411 matches
-
mesagerii pentru mai târziu. Armata Începu retragerea sub aripa codrilor. Cincisprezece mii de oameni porneau spre Răsărit cu poruncă de a galopa zi și noapte până la primul contact cu tătarii. Un detașament de cincizeci de Apărători, sub comanda căpitanului Bogdan Gâlcă, se Îndrepta spre Suceava, de unde avea să escorteze familia voievodului către Cetatea Neamțului sau, la nevoie, către frontiera cu Transilvania. Un alt corp de patru sute de Apărători avea să Însoțească forța de atac a cavaleriei. Voievodul Îngăduise ca aceștia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
luptat alături de Oană și știi că ne-a câștigat toate bătăliile. Fii cu ochii pe el. Dacă observi că slăbiciunea revine, că are amețeli sau că nu Înțelege evenimentele din teren, trimiți mesaj cu săgeată spre mine și spre căpitanul Gâlcă. Nu implici Apărătorii În nici o acțiune. - Am Înțeles, măria ta. - Dacă, Însă, simțurile lui Oană funcționează cu aceeași precizie ca pe vremuri, evaluezi șansele de victorie și, oricât de ciudate ar fi ideile lui, te supui. Îi dai Încredere deplină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Întâmpla mult mai adânc, În spatele lor. Au un singur scop: Suceava. 3 iulie 1476, ora 4.00 dimineața, Suceava Porțile se deschiseră Încet și, În același timp, se auzi zgomotul greu al lanțurilor care lăsau podul. Apărătorii conduși de căpitanul Gâlcă intrară cu caii În spume și descălecară În prima curte interioară. - O jumătate de ceas! strigă Gâlcă, urcând În goană treptele spre camerele voievodale. - Căpitane! se auzi vocea groasă a pârcălabului Șendrea, care ieșea din camera de gardă de lângă intrare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
dimineața, Suceava Porțile se deschiseră Încet și, În același timp, se auzi zgomotul greu al lanțurilor care lăsau podul. Apărătorii conduși de căpitanul Gâlcă intrară cu caii În spume și descălecară În prima curte interioară. - O jumătate de ceas! strigă Gâlcă, urcând În goană treptele spre camerele voievodale. - Căpitane! se auzi vocea groasă a pârcălabului Șendrea, care ieșea din camera de gardă de lângă intrare. Care sunt veștile? - Familia măriei sale trebuie să părăsească Suceava Într-o jumătate de ceas! - Asta mi-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
la Murgeni. Dar, dacă au ajuns acolo, tot acolo au și dispărut. - Se prea poate... Cu turcii pe urmele noastre și cu pregătirea bătăliei de la Valea Albă, nimeni n-a mai avut vreme să-l caute pe căpitan... spuse Bogdan Gâlcă. - Eu gândesc așa... continuă Pietro. Bogdan, iei cincizeci de oameni, cu veșminte schimbate, și te strecori printre turci până la Murgeni. Întrebi oamenii. - Nu, spuse Gâlcă. Nu așa. Nu ne strecurăm printre turci. Suntem turci. Spahii. Căutăm doi prizonieri, cu semnalmentele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Valea Albă, nimeni n-a mai avut vreme să-l caute pe căpitan... spuse Bogdan Gâlcă. - Eu gândesc așa... continuă Pietro. Bogdan, iei cincizeci de oameni, cu veșminte schimbate, și te strecori printre turci până la Murgeni. Întrebi oamenii. - Nu, spuse Gâlcă. Nu așa. Nu ne strecurăm printre turci. Suntem turci. Spahii. Căutăm doi prizonieri, cu semnalmentele căpitanului și ale Erinei. Trebuie să-i ducem În fața sultanului. Nu trebuie decât să găsim cincizeci de uniforme turcești. - Pe care le câștigi cu sabia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
cincizeci de oameni și prinzi urma voievodului. Nu te apropii. Nu sunteți văzuți, nu sunteți auziți. Vegheați asupra lui. Dacă se poate, Îndepărtați pericolul Înainte ca el să afle. Iei cei mai buni arcași. - Am priceput, căpitane. - Si tu? Întrebă Gâlcă. Încotro? - Fraților, eu cred că ceilalți trebuie sa ajungem cât mai repede la curtea lui Matei. - Matei n-a făcut nimic ca să ne ajute!Dar n-am spus că vreau să-i cer ajutorul. Acolo cred că Îl pot găsi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
mântuirii? - Adevărat, măria ta... spuseră plăieșii. Doară nu credeai că ne-om da bătuți... Vocile se amestecară Într-o rumoare acoperită de alte tropote de cai. Dinspre Apus sosi un alt grup de călăreți purtând semnul scutului și spadei. - Căpitane Gâlcă! exclamă voievodul. De unde vii? - De peste munți, măria ta! Doamna Maria se află În siguranță În cetatea Clujului! Iar românii din munții Apuseni se ridică la luptă la chemarea lui Vlad! În două sau trei săptămâni vor trece Carpații, În ajutorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
