazată pe complementaritatea diferențelor; drepturile ar fi ambigue și insuficient asumate. Spre deosebire de Williamson, North introduce și instituțiile sociale (definirea drepturilor de proprietate) alături de tehnologie, În ecuația determinării costului tranzacțional. Dacă primul considera, Într-o concepție funcționalistă simplistă, că instituțiile capitaliste eficiente (În special corporația modernă) au apărut În virtutea logicii, pentru că erau economic superioare altor orânduiri, În opinia lui North instituțiile eficiente nu apar de la sine, ci sunt condiționate de anumite caracteristici ale societății. North identifică aceste
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]