136 matches
-
bilateral scurt, coarda exterioară de mici dimensiuni, arcul aplatizat, având o formă dreptunghiulară și ornamentat cu cerculețe incizate, portagrafa ruptă din vechime; fragment dintro verigă din bronz descoperită mai sus de oasele bazinului, având diametrul de 0,7 cm; o fusaiolă descoperită mai sus de oasele bazinului, alături de verigă, având înălțimea de 0,9 cm și diametrul bazei de 1,9 cm; un vas de ofrandă descoperit lângă talpa piciorului drept, reprezentând o cană de mari dimensiuni modelată la roată, realizată
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
lângă cotul stâng; fragmente le unei piese din fier găsite între osul umărului drept și oasele pieptului; clopoțel din bronz de formă tronconică cu urechiușă de prindere, având înălțimea de 4,5 cm și diametrul maxim de 3,5 cm; fusaiolă de formă aproximativ tronconică găsită în dreapta șoldului drept, având înălțimea de 2 cm și diametrul maxim de 3,2 cm. În tumulului nr. 1 de la Taraclia I (aparținând perioadei cucuteniene târzii) a fost descoperit mormântul sarmatic nr.3
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
sticlă, având interiorul placat cu un strat subțire din aur, găsite lângă craniu și în regiunea pieptului; mărgele de mici dimensiuni din faianță egipteană descoperite în zona genunchiului drept și a încheieturii ambelor mâini, alături de două mărgele din sticlă; o fusaiolă bitronconică așezată alături de genunchiul drept; o oglindă din bronz (metal alb) cu discul rotund și plat descoperită mai jos de tălpile picioarelor, având diametrul de 6,1 cm; un fragment dintrun vas de ofrandă descoperit la vest de oasele tibiale
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
din satul Tălmaza a fost distrus în totalitate un mormânt sarmatic (datând din a doua jumătate a sec. I d.Hr.), cu obiecte de inventar recuperate de muncitori: un clopoțel din bronz de formă sferică, o fibulă de tip „Aucissa”, o fusaiolă bitronconică, două pandative din bară de bronz, trei șiraguri de mărgele, patru verigi, dintre care una cu noduri. TĂTĂRAUCA NOUĂ (centrul raional Soroca, R.Moldova) În așezare fortificată de la Tătărauca Nouă V - „Piscul Gol”, la adâncimea de 0,94 m
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
sarmatic nr. 4 (datând din a doua jumătate a sec. I d.Hr.) despre care nu există informații privind zona în care a fost descoperit. Mormântul nr.4 descoperit în tumulul nr.1 de la Văratic cuprinde obiecte de inventar sarmatic: o fusaiolă bitronconică; o oglindă de bronz cu discul rotund și plat, având diametrul de 6 cm; mărgele mărunte din faianță egipteană de culoare turcoazdeschisă; un vas de ofrandă reprezentând o cană modelată la roată realizată din pastă fină de culoare cenușie
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
formațiile feminine neologice recente. - O statistică a noilor apariții din DOOM2 indică aproximativ 105 intrări în tiparul flexionar ă - e (apud Croitor-Balaciu, 200715), cele mai multe împrumuturi (acciză, *aleză, *aubadă, *charismă, *barjă, *bifă, *canisă, *clonă, *diaforă, !diasporă, *dischetă, *drenă, *favelă, *fiestă, *franciză, *fusaiolă, *gerberă, *hiadă, *izogonă, *jotă, *lavetă, *majoretă, *minolă, *moră, *mortieră, *pandoră, *parapantă, *pegră, *planetară, *prioră, *pubelă, *rovinietă, *simeză, *tastă), dar și creații interne (*mineriadă), și numai 5 intrări în tiparul flexionar ă - ĭ (*geacă-i), ceea ce înseamnă o pondere de aproximativ
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
