270 matches
-
umană pendulează între o gândire sistemică și un aspect pasiv al sistemului reglat de o latură autonomă a mentalului și de o latură eteronomă a lucrurilor interioare și exterioare. Singura modalitate care asigură depășirea polarității subiect obiect este mistica cunoașterii fundată pe har. Jocul spiritual care decurge din triada Har chemare căutare este o certitudine că și cunoașterea își are sediul în mistică. De aici, deosebirea fundamentală între tipul antropologic autonom, supus controlului logic al conceptelor, raționamentelor și tipul antropologic religios
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ducându-se la dl Theodorescu să ceară o revistă pentru dl Goma, dl Breban se întoarce acasă cu încă o revistă pentru... Nicolae Breban. Dacă nu se pripea, și ar fi mers mai sus, s-ar fi întors deja la Fundata și cu proiectatul Institut Român de Cultură în portbagajul Mercedes-ului. Este amuzant cum personalitatea cea mai puternică și originală a românimii se dovedește, scuzați-mi oximoronul, un etern Interim. Și cu asta, basta! De la un punct, patologicul este mai
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
f.) și Tochili (30 f.); peste tot 310 f. cu 1150 locuitori, din care 16 familii de ovrei și 17 f. de țigani. În comuna sunt 4 biserici, din care una foarte veche zidita de Ionaș Varlam (Surdu) și alta fundata de Episcopul Ioanichie; este și o școală primară rurală”. În prezent, În conformitate cu legea nr. 2-1968, republicata În anul 1981, dar și cu modificările ulterioare, Burdusaci - ca și satele enumerate - fac parte din comuna Răchitoasa, județul Bacău. Comună Răchitoasa se compune
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ansamblului, adică întregii depresiuni, din punct de vedere istoric, peisagistic și poate cel mai mult potențialului său turistic. În același timp, informația recentă, conform căreia cel mai curat aer din România ar fi în spațiul Branului de sus, adică în Fundata și Șirnea, ambele fiind legate între ele prin Drumul Carului, mi-au oferit un argument suplimentar să mă aplec cu sârguință asupra prezentei încercări. Mi se pare, de asemenea, util să fac de la început o remarcă de natură semantică: noțiunea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
înțelegem trecătoarea drept un spațiu mai larg, ce implică tot complexul geografic, așa cum o face denumirea de culoar. În paginile ce urmează, voi înțelege prin trecătoarea Branului, tot drumul istoric, calea de trecere prin depresiunea Branului, adică de la Bran-Poartă până la Fundata, spațiu din care Drumul Carului, ca așezare, ocupă aproape o treime, iar ca noțiune istorică, el este axa centrală a depresiunii, dealul pe care șerpuiește șoseaua. Prezenta scriitură nu are pretenția unui studiu științific de alură academică, nici măcar de ghid
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
livezi, grădini și 60 la sută păduri. Restul îl ocupă terenurile neproductive stânci și vegetație alpină, specifică marilor altitudini. Geografic, ea se învecinează cu stațiunea Bran, de la un kilometru la vest de castel, pe șoseaua națională, până la limitele cu comuna Fundata, cam la zece kilometri mai spre vest și mai sus, în apropierea drumului spre Șirnea. Drumul Șirnei, acum și el parțial asfaltat, are, de asemenea, o oarecare vechime, întrucât din el se desprindeau mai multe cărări și poteci, ce duceau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
o cale de traversare a Carpaților. El este un fel de axă a întregii depresiuni, continuatorul așezărilor umane din dreapta și stânga căii de circulație pe care sunt așezate, de la Brașov la Câmpulung Muscel localitățile Cristian, Râșnov, Tohanul Nou, Bran, Moeciu, Fundata, din județul Brașov și Valea Urdii, Podul Dâmboviței, Rucăr, Dragoslavele, în județul Argeș. (foto3) Satul este privilegiat de poziția sa pitorească, de unde localnicul sau trecătorul își încântă ochii cu varietatea reliefului, cu abundența vegetației multicolore, cu imagini de neuitat, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
la editura "Astra", în 1938, românii, majoritarii întregii regiuni, sunt, din punct de vedere scriptic, aproape inexistenți în Țara Bârsei, până în secolul al XVII-lea. Știm din aceeași sursă că, în 1869, comuna Moeciu de jos avea 1525 de locuitori, Fundata avea 643, iar Șirnea 602 locuitori. În partea de jos a Drumului Carului, la începutul secolului al XVIII-lea, până unde am reușit să ajungem cu cercetarea arborelui nostru genealogic, erau numai patru familii Băncilă, Burnea, Duicu și Sbârnădin care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
