798 matches
-
priveste atît culoarea, cît și capacitatea de coagulare, urmărindu-se depistarea prezenței unor elemente străine; ... b) capului, gîtului, ganglionilor limfatici-retrofaringieni și submaxilari și amigdalelor, limba fiind scoasă cît mai mult posibil pentru a permite o cercetare amănunțită a gurii și gîtlejului; ... c) plămînilor, traheii artere, ganglionilor bronhici și mediastinali traheii și principalelor ramificații bronhice, care trebuie să fie desfăcute longitudinal, iar plămînul larg incizat în treimea să posterioara; ... d) pericardului și inimii; ... e) diafragmei; ... f) ficatului, vezicii, canalelor biliare și ganglionilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127199_a_128528]
-
Lainici începe de la sud de Monumentul Generalului Ion Dragalina, unde Valea Jiului este îngustă, se deschide spre nord la Popasul Turistic Lainici și la Mănăstirea Lainici, îngustându-se din nou în zona gării CFR Lainici. Astfel, Jiul patrunde mai întâi prin gâtlejul Surducului, apoi mai jos de Pietrele Albe, Cârligele îi închid din nou strâns valea între stânci și abrupturi. În defileul Surduc-Lainici, Jiul are o cădere de 165 m pe o distanță de 18 km. Prin defileu trece calea ferată secundară
Pasul Lainici () [Corola-website/Science/323156_a_324485]
-
-L rog În sfânta-I casă. 8. Condu-ma, Doamne, Tu Intru dreptate Din pricina mulțimii de vrăjmași. Așază neted drum sub bietii-mi pași, 9. Căci vorba lor și gândul nu-s curate. Adâncul lor e un abis de ură, Gâtlejul lor, un tulbure mormânt. Rostesc mereu lingușitor cuvânt, Cu glas mieros și otrăvita gură. 10. Loveste-le În plin vinovăția ! Să cadă chiar prin țelurile lor, Păcatele să-i poarte că un nor, Căci Ți-au uitat puterea și mânia
Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
Ștefănescu făcea o partidă de box cu Gore Ștefănescu-Dumnezeu să-i ierte pe amâdoi -cu pumnii înveliți în fulare pentru a dădea impresia unor mânuși de box și cu noi în picioare sus pe bănci, făcând galerie pe cât ne ajutau gâtlejurile de juncani tineri) ne-a privit cu ochi de vultur că am înghețat toți, boxeurii rămânând cu pumnii atârnați în gol, apoi s-a dat jos de pe catedră. A luat o peniță de pe jos, cine știe de când era acolo căci
Editura Destine Literare by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_467]
-
să faci de-acuma în cer? au întrebat-o cu gurile șiroind de regrete. Dar ea era atît de frumoasă încît a fost la fel de frumoasă și-n continuare. Iar ei nu găsiră în lumea toată lumea largă destule măsele destule gîtlejuri în care să spargă să macine să îndese distanța care creștea mereu și restul cuvintelor pînă la moarte. Ion Stratan (din Pentameronul) TREI Aici lucrurile se încurcă. Memoria memoriei Imi dă, claie peste grămadă, de furcă, doar timbre Pentru fiecare
Aer cu diamantele lui Cărtărescu, Iaru, Coşovei şi Stratan by Simona Tache [Corola-website/-/18749_a_20074]
-
începe să tușească cu sânge, din cauza unei hemoragii a plămânilor. Groaznica experiență i-o va expune Felicei Bauer abia patru săptămâni mai târziu: « [...] am avut o hemoragie pulmonară. A fost destul de puternică: a țâșnit 10 minute sau mai mult din gâtlejul meu încât am crezut că nu se va mai opri niciodată ». Scriitorul îl vizitează pe doctor Mühlstein și face o radiografie. Primește diagnosticul de catar al apexului pulmonar, în realitate un eufemism pentru tuberculoză. I se recomandă să se odihnească
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
Klosterneuburg, din Austria, și îl îngrijesc zilnic. Kafka glumește numindu-i « mica mea familie ». Situația medicală este însă critică. Din cauza durerilor, scriitorul nu se poate hrăni decât cu dificultate, slăbește enorm și deseori își pierde vocea, scoțând în schimb din gâtlej niște sunete hârâite. Două povestiri la care Kafka a lucrat pe patul de spital fac aluzie într-un mod straniu la starea agravată a scriitorului: "Un artist al foamei" descrie în nuanțe foarte vii scăderea în greutate a protagonistului pe măsură ce
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
dedice carierei de solist și înregistrează ""Hot Fives and Hot Sevens"", transformând jazz-ul în una din cele mai înalte expresii ale muzicii, cu sunetul clar și briliant al trompetei sale și cu vocea sa răgușită, pornită parcă din fundul gâtlejului. Urmează o serie de succese și, datorită prezenței sale carismatice, contribuie la ruperea oricăror bariere rasiale, devenind unul din primii ""stars"" de culoare în muzica americană. În ultimii ani ai vieții, Louis Armstrong personifică la cel mai înalt nivel muzica
Louis Armstrong () [Corola-website/Science/298273_a_299602]
-
