70,946 matches
-
fost arhaisme, nu puține termeni religioși; li s-au adăugat neologisme impuse de unele școli poetice (de pildă, de simbolism), preluate din registrul standard sau din alte limbaje sectoriale; în fine, lexicul vulgar și argotic. Există un nucleu de cuvinte fundamentale pe care le vehiculează majoritatea școlilor poetice și zone semantice preferate de moda poetică a momentului: acestea nu ne interesează, atît timp cît nu rămîn marcate de uzul lor în poezie. Cu firescul cu care atingea în treacăt subiectele complicate
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
Wehr este de a realiza o confruntare între Jung și Steiner (care să o schițeze, poate, întrucâtva, pe cea evitată ori ratată de cei doi în timpul vieții), ceea ce revine, într-o primă instanță, la a semnala deosebirile dintre două perspective fundamentale ale timpului nostru (fără a le nivela cu scopul unei armonizări forțate) și a decanta ulterior, cu atât mai profitabil, punctele comune ale acestora, către o perspectivă pe cât posibil integratoare, sau oricum sinoptică. Ca un folos secundar, din pasionanta confruntare
Jung sau Steiner? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14920_a_16245]
-
socio-economică și politică a contextului imediat. Oricîte descoperiri geografice s-ar fi făcut în acea vreme, oricît de mult s-ar fi extins zona cunoașterii și a comunicării și oricîte prefaceri ar fi suferit, în structura lui profundă, organismul social, fundamentală rămîne presiunea tacită a memoriei antichității și nevoia irepresibilă a ieșirii din captivitatea colectivistă și din hipercodificarea cultural-eclezială a perioadei anterioare. Redeșteptarea tipului eroic, fascinația mistică, dincolo de recuzita raționalistă, în fața valorii de univers a ființei individuale și încrederea desăvîrșită în
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
arid teoretică, prima parte a studiului oferă o scurtă, dar extrem de sintetică privire asupra domeniilor de la care se revendică discursul Luciei Terzea-Ofrim. E vorba despre trei subramuri ale antropologiei contemporane: antropologia interpretativă, antropologia cognitivă și, mai ales, antropologia emoțiilor. Ideea fundamentală către care converge expunerea teoretică e - într-o formulare care simplifică mult problema - că emoția nu e doar un dat natural, universal, ci, în mare măsură, un construct cultural determinat social și istoric. Prin urmare sensul precis al termenilor care
Sentimentul românesc al urîtului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14921_a_16246]
-
cronologie de Stancu Ilin, Nicolae Bârna, Constantin Hârlav. Prefața Eugen Simion. Univers Enciclopedic, București, 2000; III. Publicistica. Ediție îngrijită de Stancu Ilin, Constantin Hârlav. Prefața Eugen Simion. Univers Enciclopedic, București, 2001. Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă. Colecția "Opere fundamentale".
Integrala Caragiale (II) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14931_a_16256]
-
le suportă sau le provoacă sînt în relație cu adaptarea entuziasă la o lume nouă, o lume prea aproape de personaj pentru ca acesta să-i poată sesiza absurdul. Titlul nu e întîmplător și nici doar ironic: "Aveam de luat două hotărîri fundamentale. Eram mîndru că ajunsesem aici, la vîrsta de a hotărî. Eram mîndru și mă uram. Mă uram fiindcă nu mă puteam decide. Știam prea bine că aceste hotărîri sînt cele mai importante, le vedeam foarte limpede - mari, grele , perfect conturate
Comunismul cu Stan și Bran by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14923_a_16248]
-
și pestriț populate de toate semințiile imperiului, al căror unic cusur era că toate casele de-a lungul șoselei - altele nu erau - aveau un singur perete. Folosind aceeași droașcă, împăratul Iosif al II-lea, poftit să participe la punerea pietrei fundamentale a unei catedrale - a mântuirii? -, nota că împărăteasa pusese prima cărămidă, iar el pe cea din urmă. De imagine era obsedat și fanariotul cu sania trasă de cerbi, vara, peste hârtoape acoperite cu zahăr - tos! Și la fel groful ce
Obsesiva, irepresibila imagine by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14945_a_16270]
-
extrem de fina hârtie "biblie" a exemplarelor de lux. Ediția debutează, ca dată de apariție, în anul 2000, cu Proză literară (I) și Teatru. Scrieri despre teatru. Versuri (II), continuă în 2001 cu Publicistica (III) și urmează să-și definitiveze matematica fundamentală a conținutului odată cu volumul Corespondență (IV). Semnează îngrijirea textului și cronologia Stancu Ilin, Nicolae Bârna, Constantin Hârlav, pentru primele două volume. Își continuă activitatea de îngrijire a ediției, Stancu Ilin și Constantin Hârlav. Prefața aparține lui Eugen Simion, I. L. Caragiale
Integrala Caragiale (I) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14954_a_16279]
-
Nicolae Bârna, Constantin Hârlav, pentru primele două volume. Își continuă activitatea de îngrijire a ediției, Stancu Ilin și Constantin Hârlav. Prefața aparține lui Eugen Simion, I. L. Caragiale și spiritul românesc. Așa cum se prezintă, asemenea apariții editoriale, individualizate în colecția "Opere fundamentale" ale literaturii române, sunt o certitudine estetică. Mă refer la colecție, în totalitatea sa, gândită de Eugen Simion, coordonatorul său, în formula colecției franceze "Pléiade" a Editurii Gallimard. Rigoarea concepției, precizia aplicării sale în practică, țin de înțelesul complex dat
Integrala Caragiale (I) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14954_a_16279]
-
lor, celor trei volume, rămâne pentru cronica viitoare să găsesc formula enumerării lor, pe cât de concentrat, pe atât de convingător. I.L. Caragiale - Opere. I. Proză literară. Ediție îngrijită de Stancu Ilin, Nicolae Bârna, Constantin Hârlav. Prefața Eugen Simion. Colecția "Opere fundamentale". Editura Univers Enciclopedic, București 2000, Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă.
