2,915 matches
-
zdrențuit în coate își deșiră pomii șoldurile dolofane. Nimeni nu mai trece pe dâra gândului ce duce la biserică. Singurătatea clopoțește în brazii de lângă fântâna cu ciutura strâmbă, ce viețuiește în fiece bătrână ce-și alăptează jalea buzelor veștejite în furca dorurilor. Citește mai mult Răsărise soarele printre umerii crucilor tot mai rare. Satul se prăvălea în nările unei capre priponite de grumazul dealului, rumegând leneș cerul abia ivit de după muchie. Roua aleargă somnambulă printre degetele ierbii, în vreme ce brotacii din iaz
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_baciu/canal [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
zdrențuit în coate își deșiră pomii șoldurile dolofane.Nimeni nu mai trece pe dâra gândului ce duce la biserică. Singurătatea clopoțește în brazii de lângă fântâna cu ciutura strâmbă, ce viețuiește în fiece bătrână ce-și alăptează jalea buzelor veștejite în furca dorurilor.... IX. PRIMA FILA DIN JURNAL, de George Baciu, publicat în Ediția nr. 555 din 08 iulie 2012. JURNAL Alaltăieri, am scris un e-mail vieții mele celei duse, harfă cu geană de femeie și trup de zaț rămas în cafeaua
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_baciu/canal [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
Virgil se strânse. — Domnule inginer, am pentru dumneavoastră vești bune. A fost alarmă falsă, cardiologul chemat de noi pentru consultație, în urma analizelor, ecografiilor a constatat că nu a fost vorba de infarct. Dar aveți cardiopatia ischemică, o să vă dea de furcă dacă nu luați măsuri. Așadar, nimic grav la inimă. Cât privește criza pe care ați făcut-o în centrul orașului, asta da, deschide un drum abrupt. Vă prescriu un tratament foarte serios, trebuie să-l urmați cu strictețe, dacă nu
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1452703201.html [Corola-blog/BlogPost/340341_a_341670]
-
au fost ușoare, pentru niciunul dintre refugiații români. Condiția emigrantului într-o societate occidentală era limitată, iar barierele ce trebuiau trecute până la a ajunge la integrare nu erau simplu de depășit. Intelectual sau pauper, emigrantul, și nu numai, trecea prin furcile caudine până la desăvârșirea lui în calitate de cetățean al unei țări din Vest. „Cum în America e bine cunoscut termenul homeless sau în România, oamenii străzii, cloșarii trăiau în Parisul anilor ’50 - îmi spune nea Mitică - însă spre deosebire de homeless, cloșarii dețineau un
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite.html [Corola-blog/BlogPost/356924_a_358253]
-
-i goală, numa” lanțu” ruginit-o, așteptând Altă marhă* să ia locul și s-o audă iar mugind. În cui spânzura scorbaciu”* iar pa poliță-un șustăr* S-o țasală vece, ruptă, cu mânerul gin frăgar*. Lâng-obloaca* crepațâtă îi o furca c-un colț rupt, Frunz-uscată ge-astă toamnă, numa bună ge-așcernut Îi culcuș cald, la o ciuta, ce-o fătat ge-o zi s-o noapce, Si la puiu” cu oci umezi, lins ge mama lui pa space! Sura vece, sura vece
ÎN GRAI- de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 by http://confluente.ro/cornelia_neaga_1494489728.html [Corola-blog/BlogPost/374059_a_375388]
-
și Sânpietru, umblând pe un drum, au dat de o turmă ce păștea o holdă de grâu. Ciobanul, un ficior ca bradul, dormea dus, la umbră. Ceva mai încolo, la o altă turmă, o fată, cu caierul de lână pe furca din brâu, păzea oile torcând. Când i-a văzut pe drumeți, i-a chemat și i-a ospătat cu merindele din straiță. „Ce ficior leneș și ce fată de treabă! a exclamat Sânpietru. S-o răsplătim pe fată.” Și a
Povestea ca viață. Dumnezeu cu față umană by https://republica.ro/povestea-ca-viata-dumnezeu-cu-fata-umana [Corola-blog/BlogPost/338610_a_339939]
-
