239 matches
-
de marginea canapelei, se dezechilibrează, numai bine ca Mihai s-o prindă, ajutînd-o să se întindă pe spate. Palmele tînărului se așază făcute căuș peste amîndoi sînii, apăsîndu-i puțin, pentru ca imediat să coboare spre mijloc, ducînd cu ele în jos furoul. Sărutul lui Mihai se așterne pe burta femeii, mai sus de ombilic, umezind locul cu buzele fierbinți și moi, după care începe a coborî încet, sărutînd cald și umed pielea fină a burții un sărut pătimaș, născut dintr-o plăcere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
coboară din pat fără nici o jenă, începînd să se îmbrace, ajutată uneori de mîinile lui Mihai, care, preocupat să se îmbrace și el, se oprește să-i caute ei ciorapii și să-i întoarcă pe față, sau să-i potrivească furoul mai bine, înainte ca ea să îmbrace bluza. Cînd sunt gata îmbrăcați, Mihai o vede pe Maria cum întinde mîna spre capătul canapelei și bagă telefonul în priză: Nu-l puteam lăsa să ne deranjeze mereu... o aude murmurînd iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
interdicție. — Ce aproape se aud trenurile în noapte! Ai încuiat ușa? — Da. Ședeau amândouă în dormitorul lui Hattie, aceasta din urmă îmbrăcată în cămașa ei de noapte mov cu alb, cu mâneci lungi, cămașă de școlăriță, iar Pearl într-un furou bleumarin și ciorapi de mătase bleumarin. Hattie era așezată pe pat, Pearl pe unul din scaunele orientale de bambus. Amândouă stăteau drepte, atente, alerte, ca la o întrunire. Părul aproape argintiu al lui Hattie era împletit într-o coadă lungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ale Papucului era perfect vizibilă. Ramurile înmugurite ale copacului bruiau doar colțul de jos din dreapta al imaginii. Fereastra era cea a dormitorului lui Hattie. George a avut noroc, adică a văzut ceea ce Alex nu reușise să vadă: Hattie, într-un furou alb, traversând camera. Era cam pe la mijlocul dimineții și Hattie de obicei se scula devreme, dar tocmai i se năzărise să-și schimbe rochia. Peste o jumătate de oră urma să vină preotul și glasul subtil care-i șoptește unei femei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
care fuseseră lăsate pe undeva, la marginea plajei. Tom se năpusti în apă în chiloți. Emma îl urmă. Cele două fete, fără nici un moment de șovăială își scoaseră rochiile, își zvârliră pantofii din picioare și alergară în apă, îmbrăcate în furouri. Ruby, care nu știa să înoate, îi urmărea pe toți, monumentală, cu brațele înrucișate. Adam stătea la marginea unde valurile se izbeau de țărm și plângea cu urlete și cu un potop de lacrimi; gura îi era larg deschisă, brațele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
lână al lui Brian și se înveli într-o pătură. Își lăsase îmbrăcămintea mai groasă în mașină. Nu se apropie nici un moment de perechea care plângea. Următoarele care se retraseră din competiție au fost Hattie și Pearl, care-și dezbrăcară furourile și își îmbrăcară rapid rochiile. Emma simți că e de datoria lui să înoate și să caute cât mai mult posibil. Îi părea foarte rău de bietul Zet și ar fi dat orice să fie el cel care-l găsește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
mi-am dorit eu vreodată a fost să fiu singură la părinți. Fotograful zice: — Perfecto. Capitolul 17 Surorile Rhea sunt de fapt trei bărbați albi numai piele și os care-și fac veacul într-un apartament din hotelul Congress în furouri de nailon cu bretelele căzute de pe-un umăr sau altul, cu tocuri înalte și țigări fumegânde. Kitty Litter, Sofonda Peters și Vivacea Vivienne VaVane, cu fețele strălucind de cremă hidratantă și măști faciale din albuș de ou, ascultă muzica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
ei te pot controla. După care pubertatea te face Satana, zice, doar pentru că vrei ceva mai bun. Sari înăuntrul apartamentului 15-G cu mobila lui blondă și muzica bossa-nova cha-cha și fumul de țigară, și surorile Rhea zburdă prin cameră în furourile lor de șifon cu bretelele căzute de pe un umăr sau altul. Nu trebuie să fac nimic altceva decât să îndrept pușca. Știm cine ești, Daisy St. Patience, zice una dintre ele, aprinzând o țigară. Cu așa o față, Brandy numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
