129 matches
-
direcții literare Romantismul. Curent literar fixat între anii 1821- 1866, dar vârstele romantismului merg și către 1830-1883 și chiar după dispariția fizică a lui Eminescu. Depășind limitele citate, se revendică și la Al. Philippide, V. Voculescu, Mihail Sadoveanu (p. 453). Gândirismul Termenul de gândirism este constituit de la revista „Gândirea” (1921- 1944), periodic literar-artistic și de cultură, apărut la Cluj iar apoi la București. Folosind din registrul de idei al sămănătorismului câteva teze ale acestuia privitoare la specificul național, gândirismul activează conceptul
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Curent literar fixat între anii 1821- 1866, dar vârstele romantismului merg și către 1830-1883 și chiar după dispariția fizică a lui Eminescu. Depășind limitele citate, se revendică și la Al. Philippide, V. Voculescu, Mihail Sadoveanu (p. 453). Gândirismul Termenul de gândirism este constituit de la revista „Gândirea” (1921- 1944), periodic literar-artistic și de cultură, apărut la Cluj iar apoi la București. Folosind din registrul de idei al sămănătorismului câteva teze ale acestuia privitoare la specificul național, gândirismul activează conceptul de etnic și
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
p. 453). Gândirismul Termenul de gândirism este constituit de la revista „Gândirea” (1921- 1944), periodic literar-artistic și de cultură, apărut la Cluj iar apoi la București. Folosind din registrul de idei al sămănătorismului câteva teze ale acestuia privitoare la specificul național, gândirismul activează conceptul de etnic și de tradiție. Din acest concept N. Roșu, Radu Dragnea, dar mai ales Nichifor Crainic deduc ortodoxismul ca directivă spirituală, fuziune între teologie și autohtonism. Unele pagini semnate aici de Cezar Petrescu, la începuturile activității sale
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Voiculescu, continuă sămănătorismul, fie în sensul elogiului patriarhalității , fie al confruntării frumosului cu divinitatea. Ortodoxismul ajuns la un limbaj încrâncenat și găunos a umbrit și acele distincții care n-au căzut în ierarhizări sau exclusivisme fatale. De pe o platformă spiritualistă, gândirismul a încercat să stăvilească o sumă de compromisuri cu ideologia burgheză. Numai că încercând să opună civilizației cultura a făcut eroarea de a denunța democrația și raționalismul , N. Crainic punând accentul pe „mit și mister” a împins uneori spre clișeu
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
de a denunța democrația și raționalismul , N. Crainic punând accentul pe „mit și mister” a împins uneori spre clișeu impulsul nu odată nutrit de viziuni extatice al lui Ion Pillat, V.Voiculescu, Adrian Maniu (p.526-527). Dumitru Micu. Gândirea și gândirismul, București, Minerva, 1975. ... Începuturile și o bună parte a producției literare (gândiriste n.n.) ocolește nocivitatea concepției gândiriste pentru că în poezia semnată de Ion Pillat, V. Voiculescu sau Aron Cotruș, precumpănitoare uneori este expresia modernă a lirismului în linia neoclasicismului esențializat
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Minerva, 1975. ... Începuturile și o bună parte a producției literare (gândiriste n.n.) ocolește nocivitatea concepției gândiriste pentru că în poezia semnată de Ion Pillat, V. Voiculescu sau Aron Cotruș, precumpănitoare uneori este expresia modernă a lirismului în linia neoclasicismului esențializat... Rezumând gândirismul, D. Micu scrie: „Organ al unui curent ideologic obscurantist, reacționar, Gândirea n-a îndeplinit, în epocă, doar rostul acesta. A fost un lung șir de ani, un receptacul de opere menite să dureze. Colecția publicației depozitează - în afară de vase cu otravă