A ajutat la aceasta și profesorul Ciurea cu talentul său de a entuziasma elevii pentru trecutul și în special pentru preistorie. Nu o dată, grupuri de elevi am făcu săpături pe Cetățuia de la Rădășeni, unde dezgropam oale neolitice, săgeți de cremene, fusaiole. Și mai curând, acum vreo 15 ani, mam dus pe Cetățuia în amintirea trecutului. Am găsit în arătură la suprafață un topor de piatră. Acum am renunțat la asemenea expediții, dar urmăresc cu interes tot ce e arheologie, istorie veche
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
animaliere, s-au găsit și dovezi ale prezenței omului. În diverse puncte ale satului (Masa de Pământ, Râpa Dadelor, s.a.) s-au găsit unelte și arme din piatră: ciocan de piatră cioplită, fragment dintr-un ciocan de piatră lustruită, bolas, fusaiole, etc. Acestea se află în prezent în Muzeul Satului Stroești - Argeș. Mărturiile din perioada dacică sunt bogate: Pe Valea Ciorii din Telman prof. Ion Nania a descoperit ceramică dacică. Arheologul Eugen Comșa a fost uimit de așezarea stranie a poienii
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
Copălău, descoperite pe locul satului medieval Jorovlea - astăzi dispărut, ca urmare a cercetărilor efectuate în anii 1985, 1988,1990 și 2003-2004 (figurine antropomorfe, amulete, pandantive, fragmente de amfore grecești, fragmente de ciup, vase în formă de clopot, tigăi din ceramică, fusaiole, jucării, etc) și urme de zgură, arheologii au demonstrat că au existat I I locuințe pe o suprafață de 50. 000 m. p. și cuptoare pentru producerea obiectelor din ceramică; au mai fost descoperite vârfuri de săgeți din bronz în trei
Comuna Copălău, Botoșani () [Corola-website/Science/300903_a_302232]
-
secțiune rectangulară, găsit în punctul „În Văiugi“; un topor șlefuit de piatră cu gaură transversală, găsit în punctul „Țărnuica“; două dălți de silex mici, alburiu-vinețiu de formă rectangulară sau trapezoidală, șlefuită parțial, găsite în punctele „Corneț“ și „Țarna Mare “; trei fusaiole de lut, găsite în punctele „Lipoveni“ și „Dealul Viei“; un topor șlefuit de piatră cu gaură centrală pentru coadă, găsit în punctul „Lipoveni“, trei topoare de marnă, șlefuite, de formă trapezoidală, găsite în punctele „La nucăria lui Scutelnicu“ și „La
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
Harțuche apreciază că „din punct de vedere al formei, este probabil de tipul Sinope” , în timp ce Valeriu Sîrbu consideră că „după pastă și formă provine din Rhodos”. Urme de cenușă se aflau și în jurul amforei, aici s-a mai descoperit o fusaiolă de lut în formă de rondelă. La distanța de 2 m mai spre vest (de primul mormânt) s-a descoperit o a doua groapă, cu contur rotunjit, în care se aflau bucăți de chirpic (probabil de la rug, deoarece acestea conțineau
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
islazul de oi al comunității, în apropierea unui mic lac de acumulare, locul numit ”La Dig”) urmele unei așezări aparținând culturii Tei (în aceasta regiune sunt puține așezări de acest tip). S-au găsit la suprafață și într-o râpă fusaiole, fragmente de chirpici (material din care erau construite casele), fragmente ceramice cu decor specific acestei culturi și fragmente de zgură, dovadă a practicării prelucrării bronzului. Tot lângă sat, dar în partea dinspre sud, s-au identificat la suprafață urmele unei
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
culturi și fragmente de zgură, dovadă a practicării prelucrării bronzului. Tot lângă sat, dar în partea dinspre sud, s-au identificat la suprafață urmele unei așezări din Epoca Fierului, cu decor specific dacilor (brâu răsucit), fragmente de chirpici, fragmente ceramice, fusaiole. Nu s-au efectuat cercetări arheologice (sondaje sau săpături), descoperirile fiind în fază de semnalare. Pe de altă parte, vestigiile la suprafață sunt puține, cele două așezări, aparținând Epocii Bronzului, respectiv, Epocii Fierului, nefiind foarte mari conform constatărilor preliminare. Pe