ochi întunecați, pătrunzători și o statură care o depășea cu o palmă. Nu luptase niciodată cu un bărbat și, chiar dacă era cea mai puternică cercetașă, nu putea să nu observe mușchii bine lucrați, semn că ar fi avut ceva de furcă cu el pentru a-l mobiliza. - Ei, te-ai hotărât? - Nu era necesar să mă hotărăsc, normal că voi coborî de pe orbită și te voi preda Consiliului. - Nu ai să faci una ca asta! - Stai pe loc, îl somă, atentă
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1419565416.html [Corola-blog/BlogPost/357633_a_358962]
-
peste văcuța ce se simțea în al nouălea cer printre ele. Fac fotografii, multe, multe fotografii cu intenția să le reiau în fața computerului și să găsesc rând pe rând corespondentul denumirilor în română, săracul Lashante are cu mine mult de furcă, germana lui este tot atât de săracă în cuvinte ca și a mea. După ce ne-am încărcat coșul cu tot felul de legume și fructe am vrut să ne potolim setea. Clădirile pe care le vedeam nu mi se păreau a fi
LACRIMA DIN OCEAN ( JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 4 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Lacrima_din_ocean_jurnal_de_helene_pflitsch_1359475178_9wi36.html [Corola-blog/BlogPost/348894_a_350223]
-
calea) rătăcita, cârligul ciobanului, crucea Paștelui, etc. Mai nou se întâlnesc icoane pictate pe ouă sau în interiorul oului. Tot un motiv tradițional îl constituie încondeierea cu increteli (motive ornamentale) de pe cămășile populare. Se mai întâlnesc și alte motive: șarpele, grebla, furca, cibotica cucului, hora, cloșca cu pui, coada rândunicii, labă gâștei, colțul porcului, strugurele, ciresica, floarea păștii, fierul plugului, cheptenul, frâul, ferestruica, etc., prezente, mai nou, în zona Branului. Dar se mai încondeiază ouă și în Vrancea, în Oltenia, etc. În
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/obiceiuri-din-joia-mare/ [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]
-
capul lui autoritățile puseseră un premiu mare. Așa că, prin bani grei, dați acolo unde trebuie, Dragu și ceata lui obțin iertarea. Într-o primăvară, când pământul mai era încă îmbibat în apa topită a zăpezii și soarele mai avea de furcă cu cele câteva petece de zăpadă, ascunse prin dosuri, ce nu se lăsau duse, Dragu cheamă la el pe cei doi oameni de încredere ai săi, Grădea și Băilă. - Fraților, a sosit și ceasul de care m-am temut cel
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1492664881.html [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
cap securea Iar eu 'mi-au lumea-n cap și plec cu ea aiurea: Te rog nu te opune, fă bine să mă lași S-o vând ca un rebut la niscaiva apași. Că-mi vine să pun mâna pe furcă pe custură Și-un dor nebun să-i dau o palmă peste gură! Păianjeni de-ntuneric se spânzură de grinzi Luminile celeste se strâmbă în oglinzi Sătul de teoreme, sătul de artificii Nu-ți e rușine lume, că te-ai
NU-ŢI E RUŞINE, LUME? de ION UNTARU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Nu_ti_e_rusine_lume_ion_untaru_1327143650.html [Corola-blog/BlogPost/366581_a_367910]
-
și-s mai sătul ca un flămând ce crapă de osânză dar voi sfârși într-un poem și ce?! - veti spune: - mare... brânză! meditez la ploaia asta: ce-o să crească păpușoiul! afurisit, fiind de-o viață și având scuipat la furcă, le răspund cum știu mai bine: - nașpa brânza, iote... ștoiul! Referință Bibliografică: e... mortală / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 874, Anul III, 23 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
E... MORTALĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 874 din 23 mai 2013 by http://confluente.ro/E_mortala_george_safir_1369305109.html [Corola-blog/BlogPost/346159_a_347488]
-
să vii. O toamnă îmi plângea în necuvinte, Cu-n ceai de dor și lacrimă fierbinte Mi-am încălzit visările târzii... Deasupra cerul se-apleca de nori Prea plini de violetul melancolic. O lună plină se-mpletea bucolic În caierele furcii cu splendori... Simțeam că vii spre mine pe cărări Săpate de fantome-n dansul lor, Într-un satanic festival al lupilor Când trupul lor,de cap e-n dezlegări... Nu te opri să îmi culegi vreo floare! Nu te uita