cetatea Clujului! Iar românii din munții Apuseni se ridică la luptă la chemarea lui Vlad! În două sau trei săptămâni vor trece Carpații, În ajutorul Moldovei! - Căpitanul Oană? Întrebă arcașul Simion. - N-am putut ajunge la el... mărturisi, cu tristețe, Gâlcă. Am bătut ținuturile Murgenilor și ne-am dus mai sus, spre Vaslui, și mai sus, spre dealurile Sucevei. - I-ați dat de urmă? Întrebă voievodul. - Da... Cred că da... Dar dacă informațiile noastre sunt bune, atunci căpitanul se află În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Sau sfârșitul. Cosmin avea dreptul de a decide. Era cel care Îl salvase la Reuseni și care fusese alături de el În toate bătăliile. - Erina, spuse Oană, rămâi cu măria sa. Unde voi pleca nu e decât sânge. - Dar nu vezi... - Văd. Gâlcă! - La ordin, căpitane! - Stai În dreapta mea! Îmi spui tot ce mișcă! Blochezi toare loviturile din dreapta! Ești brațul meu! - Înțeles, căpitane! - Erina... trupele sunt În dispozitiv... rămâi. După bătălie, vor fi lucruri noi... nu știu exact... va fi lumină... - Nu Înțeleg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Ești brațul meu! - Înțeles, căpitane! - Erina... trupele sunt În dispozitiv... rămâi. După bătălie, vor fi lucruri noi... nu știu exact... va fi lumină... - Nu Înțeleg. - Nici eu. Dar văd o lumină care se apropie. Unde e Pietro? - Cu Alexandru, răspunse Gâlcă. - Salvat... - De un necunoscut. Apărătorii au sosit prea târziu. - I-am văzut plecând... cum adică prea târziu? - Achingii voiau să-l ucidă. N-au reușit. Văd că Pietro se Întoarce. - Cu Alexandru? - Nu. Alexandru galopează, Împreună cu luptătorul necunoscut, spre locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
prea târziu. - I-am văzut plecând... cum adică prea târziu? - Achingii voiau să-l ucidă. N-au reușit. Văd că Pietro se Întoarce. - Cu Alexandru? - Nu. Alexandru galopează, Împreună cu luptătorul necunoscut, spre locul În care se află mongolii. - Luptătorul necunoscut... Gâlcă, ia un ochean. Privește prin el În locul meu. Spune-mi tot ce mișcă În zona mongolilor. Gâlcă privi atent prin ocheanul Întins de spătarul Costea. Imaginea se fixă, clară, ca și cum ar fi fost la doi pași. - Necunoscutul și Alexandru au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
reușit. Văd că Pietro se Întoarce. - Cu Alexandru? - Nu. Alexandru galopează, Împreună cu luptătorul necunoscut, spre locul În care se află mongolii. - Luptătorul necunoscut... Gâlcă, ia un ochean. Privește prin el În locul meu. Spune-mi tot ce mișcă În zona mongolilor. Gâlcă privi atent prin ocheanul Întins de spătarul Costea. Imaginea se fixă, clară, ca și cum ar fi fost la doi pași. - Necunoscutul și Alexandru au Îngenuncheat lângă trupul lui Amir Baian. Sunt cu spatele. Nu văd nici un chip. Un mongol bătrân dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
aceeași fracțiune de secundă, scoaseră iataganele și porniră În galop spre locul În care se afla Marele Maestru. Sultanul pierduse cei mai buni luptători. Iar ultimul act al primei bătălii pentru eliberarea Moldovei era pe cale de a Începe. * Ocheanul lui Gâlcă rămase fixat pe umerii necunoscutului, care se ridicase. Erau umeri lați, de luptător experimentat. Mișcarea cu care se ridicase nu era europeană. Nimeni nu păstra piciorul stâng la pământ În timpul ridicării, ca și cum ar fi fost pregătit să scoată o armă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
viața fiului meu! Pietro! Viața lui Alexandru! Și tu Întârzii?! Pietro nu răspunse. Simțea că Oană e nedrept. Săgețile sale și ale lui Amir Îi salvaseră viața lui Alexandru. Dar nu era momentul să-l contrazică pe căpitan. - Căpitane... spuse Gâlcă, privind prin lunetă. Nu mai Înțeleg nimic... Mongolii au pornit atacul... Dar o parte din spahii li se alătură... - Direcția? - Galop În buiestru, Învăluire... .spahiii intră În dispozitiv... - Cine conduce atacul? - În față sunt doi oameni. Necunoscutul... nu-l văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
aminte de Elena. . Eram nerăbdătoare să te văd și să-mi spui mai mult, și tu faci pe supărată? Știam doar cu toții că Mika-Le s-a emancipat. . . E numai un incident al epopeii ei la oraș. . . Probabil însă că avea gâlci. Așa o fi crezut și Greg. Vedeam pe pat cartoane. Bomboane și jucării pentru copii! Mini deschise ochii mari și se uită pe rând la amândouă, dar Lina nu se descrunta. Sta botoasă cu ochii înghițiți de pleoapele strânse. Lina
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