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
din materiale diverse, brățări din fir de argint sau din bronz, pandantive din fier sau bronz), accesorii vestimentare (fibule din bronz sau fier, ace), mai multe lame de la cuțitașe din fier, cuțite de fier, butoni și aplice stilizate din bronz, fusaiole din lut ars și 6 monede de bronz de la Traian, Faustina I, Marcus Aurelius și Crispina Commodi. Obiectele de podoabă poartă urmele trecerii lor prin foc. Pe suprafața cimitirului au fost descoperite mai multe lespezi de piatră locală, interpretate ca
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
Coțofeni. Investigațiile efectuate de către prof. Victor Moldovan, cu sprijinul elevilor din Aruncuta, au scos la iveală un bogat material ceramic, urme de chirpic, material litic și podoabe ale populației eneolitice. Materialul ceramic al acestei așezări, în totalitate fragmentar, cu excepția unei fusaiole și a unui lustruitor, provine probabil, de la vase de diferite mărimi că: farfurii, cești, străchini, castroane, ulcior, frecvent întâlnite în așezările Coțofeni. Purtătorii culturii Coțofeni de la Aruncuta erau o populatie autohtonă indoeuropenizată a tracilor, a cărei ocupație era predominant păstoreasca
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
dă la iveală o mulțime de cioburi ceramice și de cărămidă. S-au găsit acolo resturi ceramice care au putut fi datate începând cu epoca bronzului și până în secolul IV e.n., cioburile din perioada feudală fiind mult rare aici, apoi fusaiole, o râșniță primitivă de piatră, silexuri fragmentare și bucăți mai mari de paiantă arsă, după cum arată amprentele de nuiele și trestie din lutul ars. Un inel și câteva fibule de bronz, din secolele II-III e.n. au fost donate Muzeului Olteniei
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
descoperirilor nu a fost determinată (Muzeul Național Brukenthal). 4. În locul numit "Strâmturi", aflat pe partea din stânga rambleului căii ferate Copșa Mică - Sibiu, s-au descoperit fragmente ceramice ale culturilor eneolitice Petrești și Coțofeni. 5. "În Pădure" s-a descoperit o fusaiolă de lut datând, probabil, din epoca fierului (Muzeul Național Brukenthal). 6. În punctul numit "Hinter der Ramwreg" s-a descoperit un tezaur de obiecte dacice compus din două fibule de argint cu nodozități, cinci drahme de argint din Dyrrhachium și
Agârbiciu, Sibiu () [Corola-website/Science/299826_a_301155]
-
ocupațiilor sunt reflectate în înmulțirea așezărilor neolitice din zonă, așezări presupuse și reclamate de descoperirea a zeci de obiecte neolitice. Numai la Apoldu de Jos s-au descoperit două toporașe de mână din piatră șlefuită, unul găurit și altul negăurit, fusaiole și fragmente de ceramică din lut cenușiu. Tabloul descoperirilor din depresiune garantează justețea ipotezelor care converg spre susținerea existenței unei așezări neolitice pe dealul "Huia" de la Apoldu de Sus și a unui cenușar neolitic pe dealul "Sub Potcă" de la Apoldu
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
aflată la confluența unor pâraie a căror văi abrupte asigură o poziție de apărare. Ceramica găsită aici prezintă ornamente adâncite incizate, ceea ce dovedește că olăritul ce se practica asigura locuitorilor vase pentru strecurarea laptelui și accesorii folosite la torsul lânei: fusaiole greutăți pentru fusul de tors făcute din lut nears, descoperite în locul numit „Sub Măgură”. Fusaiole din lut ars au fost descoperite și la Stremț în locul denumit „După vii”, precum și fragmente de vase care arată că locuitorii celor două așezări se
