403 matches
-
și chipuri ce se aseamănă peisajelor și chipurilor reale. Doar la sfârșit, reîntors din prizonierat, pe jumătate nebun, în cămăruța în care îl găzduiește mama-codoașă, trasează pe hârtie de ambalat niște desene abstracte. Era avangarda „clasică”, extraordinarul moment al postcubismului, futurismului și formalismului. Ca toți avangardiștii, Marco Sberga este un terorist (cu dulceața eroică a acelor ani), și, într-adevăr, Giulio Drigo este terorizat de el. Iubirea sa (la fel de eroică) pentru „adevăr” este zdruncinată, ținută în șah. Lupta se desfășoară în
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Endre, Eugene O’Neill, Petöfi, Maeterlinck, dar și eseuri despre literatura lui I.L. Caragiale, Duiliu Zamfirescu, Ion Scurtu (necrolog), G. Coșbuc (Pe urmele lui...), Andrei Bârseanu, Petru Maior, I. Heliade-Rădulescu sau despre mișcarea lui Tudor Vladimirescu, romanul american contemporan, problemele futurismului. Se publică în foileton un roman al lui E.M. Vogüé, Morții vorbesc, sau traduceri din poezia lui William Wordsworth, realizate de Petre Grimm. Literatura e menită să atragă atenția publicului asupra unor scriitori în vogă și a unor probleme de
INFRAŢIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287552_a_288881]
-
etc. Ilustrând schimbarea atitudinii exclusiviste din articolul-program și deschiderea față de experiențele poetice noi, textele publicate la un moment dat fac o imparțială trecere în revistă: Georges Ribemont-Dessaignes este inclus în sumar cu un articol despre „dadaclysme”, Mihail Cosma scrie despre futurism, Max Eichenberger despre suprarealism. Se mai inserează fragmente din scrisul lui Jean Cocteau, Jacques Copeau, Max Nordau. Pe lângă poezia lui Ion Călugăru, Șt. Roll, Ilarie Voronca, Tristan Tzara, F. Brunea-Fox și B. Fundoianu, se tipăresc versuri de Alfred Margul Sperber
INTEGRAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287566_a_288895]
-
Tot din preocuparea de a construi ieșise și cubismul, însă el era „o muncă de laborator, restrânsă numai la expresia plastică”. Cubismul a fost învins de constructivism, pentru că acesta din urmă poseda un „caracter de viață în spațiu”. Încorporându-și futurismul și integrând toate artele plastice în arhitectură, constructivismul a scos arta în stradă, devenind astfel „stilul epocii, expresia secolului”. Concepția constructivistă exclude suprarealismul care, instituind ca principii de artă „hașișul”, „visul”, „dezagregarea excesivă”, se întoarce la un izvor din trecut
INTEGRALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
A. Petre, M. G. Samarineanu tipărind, sub pseudonimul M. San-Marino, si articolul-semnal, Ady Endre în românește) sau din creația poetica a lui Baudelaire (Omul și marea, în varianta lui Al. Ț. Stamatiad). V. Grădinaru intervine cu un surprinzător articol despre futurism: Apelul lui Marinetti (1544/1935). Nuvelistica promovată nu depășește un nivel eclectic, evidențiat și de numele celor care o produc: Al. Ț. Stamatiad, M.G. Samarineanu, E. Cetina, dar și Victor Eftimiu, Gh. Brăescu, Gh. Tulbure. Sunt recenzate române de Liviu
GAZETA DE VEST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287193_a_288522]
-
în publicațiile vremii, cu surprinzătoare (întrucât nu a frecventat cercurile literare) texte programatic avangardiste. În ,,Limba română” din 1929 și 1930 (la care colaborau Tudor Arghezi, Camil Petrescu, Mircea Vulcănescu), semnând Victor = Valeriu Martinescu și Delombra, va face comentarii asupra futurismului (F. T. Marinetti), înscriind între predecesorii mișcării, de care se simțea apropiat prin ,,impulsul pentru libertate”, pe Walt Whitman, D’Annunzio, Verhaeren și exprimându-și regretul că revoluția produsă de marinettism s-a limitat ,,numai la sunet, la suprafață, la
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