sus, prea dau buzna la Curte, ca pe timpuri la Înalta Poartă, pentru orice durere ce-i apucă în exercițiul funcțiunii. Se duc urgent, de parcă această Curte Constituțională, ar fi spital municipal, sau doftoroaia satului, care să-i caute de gâlci. Ce le pasă lor, că de drept Curtea Constituțională, nu are de ce să decidă în chestiuni care țin de bucătăria domeniului economic, (cum ar fi de exemplu, cuantumul salariului minim, valoarea punctului de pensie sau vârsta de pensionare). Nici „argumentele
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
ne pomenim cu conița Sofica, acu vine de la mansardă, s-a dus iar să-i dea doftoriile lu neisprăvitul de Grigore, și a zis conița că dacă nici acu nu vrea să le ia, să merg io să-i sparg gâlcile umflate, să i le frec cu sare. Aidi, donșoară, aidi, lăsați geamu, că nu mai avem decât franjurile de pe frunte, și acu ne pomenim cu dumneaei, și-i vai de noi când o vedea iar lenjurile ’mneavoastră la fel peste
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
facă nimic până diseară. Chiar și până la geam se duce fără chef, abia târându-și picioarele. Pentru că ce o să vezi și acolo ? Chioșcul cu iedera, scaunele de răchită de sub nuc... Aaaa ! Cum de nu este Sophie la mansardă să îngrijească gâlcile lui Grigore ? Cum de a apărut aici ? Ai putea crede că a ieșit să-și controleze straturile de trandafiri, dar cum se face că a ales tocmai ora aceasta fierbinte ? Și ce exagerare să te îmbraci așa ! Ce voit epatantă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
la o parte de la conducerea treburilor casei și o mulțime din vechile mele atribuții au adus-o pe Sophie la epuizare, spune Profesorul Mironescu. În casa noastră lucrurile merg mai prost ca altădată, în plus, feciorul zace, tocmai acum, de gâlci... Iar lunile viitoare se desenează atât de sumbru... — Ați auzit, nu ?, că rușii ar fi trecut pe la Isaccea, interveni, prompt, musafirul. — Dumneata, dragul meu, surâde cu amabilitate Profesorul, chiar abia venit din concentrare, ești mai la curent cu știrile decât
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ea se tamponează cu batistuța. Iată, însă, ce am vrut să-ți spun și mai devreme, sperând că ai să mă înțelegi. Totul a fost dat peste cap de un incident foarte simplu, anume că feciorului i s-au umflat gâlcile... Profesorul surâde, dar o ușoară grimasă de vinovăție îi tremură în colțul gurii. Simte umbra de pe chipul soției sale care s-a uitat stăruitor la el, apoi la pendulă. Continuând să vorbească, începe să așeze, cu încetineală, hârtiile în pomieră
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
pași mari prin salon. E normal, e uman, e drept, nu e drept ? Nu știu ! Vă voi spune, totuși, pentru că trebuie să aflați la vreme, nu ca Margot, opinia mea de medic : sunt aproape convins că vi s-au umflat gâlcile... Ce ușurare ! E grav, dar întorci ușurată capul. Parcă ceva putea fi mai grav - ceva, dar ce ? Nu-ți mai aduci aminte ! Ai întors capul înainte ca el să deschidă gura, așa că o vezi pe Margot făcându-i domnului Ialomițeanu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
căciula ei roz-murdar, flaușată, înfundată până la ochi. în același timp vezi foarte bine și capul chel, rotund, lucind ca o bilă. Margot îi face domnului Ialomițeanu semne discrete, mutește, să nu spună, dar domnul Ialomițeanu pare că nu o vede. — Gâlci, spune domnul Ialomițeanu. Așa că să ne preparăm pentru... Te ghemuiești de frică, de frig, în scaunul înalt, cu spătar, sunteți numai voi aici, în acest demisol plin de mobilă desperecheată, un lit-de-repos, fără un picior, o măsuță de toaletă cu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
pentru populația din circă? Mai nimic. Se mulțumea să vină la primărie, să ia legătura cu conducerea comunei și cu agentul sanitar, să noteze numărul bolnavilor de sifilis, pelagră și tuberculoză, să facă statistica și cam atât. Fiindcă soția preotului Gâlcă funcționa la Vlădi ceni, într-o bună zi ne-am urcat în căruța doctorului și am pornit într-acolo. Drumul trecea prin marginea Bolgradului, prin comuna Curci și apoi pe malul lacului Ialpug, printre vii, livezi și lanuri, la Vlădiceni
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
sigure decât cele oferite de învățământ. Apoi, de ce nu, dacă se observa că suntem doi dintr-o familie...cine știe ce se mai putea întâmpla. Comisia de examinare, profesori unul și unul, din localități diferite: de la Râmnicul Sărat profesorul Ghilerda, președinte; Gheorghe Gâlcă, profesor de fizică și chimie era de la Bârlad și tot așa, pe toată harta Româ niei. Secretarul comisiei și al școlii era domnul Mămăligă. Cu el convenisem să intrăm în zile diferite, ca exercițiu de uitare a numelor la comisie
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]