aminte cum au plecat cu căruțele să participe, la Alba Iulia, în mai 1918, la Marea Adunare a Românilor care a proclamat "unirea cu Țara". Bunicii noștri, oameni luminați la minte, deși doar cu studii primare, la școala din comuna Fundata, dar cu o școală a vieții, care-i făcuse să fie recunoscuți pentru hărnicia, pentru spiritul întreprinzător, onestitatea și corectitudinea lor, ne-au sădit de mici copii interesul pentru trecutul locurilor și al familiei. Acest interes, cultivat în continuare și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
apei. Era acolo o zonă despădurită, străbătută de două trei pâraie de pe dealul numit "dos", aceasta era cunoscută drept "lutăriile", adică locul unde se găsea lutul, cel cu multiple utilizări; modelarea oalelor dar și sursă a Babei Râmba, doftoroaia din Fundata, în lecuirea unor "boli", cu comprese cu argilă. Au fost găsite la săpăturile efectuate și dovezi ale prezenței romane, ceea ce, de asemenea, nu este surprinzător, având în vedere că, așa cum arată C.C. Giurescu în "Istoria Românilor", o șosea care mergea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
harnici și luminați la minte, care au făcut eforturile necesare pentru a-și da copiii la școală. Așa au ajuns să fie, în deceniile 7-9 ale secolului trecut, comuna cu cel mai mare număr de intelectuali din depresiunea Branului. Comuna Fundata a avut și are, administrativ, partea de sus a Drumului Carului, adică de unde începe al treilea segment de peste un kilometru din vechiul drum și la câteva sute de metri înainte de ramificația drumului spre Șirnea. În fine, locuitorii din partea de jos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
Carului, observând și traficul, mai ales cel comercial. Coborârea pe la Piatra Craiului este puțin forțată, extremitatea sudică a culmei Pietrei Craiului fiind aproximativ pe linia cumpenei apelor, adică splendoarea masivului se află în zona unde drumul urcă de la Moeciu la Fundata. Expresia ar putea, totuși, să semnifice îndreptarea călătorului pe drumul Șirnei, pe la Rogoaze sau și mai aproape de Pietricica, flancul sudic al masivului, prin satul Ciocanul. Dar pe aceste două variante se coboară în localitatea Dâmbovicioara, iar drumul nu trece pe lângă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
dată unui magistru, cu numele de Iacob, credem că trebuie să judecăm nu numai după acte, ci și după realități. Deși, se afirmă că Ungaria, sau, apoi, Austro-Ungaria stăpânea depresiunea Branului, până la cumpăna apelor, la trecătoare, la Giuvala, adică dincolo de Fundata și de Șirnea, niciodată în satele brănene nu s-a stabilit populație de origine maghiară sau germană. Din punct de vedere etnic, locuitorii Drumului Carului ca și ai celorlalte sate din interiorul potcoavei, formate de Piatra Craiului-Cheile Zănoagei și Prăpăstii-Măguricea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
au curajul să reacționeze, sunt ținuți sub teroarea fărădelegii, finanțată de cei îmbogățiți peste noapte, care n-au frică nici de Dumnezeu, pasămi-te de judecata umană. Un alt element important al satului Drumul Carului, ca și al așezărilor Șirnea și Fundata, care-l flanchează, în dreapta și în stânga, a fost proximitatea, timp de șase secole, de frontiera cu un alt stat, deși pe ambele versante ale Carpaților s-a vorbit întotdeauna aceeași limbă. Chiar dacă respectiva frontieră separa persoane de același neam, ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
o contribuție la formularea mitului vampirilor. Un fapt istoric verificat și atestat de documente este situat în anul 1916, când România a intrat în primul război mondial și când armatele române au început atacul asupra Austro-Ungariei pe la vama Giuvala, adică Fundata, în această regiune. Atunci trupele române, încartiruite la Podul Dâmboviței, Dâmbovicioara, Valea Urdei au atacat, în noaptea de 14-15 august, la orele 21,00, prin surprindere. Acolo sus, la Fundata, unde în prezent se află Dispensarul comunal și Primăria, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
române au început atacul asupra Austro-Ungariei pe la vama Giuvala, adică Fundata, în această regiune. Atunci trupele române, încartiruite la Podul Dâmboviței, Dâmbovicioara, Valea Urdei au atacat, în noaptea de 14-15 august, la orele 21,00, prin surprindere. Acolo sus, la Fundata, unde în prezent se află Dispensarul comunal și Primăria, a căzut, secerat de un glonț primul ofițer român, jertfă umană în lupta pentru întregirea patriei, colonelul Poenaru Bordea, comandantul Regimentului 30 infanterie, Muscel. Monumentul ridicat în memoria eroului poate fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
Dispensarul comunal și Primăria, a căzut, secerat de un glonț primul ofițer român, jertfă umană în lupta pentru întregirea patriei, colonelul Poenaru Bordea, comandantul Regimentului 30 infanterie, Muscel. Monumentul ridicat în memoria eroului poate fi văzut în curtea Dispensarului din Fundata, aflându-se chiar lângă șoseaua națională. În noaptea respectivă, armatele române au parcurs întreaga depresiune a Branului. În timpul înaintării, trupele române au luat cu ele pe cetățeanul Ioan Nan, salariat al autorităților austro-ungare în calitate de cantonier pe tronsonul de drum al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