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Lovinescu, E., Istoria literaturii române contemporane. Evoluția poeziei lirice, Editura Ancora, București, 1927 Manolescu, N., Metamorfozele poeziei. Editura pentru Literatură, București, 1968 Maniu, Adrian, V. Voiculescu - omul, în „Luceafărul", an IX, 1966, nr. 44/29 octombrie Micu, Dumitru, „Gândirea" și gândirismul, Editura Minerva, București, 1975 Miu, Constantin, Vasile Voiculescu — poet isihast, Editura Florile Dalbe, București, 1997 *** Meditații despre Rugăciunea inimii, Editura Anastasia, București, 1997 Măciucă, Balcica, Balcic, Editura Universalia, București, 2001 Moraru, Dinu, V. Voiculescu. Discreția binelui și strălucirea geniului (2
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Mircea, Introducere în opera lui B. Fundoianu, Editura Cartea Românească, București Martin, Mircea, Singura critică, Editura Cartea Românească, București, 1986 De Micheli, Mario, Avangarda artistică a secolului XX, traducere de Ilie Constantin, Editura Meridiane, București, 1968 Micu, Dumitru, „Gîndirea” și gîndirismul, Editura Minerva, Colecția „Momente și sinteze”, București, 1975 Micu, Dumitru, Modernismul românesc, vol. I, 1984, vol. II, 1985, Editura Minerva, Colecția „Momente și sinteze”, București Mihăilescu, Florin, Conceptul de critică literară în România, Editura Minerva, Colecția „Momente și sinteze”, I
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Cluj, Sibiu și București. Este vorba de Zamolxe, Cruciada copiilor, Avram lancu, Meșterul Manole... Între 1935-1937, Blaga scrie trei texte esențiale Orizont și stil, Spațiul mioritic, Geneza metaforei și sensul culturii -, care introduc, în dezbaterile din jurul lui Crainic și a gîndirismului, o linie de referință. Blaga, pe care Lovinescu îl consideră creatorul imaginilor celor mai originale, se impune într-un climat în care cultura caută să se definească, raportîndu-se la teologie, la religie și la națiune. În 1932, Crainic publică un
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
română, vezi un cunoscut text al lui Mircea Vulcănescu, a cărui primă parte este publicat în "Cuvântul", an VII, nr. 2048, 3 ianuarie 1931, pp. 1-2, sub genericul În marginea unei aniversări, iar a doua parte Termenii unei dezbateri (supra: Gândirism și Ortodoxie), republicată sub titlul Gândirism și Ortodoxie, în Mircea Vulcănescu, Posibilitățile filosofiei creștine, ediție îngrijită de Dora Mezdrea, București, Anastasia, pp. 207-217. 2 Ibidem, p. 212. 3 Cf. Mircea Vulcănescu, Ortodoxia și Apusul după N. Berdiaev, în "Cuvântul", an
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
lui Mircea Vulcănescu, a cărui primă parte este publicat în "Cuvântul", an VII, nr. 2048, 3 ianuarie 1931, pp. 1-2, sub genericul În marginea unei aniversări, iar a doua parte Termenii unei dezbateri (supra: Gândirism și Ortodoxie), republicată sub titlul Gândirism și Ortodoxie, în Mircea Vulcănescu, Posibilitățile filosofiei creștine, ediție îngrijită de Dora Mezdrea, București, Anastasia, pp. 207-217. 2 Ibidem, p. 212. 3 Cf. Mircea Vulcănescu, Ortodoxia și Apusul după N. Berdiaev, în "Cuvântul", an VIII, nr. 2637, 25 august 1932
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
liric", Eminescu, 1972. MANOLESCU, Nicolae: "Istoria critică a literaturii române", Paralela 38, Pitești, Univers, 1972. MARTIN, Aurel: "Poeți contemporani" vol. 2, Eminescu,1971. MICU, Dumitru: "Literatura română la începutul secolului XX", E. P. L., 1964. "Periplu", Cartea românească, 1974. "Gândirea și gândirismul", Minerva, 1975. MARTINI Fritz: "Istoria literaturii germane", Univers, 1972. MARTIN, Mircea: "Generație și creație", E. P. L., 1969. MICU, Dumitru și MANOLESCU, Nicolae: "Literatura română de azi", E. P. L., 1965. "Prelegeri de literatură română contemporană", București, 1974. MINCU, Marin "Critice", I
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
articolul programatic „Sensul tradiției“ (1929) în revista Gândirea. Principiile tradiționalismului sunt susținute și de gruparea revistei Viața românească, formulate în articolul program „Către cititori“ al lui Garabet Ibrăileanu, care pledează pentru păstrarea specificului național, considerând că experimentele avangardiste sunt „deviațiuni“. Gândirismul are ca premise principiile sămănătorismului, pe care le depășește însă, prin afirmarea specificului național, resuscitarea valorilor consfințite prin tradiție, recuperând sentimentul originilor ființei românești și spiritul ortodoxist, considerat o forță modelatoare a spiritualității noastre. Particularitățile tradiționalismului sunt: tipologia prozei tradiționaliste