să încerce a face mai bine, pe urmă, dacă e nevoie, să încerce și mai nou”. Cuvântul nostru (1/1923) respinge modernismul și avangardele, care ar cultiva „pornografia și obscenitățile”: „La noi nu se va găsi acea serie de isme (futurisme, cubisme, expresionisme etc. pe care le putem cuprinde sub un nume comun de aiurisme)”; „noi facem zid contra curentului”. Rubrici relativ constante sunt „Reviste”, „Culturale”, „Curiozități”, „Oameni celebri”, „Gânduri”, „Însemnări”, „Sacul cu perle” (furnizoare de mostre comice fiind poezia modernistă
LICARIRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287802_a_289131]
-
și cu ilustrații de Victor Brauner, e numit Poeme în aer liber (1929). Imaginația poetului sugereză o permutare continuă, dinamică și fantezistă a elementelor și faptelor, într-o libertate deplină, iar expresia se află la confluența esențială a dadaismului și futurismului, a suprarealismului și constructivismului, în dorința de a cuprinde „optimismul naturii” („Noi infuzăm atomului dinamică / elastici constructivi / plămânii orașelor / vertebre de bronz / mușchii schije de platină / suntem în aorta zilei...”). De altfel, autorul experimentează întreaga succesiune de impresii ale avangardei
ROLL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
literare ale poetului simbolist au o linie estetizantă. K. pariază pe conceptul de „frumos”, făurit în turnul de fildeș al creatorului izbăvit de preocupările mărunte ale vieții. Dacă sămănătorismul, poporanismul, „naționalismul” îl indispun, nici extravaganțele formale, „scamatoriile” ori „scrântelile” moderniste (futurismul ș. a.) nu-l dau gata și K. nu pregetă să le încondeieze acid. Firea lui meridională, robustă în fond, nu suportă o artă ce poartă amprenta maladivității, chiar dacă lirica proprie prezintă afinități cu decadentismul în vogă la început de secol
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
ricanare, alta decât în „satanismul” baudelairian sau în cabotinadele „diabolice” din școala lui Maurice Rollinat, diferența constând în demonia demistificatoare a eului artistic, acut conștient de convențiile literare. Dăinuie totuși cultul literaturii - dinamitat pe atunci, în Italia și Franța, de futurismul lui F. T. Marinetti; mai ales cultul poeziei face din ea un simbol cardinal în rețeaua imaginilor celor mai frecventate (iubirea-poem, amintirea-poem, femeia-poem), ceea ce denotă, pentru literatura de la noi, o cotă ridicată de narcisism și autoreferință, nu încă explozivă. Firește
SIMBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
studii - incluse în publicații de specialitate - consacrate unor scriitori din diferite perioade (Dante, Tommaso Campanella, Jacoppo Sannazaro, Vittorio Alfieri, Leopardi, Luigi Pirandello, Grazia Deledda, Giovanni Tomasi di Lampedusa, Emilio De Marchi, Claudio Magris ș.a.), unor curente literare și concepte (neorealism, futurism, „poezie pură”, modernism, verism), aflate adesea în interacțiune și în alte spații culturale (francez, american), precum și unor aspecte ale receptării acestei literaturi. Monografia Boccaccio, proiectată ca o biografie intelectuală clasică, pune accent îndeosebi pe perspectiva etică și estetică a marelui
SCHIOPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289557_a_290886]
-
Laude, si e tot mai prezent în revistele de avangardă. Susține apariția, în octombrie 1924, a revistei „75 HP”. Student la Pavia, este corespondent al revistei ,,Integral”, în care îi apar De vorbă cu Pirandello (1925) și texte-manifest substanțiale (De la futurism la integralism). Îl cunoaște pe F. Ț. Marinetti, care devine prezenta epistolara în aceeași publicație. Stabilit în Franța, S. se integrează mișcării suprarealiștilor, în iunie 1928 contribuind la apariția revistei ,,Discontinuité”, împreună cu Arthur Adamov ș.a. După un an e inclus
SERNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
Alăturându-se grupului de la ,,Integral”, S. renunța la cadrele formale, fracturând ,,cu metoda” sintaxa poetica, pulverizând tema în nuclee semantice independente. O ,,interferență a seriilor”, în terminologia bergsoniana, creează o dispută ironică, actanții fiind mereu ,,Candoarea și Amarul”. Eseul De la futurism la integralism, dincolo de faptul că poate fi considerat un manifest al revistei, rămâne relevant pentru opțiunea lirica personală; spre deosebire de violență negatoare a altor programe avangardiste, textul afirmă valorile mișcărilor moderniste anterioare, care se vor potenta în sinteză integralista. Că eseist
SERNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
actualitate spre trecut. Pagini pătrunzătoare sunt închinate lui Luigi Pirandello, lui Samuel Beckett - a cărui creație este considerată „cea mai importantă a teatrului timpului nostru”, lui Bertolt Brecht, Peter Weiss, Jean Genet, Antonin Artaud, Henri de Montherlant, Vladimir Maiakovski și futurismului rus, lui Eugen Ionescu, raportați la cele mai îndepărtate tradiții ale teatrului european: tragediile lui Seneca (căruia în 1965 i-a dedicat volumul Séneca, nuestro contemporáneo), Shakespeare, Racine, Schiller ș.a. Autorul piesei Rinocerii este comentat în capitolul Încă o dată limbajul
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
ca spațiu de receptare și gestație a celor mai noi idei ivite în cultura europeană. Astfel, într-un articol din 1913 atrage atenția asupra multiplelor fațete ale avangardei pe cale de a se naște, proclamând despărțirea de simbolism (Literatura rusă. Poeții. Futurism. Acmeism. Adamism. Curente noi), iar altundeva („Facla”, 1914) semnalează necesitatea ca literatura noastră să se ralieze noilor orientări, „simultaneism, unanimism, futurism, paroxism, dinamism, withmanism”, a căror trăsătură comună este identificată ca fiind „Individualitatea - singurul element împreună cu Talentul pe care posteritatea
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
atrage atenția asupra multiplelor fațete ale avangardei pe cale de a se naște, proclamând despărțirea de simbolism (Literatura rusă. Poeții. Futurism. Acmeism. Adamism. Curente noi), iar altundeva („Facla”, 1914) semnalează necesitatea ca literatura noastră să se ralieze noilor orientări, „simultaneism, unanimism, futurism, paroxism, dinamism, withmanism”, a căror trăsătură comună este identificată ca fiind „Individualitatea - singurul element împreună cu Talentul pe care posteritatea îl ia în seamă” (O școală nouă: simultaneismul). În același timp, mobilitatea spirituală și finețea analitică a cronicarului se vădesc în
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
e consecvent aplicat de constructivism. Rezultat din lupta între cubism și dadaism, constructivismul l-a smuls pe primul din „lâncezeala de atelier” „îmbrâncindu-l” în stradă și a curmat anarhismul celui de-al doilea opunând subiectivității expresioniste obiectivitatea; depășește și futurismul minat de tendințe centrifuge, neagă „dezagregarea bolnavă romantică suprarealistă”. În consecință, idealul de artă e „ordinea sinteză, ordinea esență constructivă, clasică, integrală”. Spiritul epocii moderne - constată V. în 1925 - a pus capăt disparității între arte. Sub impulsul lui, „poezia, plastica
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
române de la origini până în prezent, criticul aseamănă actul poetic al lui V. cu desfacerea unei cârpe „în care sunt îngrămădiți peștișori aurii”. O asemenea poetică amalgamează principii ale tuturor curentelor de avangardă, exemplificând o aserțiune din Act de prezență: „Cubism, futurism, constructivism s-au revărsat în același dârz cerc: sinteza”. Indiferent dacă, așa cum pare, scriind autorul s-a abandonat dicteului automat sau a operat asocieri imposibile în mod lucid, imagismul său excelează, mai mult decât al oricărui alt autor român, prin
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
caută încă sărbătoarea unei răni.” O abordare mai sistematică - și, fatalmente, mai didactică - se întâlnește în Avangarda în literatura română (1990). Teza rămânând aceeași, accentul cade acum pe radiografia limbajelor și nu a autorilor. Odată delimitate compartimentele (precursorii, dadaismul, constructivismul, futurismul, integralismul, suprarealismul, „marginalii”), comentariul se desfășoară pe trei niveluri: discutarea manifestelor (de unde se deduce o posibilă suprastructură retorică ce urmează a fi verificată prin confruntarea cu textul literar), descrierea poeticilor individuale și o foarte aplicată analiză de text. Fără a