NOAPTEA LUPULUI ŞI-A IELELOR de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Noaptea_lupului_si_a_ielelor_0.html [Corola-blog/BlogPost/356119_a_357448]
-
văd ora exactă... -Așa-i! Așa-i! Trece automat, că telefonia mobilă nu stă, ea... sări să m-ajute Rică. -... a durat ceva, că mi-am căutat etu-ul cu clarvăzătorii, că nu-l găseam, că... -Spune-odată! mă ia ’mnealui nerăbdător în furci, curios nevoie mare să una, să alta... -Da’ stai, omule, ai ceva răbdare că nu-s Ilie Dobre, nu mă reped, îți detaliez... mă hazardez eu, recunoscut pentru calmul meu ardelenesc. Și când am văzut ora, am răsuflat din greu
UN TIP CALM de ANGELA DINA în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/angela_dina_1496565249.html [Corola-blog/BlogPost/371764_a_373093]
-
Acasa > Literatura > Copii > BĂTRÂNA IARNĂ Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1871 din 14 februarie 2016 Toate Articolele Autorului BĂTRÂNA IARNĂ Bătrâna Iarnă într-o zi s-a dus Cu furca-n brâu și-n mână cu un fus, La gât punându-și nori șiraguri, Lăsând în urmă verzi meleaguri. S-a dus torcându-și caierul de nea În nordu-ndepărtat de peruzea, Pe nas cu ochelari de gheață, Brumând pășuni în
BĂTRÂNA IARNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1455441462.html [Corola-blog/BlogPost/373694_a_375023]
-
A-nceput să-și maseze zona din partea stângă unde-i zvâcnea inima, dar când trecea cu degetele peste golul din capul pieptului, se oprea. Îi era frică să apese, fiindcă-i spusese lui cineva: Dacă te lovești din întâmplare în furca pieptului, poți să leșini, sau în cazul că ești mai slab de îngeri..., ai nefericita ocazie să nu te mai scoli”. Tot plimbându-și mâna pe sub cămașa umedă, s-a pomenit că-n vârful degetelor simte o gheară dușmănoasă care
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_ultima_spovedani_marin_voican_ghioroiu_1330067008.html [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
când Ionel, fiu-său, s-a trezit, să pregătească cele do uă fete pentru școală, a văzut ursul. Nu-i venea să creadă. A început să strige cu un glas stins ca într-un vis. Vecinii au ieșit cu securi, furci, cu ce au apucat în mâini și au reușit să-l alunge de moment. Au fost alertate organele locale și vânătorii din zonă, dar n-au mai dat de urs. Crezând că a fost rătăcit și a plecat pe drumul
URSUL de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1430551410.html [Corola-blog/BlogPost/371308_a_372637]
-
dracului, tu-le-n tămădăul mamii lor! Înșfăcă două găleți cu apă de pe ceardac și alergară împreună spre căpițele de fân, unde sătenii deja stingeau focul cu apă cărată din râul Desnățel și de prin fântânile din apropiere. Alții, cu furcile, îndepărtau din fânul neatins de foc. Ceilalți aruncau cu pământ peste jăratec pentru a-l stinge. Grajdul din apropiere nu fusese atins de limbile focului, dar sătenii înnodaseră cozile cailor, eliberându-i pentru a nu fi în pericol. - Uite ce
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 6 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1459447683.html [Corola-blog/BlogPost/383296_a_384625]
-
perete zăriră două umbre mai negre ca negura nopții care se clatinau ca în adierea vântului. Se opriră surprinși. - John, ce-o fi astea? - șopti Michel. - Seamănă cu niște lupi ridicați în două picioare care țin în labe câte o furcă. - Sunt străjerii babei, duhurile rele care îi sperie pe hoți. - Să-i ignorăm și să dăm buzna peste cotoroanță. Ca la comandă lovesc împreună cu umărul în ușa care sare din balamale și se rostogolesc în mijlocul unicei camere a bojdeucii. - Eheeei
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1413652689.html [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