Integrala Caragiale (I) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14954_a_16279]
-
Albatros și căreia subsemnata i-a semnalat valoarea într-o recenzie. Morala din perspectivă feministă este congruentă cu morala creștină. Aici aș îndrăzni să spun că nu creștinismul se adaptează sistemului feminist ci viceversa, femeia este sursă de iubire, concept fundamental al creștinismului, dar care premerge gîndirea feministă. Acest fapt demonstrează încă o dată fundamentarea serioasă a acestei gîndiri, multă vreme privit cu prejudecată. Se citează des versetele din Corinteni, Efeseni și Timotei care predică supunerea absolută a femeii față de bărbat și
Despre femei și morală by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14994_a_16319]
-
explicațiilor din zona fiziologiei în cea a psihicului, corespunzătoare unei tendințe mai generale a psihanalizei, sub semnul căreia Freud se va impune de-a lungul vremii în mediile științifice și culturale. Nucleul volumului 6 îl reprezintă, fără doar și poate, fundamentalul studiu din 1905 intitulat Trei eseuri asupra teoriei sexualității. Este probabil textul asupra căruia Freud va interveni de-a lungul anilor în cea mai mare măsură, acesta ajungând să aibă până în 1925 șase ediții, sensibil transformate de la una la alta
Freud, reeditat by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15289_a_16614]
-
sacrificial, propria-i natură. Nefiind ceea ce s-ar putea numi un mistic, un iluminat solitar și rătăcitor într-o lume irecuperabil decăzută, el trăiește rațional și privește lucid. Spiritul său de o rigoare geometrică se regăsește deplin în chiar geometria fundamentală a picturii sale. în cea mai pură descendență bizantină, apropiat moralmente și spațiului eclezial, el ridică această geometrie de fond pînă la cotele mărturisirii și transformă retorica modulară a liniilor în ceremonial sacru și în act jubilatoriu"), tocmai aceea de
Marin Gherasim și invitații săi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15279_a_16604]
-
fiindcă, mărturisesc, împărtășesc "prejudecata" maioresciană cu privire la poeții critici pe care o inevitabilă subiectivitate îi împiedică să înțeleagă alte moduri lirice decît al lor. Există, desigur, și cazul invers, al criticilor poeți (numeroși, ei, de la Călinescu la Grigurcu), totdeauna onorabili, niciodată fundamentali. Doinaș nu aparține, propriu vorbind, nici uneia dintre aceste două clase. Ca și Pillat ori alții, a făcut, dacă a făcut, critică literară oarecum sporadic și fără pretenții, pe un ton cel mai adesea cordial, căci a scris aproape exclusiv despre
Poetul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15285_a_16610]
-
Cuvîntul înainte al ediției vine cu un surplus de elemente de datare și de informare. Dintre ele, apelul neabătut la limba română, autenticitatea exprimării universului interior și exterior al nuvelelor, cît și dinamica simțirii în poezie stînd sub semnul expresivității fundamentale a limbii "de acasă". Acea "necesitate vitală" care este pusă în valoare de Nicolae Florescu în comentariul său. Există aici punți aruncate către "începuturile narative" ale scriitorului pentru o mai bună orientare a noastră în structurarea unui plănuit volum, constituit
Sfîrșit de exil by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15321_a_16646]
-
în ultimii 10-15 ani, produce niște filme absolut remarcabile? Se poate film fără literatură? Există mari regizori de film care să nu citească? Vă întreb ca pe un avid cititor ce sînteți. Presupun că nu, presupun că lectura este, totuși, fundamentală pentru orice om care vrea să creeze, în general, nu neapărat în domeniul cinematografic. În același timp, sistemul de lectură al unui artist (și spun artist pentru că nu vreau să limitez ceea ce am de spus numai la domeniul cinematografic) este
Nae Caranfil - Am filmat Filantropica în 42 de zile by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15358_a_16683]
-
diverse curente literare. Un regizor de film poate să citească haotic și lecturile lui pot să-l influnțeze în moduri absolut neașteptate. De foarte multe ori, se poate întîmpla ca lectura unui simplu articol de ziar să devină o experiență fundamentală pentru un film sau pentru o carieră. Alteori, desigur, stimulentul poate fi Dostoievski. În rest, problema cu cititul cred că se pune la toată lumea în aceiași termeni: se pare că e mai bine să citești decît să nu citești. Vreți
Nae Caranfil - Am filmat Filantropica în 42 de zile by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15358_a_16683]
-