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
găsită aici prezintă ornamente adâncite incizate, ceea ce dovedește că olăritul ce se practica asigura locuitorilor vase pentru strecurarea laptelui și accesorii folosite la torsul lânei: fusaiole greutăți pentru fusul de tors făcute din lut nears, descoperite în locul numit „Sub Măgură”. Fusaiole din lut ars au fost descoperite și la Stremț în locul denumit „După vii”, precum și fragmente de vase care arată că locuitorii celor două așezări se ocupau cu creșterea animalelor, în condițiile naturale favorabile oferite de pășunile naturale și poienile pădurilor
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
parte donat muzeului din Alba Iulia, piesele mai puțin valoroase devenind exponate în cadrul micului muzeu de la școala generală din localitate. Materialul arheologic descoperit aici este divers: altare închinate zeităților romane, monumente funerare, țigle și cărămizi ștampilate, vase din ceramică, opaițe, fusaiole pentru tors. Cele două altare romane descoperite la Stremț sunt dedicate zeițelor Diana și Nemesis și prezintă interes prin inscripțiile lor. Altarul dedicat zeiței vânătorii, pădurilor și lunii, Diana, are următoarea inscripție în latină: Specialiștii de la muzeul din Alba Iulia
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
întâlnită în documente a fost Segarcea. De-a lungul timpului localitatea a purtat diferite forme ale numelui Segarcea: Sigarcea, Sagarcea, Segarcea, Segarcea.Descoperirea pe teritoriul localității Segarcea a unor obiecte: o monedă română datând din timpul împăratului Hadrianus Augustus, două fusaiole, un inel cu sigiliu ( o pasare de o rară subtilitate realizată doar din șase liniuțe) un cap de zimbru pirogravat pe os (despre care profesorul arheolog C. Nicolaescu - Plopsor spunea că ar putea fi un unicat pentru țara noastră) - denotă
Segarcea () [Corola-website/Science/297092_a_298421]
-
argint, două mărgele din foiță de aur, o bucată dintr-o toartă de bronz cu proteme de șarpe, un dentar republican (229-217 î.e.n.), un antonomian de la Filip Arabul (244-248 e.n.), o bucată dintr-o zăbală, o placă de bronz, o fusaiolă de lut ars. Mormântul prin natura inventarului său este de factură română și aparține unei persoane din rândul populației romane din secolul al III-lea e.n.. În jurul mormântului s-au găsit cioburi de vase lucrate cu roata olarului, bine arse
Copșa Mică () [Corola-website/Science/297211_a_298540]
-
m, deasupra sa aflându-se cafasul cu o înălțime liberă de 2,30 m. Cafasul este încadrate de un balcon cu elemente decorative sculptate: brâie suprapuse sub forma de frânghie, melci și o balustradă cu elemente verticale sub forma unor fusaiole. Deasupra cafasului se află o turlă octogonală cu înălțimea totală de 6,70 m (de la nivelul cafasului) și cu ferestre. Naosul și pronaosul au câte o fereastră pe fiecare perete lateral, cele de la naos fiind mai mari, iar cele de la
Biserica de lemn din Brădicești () [Corola-website/Science/317501_a_318830]
-
din sec. I (eventual II) a. Chr.- I p. Chr: borcane, cești-opaițe, vase de provizii, străchini, castroane, căni, fructiere etc. Deși nu prea numeroase, s-au descoperit, totuși, unelte, ustensile, accesorii vestimentare ori arme: fragmente de râșniță, cute, lustruitor, rondele, fusaiole, cataramă, vârf de săgeată. Obiectivele cercetării 2007: cercetări în diferite zone ale sitului pentru obținerea de informații privitoare la stratigrafia, tipurile de complexe și cronologia sitului. "Rezultate:" săpăturile s-au desfășurat în diferite zone, fiind cercetate: acropola, partea centrală și
Cetățuie, Săvârșin () [Corola-website/Science/317510_a_318839]