-se chiar lângă șoseaua națională. În noaptea respectivă, armatele române au parcurs întreaga depresiune a Branului. În timpul înaintării, trupele române au luat cu ele pe cetățeanul Ioan Nan, salariat al autorităților austro-ungare în calitate de cantonier pe tronsonul de drum al comunei Fundata, locuitor al satului Drumul Carului, partea de sus dinspre Fundata, vecin al bunicului meu. Casa lui nu mai există, a fost nelocuită în anii copilăriei mele și apoi dărâmată de strănepoții lui, mutați în Brașov. Oamenii din sat considerau că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
au parcurs întreaga depresiune a Branului. În timpul înaintării, trupele române au luat cu ele pe cetățeanul Ioan Nan, salariat al autorităților austro-ungare în calitate de cantonier pe tronsonul de drum al comunei Fundata, locuitor al satului Drumul Carului, partea de sus dinspre Fundata, vecin al bunicului meu. Casa lui nu mai există, a fost nelocuită în anii copilăriei mele și apoi dărâmată de strănepoții lui, mutați în Brașov. Oamenii din sat considerau că acesta nu s-a dovedit un bun român, întrucât nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
ideea menținerii liniștii necesare în orice zona frontalieră. În toate satele mai mari din potcoava Branului au fost construite biserici. Locuitorii cătunului Drumul Carului, încă puțini la număr, aproximativ 50 de familii, erau arondați la Bisericile din satul Cheia sau Fundata, deși distanțele depășeau 6-9 kilometri, la fel ca și școlile primare. Cel de al doilea război mondial a adus din nou populația din Drumul Carului în contact cu străinii. Dușmanii sau aliații Țării, care își mai uitau uneori statutul, adoptau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
au zbătut și au reușit să pună în funcțiune un fel de școală primară, la început într-o casă bătrânească, cedată provizoriu de bunicii unei fete care intra, în acel an, în clasa întâia și cu un eminent învățător din Fundata, Ciurea, fost coleg și prieten al Tatei, ce acceptase să facă voluntar efortul de a ne dedica niște ore pentru a ne deschide apetitul pentru învățătură. În câțiva ani, toți locuitorii satului s-au convins de binefacerile unității școlare și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
Carului Fig. 20 Partea de sus a Drumului Carului, la vechea frontieră Dealul Frumos, în stânga; în centru, fosta graniță Fig. 21 Vedere de ansamblu Piatra Craiului, Curmătura, partea stângă a Potcoavei Branului Fig. 22 Drumul Carului, partea de sus, din Fundata, pe fundalul Pietrei Craiului Fig. 23 Dincolo de șosea, biserica din Drumul Carului; în dreapta, zona cetății dacice, unde s-au făcut săpături arheologice Fig. 24 Drumul vechi Fig. 25 Drumul vechi, cu fundalul Bucegilor, partea dreaptă a Potcoavei Branului Fig. 26
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
ocup, În scrierea de față, dacă nu de senectutea mea, oricum de „intrarea În senectute”. O perioadă umană și psihologică, se pare, chiar mai dificilă decât senectutea - bătrânețea. Or, acum, când scriu aceste rânduri, În vara lui ’06, În satul Fundata lângă Bran - primele două capitole au fost scrise În obișnuitele noastre pelegrinări, iarna, la München și Paris! -, am Împlinit deja „frumoasa vârstă” de 72 de ani, ceea ce se poate numi „cu toată gura” bătrânețe deplină, instalată și triumfătoare. Și, consecvent
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
artei absurde Își vor găsi locul În exegeza culturală, ne-obnubilând orizontul firesc și necesar al „respirației inimii umane”; acea „inimă” care, uneori, În epocile realmente fertile, luminoase, apte de a sprijini viața și viul, este „ascunsă În creier!”. Paris - Fundata Ianuarie - August 2006 C u p r i n s Î N T O A R C E R E A D I N E X I L Capitolul I .............................................................3 Capitolul II ...........................................................69 Capitolul III .........................................................155 Capitolul IV (Bătrânețeaă
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cupole” în construcția operei și a viziunii mele despre om, o boltă ce înseamnă și sfârșitul, limita privirii în sus, dar și ultima semnificație: cea care, vrând să învingă misterul, îl celebrează, îl pune în sfârșit în lumină, îl redescoperă!... Fundata, sept. 2004 Cuprins * Stenogramă apărută în revista Dosarele istoriei, nr. 8 (84Ă, din 2003. Nr. 8 (84Ă, din 2003. FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\sensul vietii II.doc PAGE 195
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]