456 matches
-
remembered today: “Mythology is a disease of language.” Although Durkheim decisively refuted Müller’s “naturistic” theory of the origin of religion în his Elementary Forms of the Religious Life (1912), his own theory of ... ÎI. CARACTERUL MOTIVAT AL SEMNULUI LINGVISTIC.FURNICĂ/ANT, de Ion Cârstoiu, publicat în Ediția nr. 2294 din 12 aprilie 2017. Pentru explicarea etimologica a cuvântului furnică se apelează la rădăcini i.-e.*momro,momri(Walde,I,531)cf.skr.vamri,gr.murmex,irl.moirb,v.isl.maurr
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
cuvântului furnică se apelează la rădăcini i.-e.*momro,momri(Walde,I,531)cf.skr.vamri,gr.murmex,irl.moirb,v.isl.maurr,v.sl.mravii etc. ori*morwih vezi kal, kala ”peste” în limbi înrudite, față de hal în maghiară).10)Furnică e ari la japonezi, asemănător cu v. armean ar ”s.”. 11)Moț în lao se apropie de moto”stea” în sawu, austroneziana. 12)În limba oromo, Etiopia ,,gondaa, dar gonda într-un idiom din Ciad, similar cu gandhi ”s.” în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
cuvântului furnică se apelează la rădăcini i.-e.*momro,momri(Walde,I,531)cf.skr.vamri,gr.murmex,irl.moirb,v.isl.maurr,v.sl.mravii etc. ori*morwih vezi kal, kala ”peste” în limbi înrudite, față de hal în maghiară).10)Furnică e ari la japonezi, asemănător cu v. armean ar ”s.”. 11)Moț în lao se apropie de moto”stea” în sawu, austroneziana. 12)În limba oromo, Etiopia ,,gondaa, dar gonda într-un idiom din Ciad, similar cu gandhi ”s.” în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
Daniel: Păi tu ai zis-o! Porcul râma, dar râma nu porc! George: Ha, ha! Dar tu știi care e deosebirea dintre o păsărica și o furnică? Daniel: Una-i mai mare, alta mai mică. Nu? George: Nooooo - Păsărica se furnică... dar furnică nu se păsărica! Daniel: Bună! Știi care deosebirea dintre o roșie și un tramvai! George: Nu, Daniel son! Daniel: Tramvaiul are dunga roșie, dar roșia nu are dunga tramvai! George: Ha-ha-ha!!! Bravo, bravo! Daniel: Și pentru că îmi adusei
SPECTACOL BILINGV LITERAR-MUZICAL DE SATIRA ŞI UMOR! de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370526_a_371855]
-
Ca-n noaptea-n care tu te-ai și născut Atât e de curată, și senină Cum niciodată parcă, n-ar fi vrut De câte ori privesc cum se ridică Regină între nori și printre stele De-atâtea ori pe spate mă furnică Că tu ești fiica visurilor mele Tu tristă să nu fii, fetița tatei Și dorul rău nicicând să nu te-ajungă Tu vei pluti mereu pe luciul apei Iar norii cu cristal or să te plângă Sunt tatăl tău, așa
DRAGOSTE DE TATĂ de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370707_a_372036]
-
Strofe > Valori > DIAMANTICA DIMINEAȚĂ RÂDE FRENETIC Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1905 din 19 martie 2016 Toate Articolele Autorului știi sensibile cuvinte ug de minte aici se făinează semne pesemne a trecut pericol de timp gol greierii furnică mici mușuroaie am să te însămânțez la seva rădăcini să îmi crești minune chiparoase planturoase vor șovăi printre angoase șervețele de mătase voi coase la venirea ta Referință Bibliografică: DIAMANTICA DIMINEAȚĂ RÂDE FRENETIC / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
DIAMANTICA DIMINEAŢĂ RÂDE FRENETIC de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368198_a_369527]
-