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
aceea a modelării culturii naționale. Și aceasta cu atât mai mult, cu cât literatura și arta epocii sunt în criză. În fața fenomenului, partizanul clasicismului nu-și poate menține atitudinea senină, specifică unui clasic, vituperările sale contra simbolismului francez ori a futurismului italian, precum și a „literaturii «Flăcării»” (în speță cea scrisă de Tudor Arghezi, G. Bacovia, Adrian Maniu, F. Aderca, Ion Pillat ș.a.) fiind printre cele mai violente, atitudinea sa fiind însă elogiată de N. Iorga. Mai târziu N. pare să nu
NAUM-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288375_a_289704]
-
Mihail Sadoveanu și Kermesa „Minei și Pădurei” de G. C. Stamatopol, un fragment din Obsesiile războiului. Mutilații de Eugen Relgis) la articole și eseuri. Astfel, Carol Drimer semnează cu pseudonimul Charles Remird un text comemorativ despre Ioan Păun-Pincio și studiul Futurismul în literatură, iar Gheorghe Savul publică articole ce vizează domeniul esteticii: Cum vede Guyau viitorul artei, Concepții de critică artistică, Arta nouă germană în judecata franceză, Arta germană în cântarul lui Péladan. Comentariile succinte pe marginea cărților nou-apărute, din rubrica
MOLDOVA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288221_a_289550]
-
XIX-lea și al XX-lea, în câteva literaturi naționale, precum și în domeniul artelor. Conținuturile și tendințele acestora diferă. În capitolul Le Style de la nouvelle poésie din Histoire des littératures, Gaëtan Picon numește m. reacția antisimbolistă produsă prin naturism, unanimism, futurism, „poezia spațiului”, adică prin Gide, Claudel, Péguy, Cendrars, Apollinaire,Verhaeren, Whitman, Carl Sandburg, Robert Frost, ca și prin Marinetti, Maiakovski, Esenin, urmați, în perioada interbelică, de García Lorca, Rafael Alberti, Aragon, Éluard, Pablo Neruda, care coboară poezia în lumea reală
MODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288200_a_289529]
-
Bucov, Chișinău, 1959; Crohmălniceanu, Literatura, II, 528-529; Mihail Dolgan, Crez și măiestrie artistică, Chișinău, 1982, 134-145; Mihail Dolgan, Creația scriitorilor în școală, Chișinău, 1987, 4-142; Alexandru Burlacu, Poezia lui Em. Bucov, RLSL, 1994, 3; Alexandru Burlacu, Poezia lui Bucov între futurism și neogongorism, „Basarabia”, 1994, 11-12; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 176-177; Popa, Ist. lit., II, 1184-1185. D.M.
BUCOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285894_a_287223]
-
Servien, Vasile Pârvan, Tudor Vianu, G. Călinescu, Vladimir Streinu, Liviu Rusu, Edgar Papu, Ion Biberi. În partea a doua, ce se referă la „ipostaze străine”, autorul își articulează comentariul după aceeași dispunere: pe de o parte poeticile vii, moderniste, ca futurismul, expresionismul, dadaismul, suprarealismul; pe de altă parte, teoreticieni, esteticieni, filosofi ai artei, ca Benedetto Croce, Paul Valéry, H. Bremond, Paul Claudel, T. S. Eliot. Chiar dacă nu o afirmă expres, organizarea cărții, ca și textul propriu-zis dovedesc rezerva autorului față de demersul
BALOTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285586_a_286915]
-
implicații mai mult sau mai puțin artistice, mai mult sau mai puțin teoretice. Pornit la vânătoarea formelor tradiționale - indiferent de orientare -, cum ar fi ordinea, inteligibilitatea și însăși noțiunea de capodoperă, avangardistul sfârșește adesea prin a uita de viitor, pentru că futurismul teoretic al a. ajunge uneori un simplu pretext pentru utilizarea tehnicilor subversive și subminatoare. Evoluând sub auspiciile refuzului categoric, ale unui „nu” autofondator, a. lansează pe piața culturală un nou produs: artistul-om, pentru care viața e spectacol, iar spectacolul
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]