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
s-a (de)format mare parte din crema intelighenției interbelice românești (Mircea Eliade, Emil Cioran, Constanin Noica, Mihail Sebastian, Mircea Vulcănescu etc.); ii) corporatismul, doctrina socio-economică elaborată de Mihail Manoilescu ca armătură organizatorică a statului totalitar de inspirație fascistă; iii) gândirismul patronat de Nichifor Crainic, a cărui idee monomanică este reductibilă, în ultimă instanță, la ortodoxism, și iv) legionarismul, care, amalgamând elemente prelevate din diversele curente de extrema dreaptă aflate în circuitul intelectual al interbelicului, s-a concretizat într-o vibrantă
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
îngr. și introd. Ileana Băncilă, București, 1997; Spațiul Bărăganului, îngr. Dora Mezdrea, București, 2000; Vasile Băncilă-Lucian Blaga. Corespondență, îngr. Dora Mezdrea, București, 2001; Artă și cunoaștere, îngr. Dora Mezdrea, București, 2002; Opere, îngr. Dora Mezdrea, Brăila, 2003. Repere bibliografice: Vrabie, Gândirismul, 325-330; N. Bagdasar, Istoria filosofiei românești, București, 1941, 238-243; Papadima, Creatorii, 84-92; Micu, „Gândirea”, 168-176; Constantin Georgiade, Despre filosofia de inspirație țărănească a lui Vasile Băncilă, „Revista de filosofie”, 1990, 1; Steinhardt, Monologul, 329-338; Dicț. scriit. rom., I, 232-234; Alexandru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
ca Adrian Maniu și Ion Pillat, articole elogioase fiind consacrate lui Mihail Sadoveanu, G. Coșbuc, Al. Vlahuță, Anton Pann (sub semnătura lui Tudor Arghezi), Liviu Rebreanu, Al. A. Philippide, nu fără a fi exprimate pe alocuri rezerve față de sămănătorism și gândirism. Eseistica, de factură diversă, și publicistica literară și artistică, foarte bogată, chiar și după anul 1929, când revista își pierde coloratura pronunțat avangardistă și redevine eclectică, este susținută, ca și poezia, și de scriitori din afara grupării, precum Mihail Sebastian, Tudor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]
-
de literatură, cronică și critică literară, în care sunt prezenți Vintilă Horia (Reabilitarea fantasticului, articol despre Mircea Eliade, Mateiu I. Caragiale, Răposatul Sadoveanu), Ovidiu Papadima (Creangă și mitul românesc, Poezia lui Lucian Blaga, În actualitatea literaturii noastre), Nichifor Crainic (Actualitatea gândirismului), Ștefan Baciu (Esențele romantismului german), Ion Șiugariu (Octavian Goga dramaturg și eseist, articol la moartea scriitorului), Vladimir Dogaru, Ovid Caledoniu, Septimiu Bucur, Horia Nițulescu, Axente Sever Popovici, Mihail Straje, Cuza Marinescu. Câteva numere din 1941 conțin articole de polemică între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
Baltazar, Evocări, 122-133; Vianu, Opere, V, 549-558, XII, 300-303; Ovidiu Papadima, „Urcuș”, G, 1937, 3; G. Călinescu, „Urcuș”, ALA, 1937, 862; Cioculescu, Aspecte, 147-149; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 94-95; Munteanu, Panorama, 123-126; Streinu, Pagini, II, 32-49, III, 193-233; Vrabie, Gândirismul, 155-157, 200-203, 218-226, 300-301; Alexandru Busuioceanu, Poeții „Gândirii”, „Ethos”, 1941, 1; Călinescu, Ist. lit. (1941), 797-800, Ist. lit (1982), 881-884; Virgil Carianopol, Cu poetul V. Voiculescu (interviu), RL, 1970, 31; [V. Voiculescu], G, 1943, 7 (semnează Nichifor Crainic, Ion Pillat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
dar se detașa de acestea prin așezarea ortodoxiei la intersecția dintre prezent și trecut 18. Literatura sămănătoristă era valorizată de gândiriști, dar, în opinia lor, accentul trebuia deplasat de la descrierile de cadru românesc la impunerea omului cu profundă conștiință religioasă. Gândirismul tradiționalist a virat la finalul anilor '30 spre extremismul de dreapta, chiar dacă apropierea de fascism anula misiunea înscrierii în universalitate a poporului român. N. Crainic respingea democrația pe care o asocia civilizației burgheze occidentale. De la un punct, acest curent disjunge