inclusiv un fierbător. Nu avea chef dimineața, când dorea să bea o cafea, să părăsească camera doar pentru atâta. Prefera să lenevească sub cearșaf sau să facă dragoste cu Mircea. Când se gândea la această ultimă oportunitate începea să o furnice tot corpul. Trecuse ceva timp de când nu s-au mai văzut și nu s-a mai simțit ocrotită de brațele sale atât de tandre. Poate din această cauză s-a înfiorat de plăcere la sărutarea violentă a lui Viorel și
CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370248_a_371577]
-
de atâta vreme de „abstinență”, folosindu-se de priceperea lui Mircea de a face dragoste, desigur în această noapte. Doar nu va fi atât de pămpălău să dea cu piciorul la asemenea ocazie. Simțea că nu mai poate aștepta. O furnica prin tot corpul când se lipea de el și simțea prin rochița subțire mușchii săi de bărbat tânăr și frumos. Era apetisant și abia aștepta să-i testeze priceperea în pat. Dacă nu va fi la înălțime, îl va mai
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
nu vom avea niciodată un subiect de remușcare, chiar dacă evenimentele ne-ar arăta după aceea că ne-am înșelat, fiindcă nu a fost din greșeala noastră”. Este tot atât de adevărat că cine se lasă pradă acestei simțiri a orgoliului care-i furnică pielea, este pierdut. Un filtru al rațiunii trebuie să existe întotdeauna, care să atenționeze în special pe conducători, fiindcă ei au în mâini soarta poporului. Kant spunea că „Virtutea poate fi dobândită ... căci facultatea morală a omului nu ar fi
DEMNITATE ŞI CURAJ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353630_a_354959]
-
anume peste grădină unde “Lili, Lică și Ionică/ și-au ales-nu prea departe-/ lângă bloc, grădină mică,/ hotărând tot, ca la carte! “(Grădinarii ), micul cititor se bucură de hărnicia furnicilor” Când le vezi, pe loc îți zici:/ Ce mai harnice furnici! În poiana cu urzici). Iar în poezia “La grădiniță “ este vorba despre povestea unei fetițe care”Are patru ani fetiță/ Frecventează grădiniță... “, unde “zeci de dalbe mogâldețe/ au venit aici să-nvețe “, concluzionând: “Căci mai are o dorință:/ să devină
EVENIMENT EDITORIAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357058_a_358387]
-
trebuie să ai puterea de a fugi. Să scăpăm de vârtoșenia Materiei, ne dematerializăm, ne înțărcăm de clorofila lucrului matern. Realul nu mai e lucru, ci cuvânt,cuvântul nu mai e LIMBĂ imperialistă și teroristă, ci limbaj străveziu care ne furnică asemenea unui curent electric, plăcut dozat. Conținutul curge ca lichidul din ciurul Conceptului suveran. Nu mai e vorba de act,de impact sau de contact, ci, pur și simplificat, de un pact de neagresiune, semnat numai de om, nu și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
PUTERII trebuie să ai puterea de a fugi.Să scăpăm de vârtoșenia Materiei, ne dematerializăm,ne înțărcăm de clorofila lucrului matern.Realul nu mai e lucru, ci cuvânt,cuvântul nu mai e LIMBĂ imperialistă și teroristă, ci limbaj străveziucare ne furnică asemenea unui curent electric, plăcut dozat.Conținutul curge ca lichidul din ciurul Conceptului suveran.Nu mai e vorba de act,de impact sau de contact,ci, pur și simplificat, de un pact de neagresiune,semnat numai de om, nu și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
frumusețea ta în pivnițele gândului./ Un sfert din mine o cântă, restul e un nimic obosit și leneș/ prevăzut în curiozitatea oglinzii care te privește”. Formidabil! Unde și când am auzit sau am citit aceste slove de alean ce-mi furnică ființa? Am tresărit și curios cum sunt din fire, ascultam gândul înțelept. Citește mai mult De ce-aș îmbătrâni!?... dacă sunt „CU GÂNDU-N BUZUNAR”(Carte cu har mântuitor de suflete, scrisă de prof. George Baciu)Vânt călduț de primăvară