brusc spre fiica ei și a tras-o, mai degrabă cu ostilitate, de talie. — Cureaua e nouă? a întrebat ea. — Da, am cumpărat-o de la magazinul din colțul străzii. E drăguță, nu? — Hm, a zis doamna Taylor. Iar nu porți furou. Trebuie să împrumuți unul de la mine dacă ieșim. Nu vreau să te văd clănțănindu-ți dinții. Acum stai jos, draga mea, și lasă-mă să te servesc cu puțin ceai. — A enervat-o cureaua, mi-a șoptit Sheba, când mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
Marlon porni printre rînduri, pășind rar și cu băgare de seamă, pentru a găsi ceva asemănător. După cîteva minute, găsi ce căuta și, revenind, trase numai puțin cortina, oferindu-i pentru probă noul produs. Naggie rămăsese Între timp numai În furou, fiindcă n ar fi avut nici un rost să se Îmbrace de fiecare dată cu hainele ei, iar pe de altă parte, se simțea mai bine așa. Întîrzie numai puțin, foarte puțin, să ia fusta din mîinile lui, apoi trase la
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
erau la fel de departe, la fel de deosebiți de totul, ca și acei oameni din Combray pe care mi se întâmplase adesea să vreau să-i "situez" în mod exact 170. (b) Dezgolită de teaca ei, de sutien, de dresurile de mătase, de furoul de catifea, această "femeie șic" devenea o grămadă de carne lăsată 171. În exemplul (a), un cititor cunoscător presupune că "a situa" este pus între ghilimele deoarece este un cuvânt caracteristic vocabularului locuitorilor din Combray sau persoanelor mondene, pe care
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
și cataramă metalică, de obicei (pentru contrast) de culoare albă; pentru doamne, ele sînt întregi (dintr-o bucată)‡‡‡‡‡. La începutul perioadei interbelice rochiile sînt mai scurte, cu talia deplasată pe șold, și din mătase înflorată (mai ales vara), purtate peste furouri și sutiene (acestea mai ales fără armătură metalică). Se poartă tot anul ciorapii fini de mătase și cu dungă la spate; aceasta trebuia să fie perfect verticală un mare chin pentru doamne. Apar și ciorapii-plasă. Toți ciorapii sînt susținuți de
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
ale sistemului nervos (epilepsie, limfomanie, boala fricii etc.Ă, bruceloza, sechele post-jigodioase etc. De asemenea, vor fi excluși de la reproducție masculii cu semne de infantilism genital (organe de procreare insuficient dezvoltate), exemplarele cu monorhidie sau criptorhidie, anomalii ale penisului și furoului, cei cu chiști testiculari sau al epididimului, cu tumori ale testiculelor sau prostatei etc. și toți cei cu tulburări În funcționarea instinctului genezic. Dintre femele, vor fi excluse la selecție cele cu infantilism genital, leziuni cronice ale tractusului genital, chisturi
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
de mare / Și-atât de despicat / Când iese lin din rochii / Pe-o margine de pat // Și de rușine-obrajii / Și fesele-ți se fac / Mai roșii decât floarea / Cea roșie de mac...”; „Sufletul meu blând ca boul / Care-ți rumegă furoul / Sufletul meu zvelt ca renul / Care-ți ia-n coarne sutienul, / Sufletu-mi crud ca coioții / Care-ți ronțăie chiloții” ; „Azi e joi, mâine e vineri, / Lasă-mă, fără rețineri, / Să-ți scot izmenuțele, / Sărutu-ți mânuțele, / Ca să-ți văd iar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
a fost, mi-e teamă să mă apropii din nou de tine. Va trebui să mă convingi și bănuiesc că nu vei reuși. Mi-ai spus odată că atunci când A îl iubește pe B, lucrul iese la iveală ca un furou care ți se vede de sub rochie. Noi doi nu ne-am întâlnit de mai bine de un an, ultima oară a fost la prânzul dat în onoarea lui Sidney Ashe. Cu câtă nerăbdare l-am așteptat și tu abia dac-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
menajeră; în același timp, mă îndoiesc că a renunțat la „crailâcuri“. Trebuie să mărturisesc că încerc încă simțăminte de proprietate în ce-o privește pe Lizzie. A „supraviețuit“ în mintea mea. Da, are dreptate, iubirea iese la iveală ca un furou care se vede - asta i-am spus-o odată când i se vedea furoul. (E fantastic cum tezaurizează femeile cuvintele!) Am neglijat-o, am fost chiar crud cu ea, deși cruzimea poate fi considerată un semn de dragoste, iar neglijarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