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
am numit esențialism în capitolul anterior. Practic școala gândiristă încearcă să aducă în lumină caracterul autentic al culturii române, punând în discuție ca elemente centrale tradiționalismul (istoria și folclorul) și ortodoxismul. Această tendință nu s-a regăsit însă doar în interiorul gândirismului; în întreaga periodă de efervescență a preocupărilor pentru înțelegerea "specificului poporului", unii gânditori ai vremii 7 au asociat, în diferite grade și sub diferite unghiuri, românismul și ortodoxia 8. De altfel, aproape întreaga scenă a dezbaterilor asupra spiritului național din
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de critic fără restricții ideologice și astfel se impun de la sine concluzii noi, cum ar fi aceea a antagonismului Crist-Pan din Drumul sfântului. E aici o idee mai veche a lui Blaga privind cultul naturii, sugestivă pentru relațiile sale cu gândirismul tradiționalist sau cu expresionismul german. Dacă în cazul lui Lucian Blaga G. publică întâi o carte și abia apoi trece la editarea operei scriitorului, în cazul lui Tudor Vianu începe editarea operei, pentru a da, ulterior, sinteza: Tudor Vianu și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287139_a_288468]
-
o „stângă” a acesteia, după cum a ținut să precizeze, adică o aripă nonconformistă, neliniștită, iscoditoare, înclinată spre abateri de la linia strict tradiționalist-ortodoxistă). Dacă interesul pentru arhaitate, primitivism, practici magice, plăsmuiri mitice și reprezentări proprii creștinismului răsăritean (sofianicul) îl apropia de gândirism, alte preferințe, cum ar fi simpatia autorului pentru experiențele artistice moderne, îi dictau distanțări nete de acesta. B. s-a numărat printre primii care a vorbit la noi cu admirație de Edvard Munch și Van Gogh, de Barlach și Arhipenko
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Ștefan Roll, București, 1968, 165-166; Papadima, Creatorii, 105-109; Lovinescu, Scrieri, VI, 163-164; Biberi, Études, 183-186; Constantin Fântâneru, Dan Botta, „Comedia fantasmelor”, UVR, 1938, 19; Nichifor Crainic, „Comedia fantasmelor”, G, 1938, 8; Constantin Fântâneru, Dan Botta, „Alkestis”, UVR, 1939, 18; Vrabie, Gândirismul, 319-320; Lucian Blaga, O gravă tentativă de expropriere literară, G, 1941, 5; Petru Caraman, O polemică în jurul spațiului mioritic, RFR, 1941, 5; Lucian Blaga, Alte încercări de expropriere literară, „Sfarmă-Piatră”, 1941, 181-182; Cioculescu, Aspecte, 171, 636-642; Călinescu, Ist. lit. (1941
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
în „experimentele” poetice, și în tematica prozei sale. Risipite în presă, articolele critice și de opinie exprimă nevoia unei estetici proprii locului și momentului istoric, care, nerevendicându-se explicit de la nici una din direcțiile ideologice interbelice, continuă într-o oarecare măsură gândirismul. De factură expresionistă, „goticul moldovenesc”, cum a fost definit specificul literaturii iconariste, își căuta sursele în romantismul german și în fenomenul Sturm und Drang-ului, S. mizând pe capacitatea provinciei, concept aproape filosofic, de a resuscita energiile creatoare și de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
au Încercat să protejeze valorile tradiției românești, Însă au provocat reacții adverse, prin exagerarea ideei de autohtonism, idealizand realitatea. Scriitorii aparținând acestor ideologii au păstrat un devotament exagerat pentru trecut. O alta formă, mult mai nuanțată, a tradiționalismului, a fost „Gândirismul”, curent apărut În paginile revistei „Gândirea” În anul 1921 la Cluj. Teoreticianul gândirismului a fost Nechifor Crainic prin lucrarea „Sensul Tradiției”. Printre scriitorii care au aderat la curentul literar tradiționalism, se numără: Vasile Voiculescu, Lucian Blaga, Cezar Petrescu, Ion Pillat
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]