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
frumusețea ta în pivnițele gândului./ Un sfert din mine o cântă, restul e un nimic obosit și leneș/ prevăzut în curiozitatea oglinzii care te privește”.Formidabil! Unde și când am auzit sau am citit aceste slove de alean ce-mi furnică ființa? Am tresărit și curios cum sunt din fire, ascultam gândul înțelept.... III. RECENZIE, de George Baciu, publicat în Ediția nr. 669 din 30 octombrie 2012. George Baciu și reveriile sale lirice din... vestiarul inimii Profesorul și poetul argeșean George
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
frumusețea ta în pivnițele gândului./ Un sfert din mine o cântă, restul e un nimic obosit și leneș/ prevăzut în curiozitatea oglinzii care te privește”. Formidabil! Unde și când am auzit sau am citit aceste slove de alean ce-mi furnică ființa? Am tresărit și curios cum sunt din fire, ascultam gândul înțelept. Pătruns de-o neliniște firească, chiar dacă picioarele mă poartă spre Dobrețu la Deal, unde se află „Fântâna Mare” , loc binecuvântat al copilăriei mele fericite, când mergeam în zori
CRONICA DE CARTE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358028_a_359357]
-
provocator sânii de trupul puternic al bărbatului, trăgând cu coada ochiului spre imensitatea patului de lângă ea. Acesta o ținea strâns cu o mână la piept, iar cu cealaltă îi mângâia fesele tari. Buzele sale flămânde se plimbau pe gâtul fetei, furnicând-o până în vârful degetelor de la picioare. Tinerei i se simțea tremurul nervos din întregul corp. Trăia ceva inedit. Niciodată nu mai trecuse prin asemenea clipe pline de suspans. Era mai amețită acum de mângâierile și sărutările lui Sebastian, decât de
EXPLORAREA PESTEREI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344619_a_345948]
-
mai numeros. Cărarea era bătătorită, însă tot mai alunecai și te trezeai în zăpada afânată din pădurea de conifere. La ora prânzului, eram departe de cantina noastră din Predeal, așa că am luat masa într-unul din frumoasele saloane ale restaurantului Furnica, întorcându-ne abia seara la cină, din această frumoasă excursie pe cont propriu, dar cu impresii deosebite despre oraș și zonă și cu aprecieri că a meritat efortul. Când ne-am urcat în trenul de întoarcere spre casă, cu plămânii
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350708_a_352037]
-
parcă pe gânduri, Berni, nimic nu mai e ca înainte. Sunt alte vremuri acum!... Durerea umărului stâng i se întețea de la o clipă la alta. Mai mult îl deranja însă faptul că pe mâneca mâinii înțepenite i se scurgea curgea, furnicându-l, un lichid lipicios. În cele din urmă, simțul prevederii, de care în orice împrejurare un om al pădurii trebuie să asculte, îl determinase să stingă lumina fluorescentă a lanternei și, străduindu-se să-și reobișnuiască ochii cu întunericul, începuse
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
1999. „Circ fără bani” - Editură Ionescu, Caransebeș, 2000. „Ciorăpelul cu catrene” - Editură Ionescu, Caransebeș, 2000. „Epigrame” - Editură Ionescu, Caransebeș, 2000. „Urzici pentru mari și mici” - Editură SLA Tibiscus, Uzdin - Șerbia, 2001. Prefață: George Corbu - președintele UER. „Cartea-i mică dar furnică” - Editură Marineasa, Timișoara, 2003. Prefață: George Corbu. „Glume noi din diaspora” - Editură Marineasa, Timișoara, 2006. „Epigrame. Mică antologie” - Editură Anamarol, București 2007. „Un zâmbet de peste ocean” (în colaborare) - Editură Anamarol, București 2008. „Antologie de epigrame Agonia.ro” (că antologator) - Editură