că încerc încă simțăminte de proprietate în ce-o privește pe Lizzie. A „supraviețuit“ în mintea mea. Da, are dreptate, iubirea iese la iveală ca un furou care se vede - asta i-am spus-o odată când i se vedea furoul. (E fantastic cum tezaurizează femeile cuvintele!) Am neglijat-o, am fost chiar crud cu ea, deși cruzimea poate fi considerată un semn de dragoste, iar neglijarea un semn de încredere. Îmi amintesc bine de întâmplarea cu taxiul, după prânzul în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Venea noaptea acasă și-mi dădea pistolul lui: „Dosește-l!” Îi place să lucreze prin casă - vopsește, văruiește, face mobile. În timp ce vorbea, se mișca prin casă, aruncîndu-se dintr-un fotoliu În altul, picior peste picior - cînd unul, cînd celălalt - aranjîndu-și furoul În așa fel Încît să-mi ofere o imagine În rate a anatomiei ei. Mi-a povestit mai departe cum zilele-i sînt numărate din cauza unei boli rare. - Doar douăș’șase de cazuri consemnate. În cîțiva ani n-o să mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
cantină, masă și îmbrăcăminte", iar elevii "stăteau la internat, că acasă era greu" (D.M.); "se chema Școala de petrol și chimie [...]. Ne dădeau echipament, ne-au dat palton, ne-au dat rochii, ne-au dat bocăncei, papucei și căciulă și furou" (O.I.). Cei atenți la cerințele vremii putea obține și mai mult: "era nevoie de cadre pentru agricultură [...]. La liceu n-aveai cu ce să mergi, îți trebuia[u] haine, încălțăminte, manuale [...]. Nu, taxe nu erau137. Atunci trebuia să ai origine
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ați văzut, v-ați întîlnit? Nu. Să vedeți cît era de fericit. La început plîngea că nu merge... L-am luat cu binișorul și acum parcă nu atinge pămîntul. Lara nu-și dădea seama că era cam dezbrăcată și că furoul ei nu ascundea mai nimic. Ce sîni frumoși ai, Lara. Da, sînt frumoși. Bostan îi ia în mîini și "bucuria" îl cuprinde și pe el. N-am mai văzut un trup așa frumos ca al tău. Mi l-a dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
lui cu poezii; eroină gravă și pasionată, gata oricând de lucruri mari și coborâtă de-a dreptul de pe ecranul filmelor italienești din acea vreme (Lidia Borelli, Pina Menichelli, Fran cesca Bertini), care mi se mărturisea odată, din recunoștință, punându-și furoul roșu ca focul și adu nându-și șuvițele ei negre răvășite sălbatec: „Tu n-ai să-mbă trânești niciodată, Beldie! Ar fi păcat să-mbătrânești!“ Cuvinte memorabile, vrednice a fi săpate pe lespedea tombală a libertinului impenitent și rocam bolesc. Am chemat
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
tulburat ca un școlar prost (cum sunt și voi mai rămâne Încă) Înaintea femeii iubite, confidenta și depozitara entuziasmelor mele prea naive. Simpla ei prezență feminină (chiar când nu era cazul să-și scoată, cum știa ea să-și scoată, furoul și ciorapii) mărturisesc că mă intimida, chiar după mai mulți ani Împreună, și chiar astăzi [mă intimidează] amintirea ei mult plivită de buruienile care nu scutesc nici cea mai mândră grădină. Un școlar prost, ca Iosif din Biblie, fiul lui
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
descăleca și cocea câte o plăcintă. Robusta, trufașa, agresiva Wadja se ocupa de frecat și lustruit. Wadja muta mobila din loc, curăța closetele, mânuia aspiratorul, răzuia oalele, spăla cristalurile. Pentru că i se făcea mereu foarte cald, Își scotea rochia și furoul. Lucra Îmbrăcată Într‑un sutien uriaș și niște șalvari de zuav. La vederea lui Ravelstein În scaunul cu rotile, fața Wadjei a oscilat Între compasiune și ironie - cu o sprânceană În sus. Un șuvoi de comentarii nerostite aluneca pe povârnișul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
m‑a strigat din vestibulul apartamentului și, fără să aștepte vreun răspuns, a dat buzna În cameră. Voia să mă strângă În brațe - pe mine sau pe Vela, dacă ar fi dat peste ea mai Întâi. Dar Vela era În furou și, când l‑a văzut, a fugit În baie trântind ușa după ea. Abe și cu mine, fericiți să ne revedem după atâtea luni, nici nu ne‑am gândit la Vela sau la lipsa de cuviință cu care se năpustise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
mai aspru. - Poate că n‑ar fi trebuit să dau buzna În dormitor, recunoștea el, adăugând Însă: Nici n‑a fost mare lucru de văzut. Oricum, pe mine nu mă interesa. Dar a fost departe de a fi goală. Avea furoul pe ea și o serie de chestii pe dedesubt. Așa că ce atâta zarvă și Învinuiri? - Protocolul, i‑am explicat. Ravelstein n‑a fost de acord. - Nu, nu. Nu‑i vorba de protocol. Nici pe departe. Nu mi se Întâmplă des
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]