limba franceză). O asemenea frecvență reprezintă un semn foarte bun pentru evoluția psihanalizei în România. Devine tot mai evident că după parcursul preponderent speculativ și aplicativ al anilor '90, am ajuns în prezent nu doar la un nivel al acumulărilor fundamentale, de o mai accentuată relevanță clinică, dar și la ora preluărilor critice, apreciabile nu atât ca un progres în plan local, ci mai întâi de toate ca o determinantă a discuțiilor și a disputelor psihanalitice în genere. Pentru că trebuie spus
Opțiuni terminologice by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15342_a_16667]
-
de vedere al logicii politice": interviu "este un lucru moral și politic corect ca alianța șNATOȚ să continue spre extindere" (Jurnalul Național - arhiva/ian2001); "felul politic corect în care premierul a știut să-și asume vina" (24ore.mures.ro). Semnificația fundamentală - cea legată de un uz eufemistic al limbii - s-a extins la alte atitudini excesiv puritane, voluntariste și protecționiste, și în genere a căpătat un uz ironic și depreciativ, pe care dicționarele englezești îl înregistrează și care se regăsește și
"Politic corect" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15396_a_16721]
-
a Antichității târzii decît sora apuseană. Scara de valori a acestei lumi era cea a medievalității ortodoxe, dominată de sacralitate, în care individul, simplă creatură și în nici un caz creator, își căuta, fără istov, mîntuirea sufletului. De aici toate deosebirile fundamentale față de lumea Renașterii. Or, din istoria noastră lipsind marea ruptură pe care o produce aceasta din urmă în partea apuseană a continentului, cu toate frământările, crizele de conștiință, răsturnările de viziuni care i se datorează, medievalitatea se prelungește excesiv de mult
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
or, este absolut evident că această "soluție existențială" a medievalității a fost una de succes, adecvată epocii ei, integrându-ne "sistemului" european, desigur, în varianta răsăriteană - geamănă "lunară", nu "solară", dar aparținînd aceleiași lumi. Astfel Învățăturile... nu sunt o carte fundamentală pentru că în ea ar apărea (ceea ce nu se întîmplă) niște elemente renascentiste, ci pentru că este o expresie și o oglindă fidelă a timpului său, iar pentru noi un ghid perfect al culturii medievale autohtone, calea de acces într-un teritoriu
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
perfect al culturii medievale autohtone, calea de acces într-un teritoriu care altfel ne-ar rămîne inaccesibil. Sinteză completă a tuturor "temelor" mari ale timpului, ea este și o lecție concentrată a felului în care acestea trebuie abordate - și elementul fundamental care nu poate fi scăpat nici un moment din vedere faptul că universul medieval era unul teocratic - Dumnezeu este creatorul și omul este creatura. Aceleiași ierarhii valorice i se supune, desigur, și esteticul. El nu poate fi "autonom", ci strict subordonat
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
cu judecata ta cea înfricoșată și sufletul mieu cel ticălos cum va trece prin vămile cele nefățarnice..." Da, trecând în revistă "învățăturile" lui Neagoe trebuie să cădem serios pe gânduri: ele se dovedesc a fi o sinteză a unor elemente fundamentale societății medieval-ortodoxe, care s-au modificat ele mult în cursul istoriei, dar nu au dispărut nici în ziua de azi. Din când în când privirile s-au întors spre ele, dovadă că se traduc în excepționala limbă a secolului XVII
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
a catolicismului în roman, aceasta e facută tot în spirit de circ, dar ceva mai virulent decât alte niveluri ale satirei lui Böll. Schnier are un frate care va deveni preot catolic, un ins pentru care dogma și caritatea sunt fundamentale, totuși un caracter slab si timorat. Restul moraliștilor sunt criticați mai dur: <..aproape toți catolicii culți au o trasătură comună: se ascund în spatele zidului protector format din dogme și împroască în jurul lor cu principii formate din ele, dar dacă-i
Clovnii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15445_a_16770]
-
proiectului european - și asupra acestui capitol autoarea ar fi putut să insiste - este lipsa unui "suflet". Vaticanul, dar și Bisericile ortodoxe au identificat acest suflet în creștinism. Or, exprimarea unei dimensiuni ideale, metafizice a identității europene lissește din Carta drepturilor fundamentale recent adoptată. Sunt numeroase ideile propuse reflecției cititorului, iar faptul că Greta Tartler ne invită să gândim inclusiv și mai ales cu instrumentele culturii la termeni precum subsidiritatea, (înțeleasă ca o "descentralizarea cât mai largă a deciziei"), stereotipurile identitare diglosia
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]