SORIN OLARIU de SORIN OLARIU în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359425_a_360754]
-
cum a urcat dealul?! Și, auzi, mă! s-a răsucit ea spre mine; știi ce mi-aș dori înclipa asta? Nu știi, că n-ai de unde. Nici el nu știe. Să fiu eu firul ăsta de iarbă, cerul ăsta și furnica asta ... Thomas se descălțase și se plimba desculț prin iarba mătăsoasă. Nu e o metaforă. Asta era senzația. În fiecare zi vin aici, le-am spus, ca să mă împac cu Dumnezeu. Ca să te împaci cu tine însuți, cu Dumnezeu nu
CAP 11 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359506_a_360835]
-
Dragomir. Invitată a fost și poeta și interpreta de muzică populară Mariana-Voica Grecu. Un moment artistic foarte reușit a fost realizat de clasă de teatru CCSG Ansamblul “Estrada Copiilor” CCSG, Instructor Andreea Ignat care a prezentat: a) parodie: “Greierele și furnică” de Ada Milea Au interpretat: Analisa Ignat și Aida Stoica b) teatru: “Care de dame” - fragment din textul cu același titlu de Gh. Brăescu. Au interpretat: Aida Stoica, Cristina Bejan, Analisa Ignat, Alex Ion, Ambra Lazăr. Publicul i-a răsplătit
ÎN SPAŢIUL MIRIFIC AL GRĂDINII JAPONEZE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360435_a_361764]
-
am cunoscut să reprezinte-o dată Ce nici din răutatea lumii nu va trece. Simtit-am aripile frante-n zbor.. De-al prăbușirii vuiet mi-era frică Și al tau zâmbet trezește în mine un fior Ce până-n oase mă furnică. Referință Bibliografica: Făclii / Angheluță Lupu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 379, Anul ÎI, 14 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Angheluță Lupu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
FACLII de ANGHELUŢĂ LUPU în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360620_a_361949]
-
din 07 noiembrie 2012. 1. DORA vioara 2. CATALIN recitare: Emotie de toamna 3. LAURA interpretare: Emotie de toamna 4. ALINA scurta introducere 5. DORU fluier 6. DORA&MICHELLE recitare: Balada unui greier mic 7. MONICA&ION recitare: Greierele si furnica 8. HORIA recitare: Varianta LA 9. LAURA interpretare: Frunza 10. CATALIN recitare: Afara-I toamna 11. ION recitare: Cu toamna in odaie 12.MONICA recitare(la alegere) :) 13. SERGIU recitare: Nervi de toamna 14. DORU fluier 15.SERGIU recitare: Frumoasa
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359772_a_361101]
-
Emotii de toamna" din Chicago:1. DORA vioara 2. CATALIN recitare: Emotie de toamna 3. LAURA interpretare: Emotie de toamna 4. ALINA scurta introducere 5. DORU fluier 6. DORA&MICHELLE recitare: Balada unui greier mic7. MONICA&ION recitare: Greierele si furnica 8. HORIA recitare: Varianta LA9. LAURA interpretare: Frunza 10. CATALIN recitare: Afara-I toamna 11. ION recitare: Cu toamna in odaie 12.MONICA recitare(la alegere) :)13. SERGIU recitare: Nervi de toamna 14. DORU fluier 15.SERGIU recitare: Frumoasa-i
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359772_a_361101]
-
furnica îi sugerează lui Sorin Olariu în Epi-fabula Mioritică un joc de cuvinte foarte reușit pe această temă: „Țara noastră de-o cutreieri,/ Nu-i nici mare, nu-i nici mică,/ Dar conține-atâția greieri/ Că de-a dreptul te furnică.” (p. 10). În consens, Vali Slavu citează ironic versul unui cântec suprasolicitat spre a vesteji pasivitatea condamnabilă la unii concetățeni: „Doamne, ocrotește-i pe români,/S-ajungă-n țara lor stăpâni,/ În belșug și pace să trăiască,/Și eventual să nu muncească
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]