revistă, cu un bogat palmares literar de peste 40 de ani. Romanul este structurat pe mai multe etaje epice, naratorul fiind și personajul principal, o actriță talentată, frumoasă, printre meandrele vieții acelor ani, aflată la început de drum artistic și sub furcile caudine ale destinului, pe numele ei cu conotații istorice și aristocratice, Elvira Mavrodin. Diaristic conceput, fluviul romanului are o cronologie aparte care nu ține neapărat de perioade segmentate ale vieții și ale întâmplărilor, ci așa cum sugerează titlul foarte ... Citește mai
CRISTINA ŞTEFAN by http://confluente.ro/articole/cristina_%C5%9Etefan/canal [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
revistă, cu un bogat palmares literar de peste 40 de ani.Romanul este structurat pe mai multe etaje epice, naratorul fiind și personajul principal, o actriță talentată, frumoasă, printre meandrele vieții acelor ani, aflată la început de drum artistic și sub furcile caudine ale destinului, pe numele ei cu conotații istorice și aristocratice, Elvira Mavrodin.Diaristic conceput, fluviul romanului are o cronologie aparte care nu ține neapărat de perioade segmentate ale vieții și ale întâmplărilor, ci așa cum sugerează titlul foarte ... X. POEME
CRISTINA ŞTEFAN by http://confluente.ro/articole/cristina_%C5%9Etefan/canal [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
scăzută, între un bărbat și o femeie, și neauzită clar de cei din birou este un „aranjament”, mai ales dacă s-a produs către sfârșitul programului de lucru. Oricum, cu sau fără o aventură, ca femeie sau bărbat, treci prin furcile caudine ale vigilenței celor frustrați și „vorbele” sunt scoase. Marieta Popescu, femeie căsătorită de câțiva ani, funcționară la Fabrica de conserve este parte a serviciului contabil și intră în categoria doamnelor încă tinere din acest sector. A venit prin transfer
FRAGMENT PROZĂ SCURTA DIN VOL. „LA VÂRSTA SENECTUȚII” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1494255826.html [Corola-blog/BlogPost/372057_a_373386]
-
Articolele Autorului cu palmele goale îmbrățișez copilul din mine nu-mi amintesc unde s-au rătăcit mâinile tale, mama, poate sub pieptul muntelui urcat de atâtea ori cu traista sorții în spate nădușind amarnic zângăneau pe umerii tăi greble și furci pentru surghiunul ierbii de o parte eu - de cealalta năduful poate văruind pereții pentru ziua de Paste ți-au rămas agățate de cer poate sfâșiate de truda zilelor au căzut în odihnă pe coapsele timpului undeva, în adâncul meu, nu
NU-MI AMINTESC... de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1489988717.html [Corola-blog/BlogPost/373507_a_374836]
-
editorial, devenisem aproape imună la critici și ei nu mai îndrăzneau să spună ceva. Există o politică a cenaclurilor, și anume, aceea de a-i descuraja din capul locului pe debutanți. Cu alte cuvinte, îi trec prin focul iadului, prin furcile caudine și dacă rezistă acestor probe de foc, înseamnă că au stofă de poeți. Personal, nu împărtășesc această opinie. Sunt anumite întâmplări în viață care te marchează. Calul - o decepție - boala - poezia, toate legate cu un cordon nevăzut, alcătuiesc rotundul
PROZA. OAMENI ŞI CAI. ZĂPADĂ UCIGAŞĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Proza_oameni_si_cai_zapada_ucigas_cezarina_adamescu_1327914765.html [Corola-blog/BlogPost/360574_a_361903]
-
comandă fermă și „imediată”, Anica trebuia să tragă vârtos de sfori contrabalansând toată oponența vântului. Altfel riscau să răstoarne barca lucru foarte neplăcut. Nu știu dacă și un politician poate avea atâta forță în mânuirea sforăriilor. Și Ionel avea de furcă cu oponența cârmei pe care o dirija strigând comenzi pentru matrozi, adică Anica. Ce mai, comandant de navă! După mici peripeții au ajuns în larg frânți de oboseală. Cu pânza în vânt barca aluneca acum plăcut pe apă spre zările
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429706054.html [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]