GRIȘENKA deschise ochii, se ridică cu greu din patul de fier aflat În birou și ieși afară. O sete cumplită Îi ardea gâtlejul, iar capul și-l simțea de mărimea unui tanc mijlociu. Nu putea face alte comparații deoarece el, toată viața fusese tanchist, iar În dimineața asta, În fața ochilor, avea tot tancuri. Unele grele, din acelea cu care era dotată divizia pe
Editura Destine Literare by Mihai Batog-Bujeniță () [Corola-journal/Journalistic/81_a_327]
-
19-25 de zile, de obicei, 22 de zile și sunt îngrijiți de ambii părinți. Înainte de a fi capabili să zboare, puii pot înota și se pot scufunda. Pe cap și pe spate au puf lung, des, de culoare gri închis; gâtlejul este galben-portocaliu; umflătura marginală a ciocului este galben-albicioasă. Sunt, de obicei, păsări monogame, rar poligame. Nu este o specie amenințată. În general, este larg răspândită într-un habitat adecvat, dar frecvent multe populații sunt în declin, unele scăzând îngrijorător. Recolonizează
Mierla de apă () [Corola-website/Science/329334_a_330663]
-
(, ) sunt numite de localnici „Garganta do Diabo” (în traducere „Gâtlejul Diavolului”). Catarctele sunt amplasate pe fluviul Iguazú la granița dintre Argentina (provincia Misiones) 80% și Brazilia (statul Paraná) 20%. Cascadele sunt formate din 270 de căderi de apă, situate pe o lungime de 2,7 km, având o înălțime variabilă
Cascadele de pe Iguazú () [Corola-website/Science/314395_a_315724]
-
nebunie ! Pe Hristos omoară Cei ce-au ucis pe profeți. 10. Ca rob făr’ de minte, A trădat Iuda Pe-Adâncu-nțelepciunii. 11. Rob ajunge-acuma Vicleanul de Iuda, Cel ce-a vândut pe Domnul. 12. Zis-a înțeleptul: „Groap’-adâncă este Gâtlejul jidovilor.” 13. La viclenii jidovi, Căile lor strâmbe Curse și ciulini sunt. 14. Iosif și Nicodim Pe Domnul îngroapă, Cu toată cuviința. 15. Slavă Ție, Doamne, Cel ce dai viață Și-n iad, puternic, cobori. 16. Maica Preacurata Se jelea
Denia Prohodului Domnului () [Corola-website/Science/325076_a_326405]
-
picioarele întinse. Trăiesc în colonii simple și mixte. Cuibul și-l fac în arbori sau în stufăriș. Depun de regulă câte 5 ouă. Hrana constă din nevertebrate ce se găsesc în mâlul apelor; consumă îndeosebi lipitori. Puii iau hrana din gâtlejul părinților. Familia treskiornitidelor conține 2 subfamilii: ibișii ("Threskiornithinae") și lopătarii ("Plataleinae"), 13 genuri, 32 specii. Țigănușii fac parte din subfamilia ibișilor. În România sunt două specii migratoare: lopătarul ("Platalea leucorodia") și țigănușul ("Plegadis falcinellus"), care se întâlnesc aproape numai în
Treskiornitide () [Corola-website/Science/316849_a_318178]
-
mamifere carnivore. Pe an, are loc o singură clocire, mai rar două. Puii sunt nidicoli, adică golași și sunt acoperiți de femelă. Puii se acoperă curând de puf și apoi de pene; puful este lung și sărăcăcios, alb-cenușiu. Puii au gâtlejul roșu, ciocul scurt, drept și gros, gri-albastru cu îngroșare albă; încă de mici, ei își pot desfășura în cuib creasta în formă de evantai. Ciocul puilor ajunge la lungimea normală abia după un an. Puii sunt hrăniți la început numai
Pupăză () [Corola-website/Science/313121_a_314450]
-
Manuela Harabor) se îndrăgostește de un oarecare Voinic (Adrian Păduraru), Zmeul cel mai Zmeu punându-i gând rău Voinicului pentru a rămâne el cu prințesa. În vâltoarea evenimentelor apar alți pretendenți la tronul Împărăției Lumii, dar și la mâna prințesei, Gâtlej Uscat (Horațiu Mălăele) și Burta (Mitică Popescu). Filmul a fost vizionat de 1.209.588 de spectatori în cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de
Secretul armei secrete () [Corola-website/Science/324321_a_325650]
-
-l avea vocea mea cînd nu vorbeam normal, încercînd s-o fac cît mai pătrunzătoare; vreau să spun că în asemenea cazuri, totul ieșea pe dos, nemaiobținînd, în această privință, a retoricii mele, cel mult dacă niște sunete pițigăiate, din gîtlej, cînd nu ieșeau din el ceea ce pe întreaga scară a mamiferelor se produce, adică un fel de mîrîit, sunetul lor de atac ori de apărare: ... Știu că cele mai multe din faptele povestite - am început - sau pe care le voi povesti, vor
Sala cu oglinzi (Delatori, demascări...) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17005_a_18330]
-
convorbirea pe care o nădăjduise. Se așeză și el puțin mai drept, gata să-i stea la dispoziție, orice i-ar fi cerut Mataemon. — Ceea ce vreau să spun este că... în fine, Nene are cam vârsta potrivită pentru măritiș. — Negreșit. Gâtlejul lui Tokichiro era uscat și straniu de înecat. Cu toate că ar fi fost de ajuns să dea din cap, simțea că trebuia să facă un soi de comentariu. Adeseori spunea lucruri când nu era nevoie. — Fapt este că am primit un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
al sângelui, caii intraseră în panică și câțiva galopau înnebuniți prin tabără. Unde s-o fi putut ascunde? Jinnai se opri cu lancea în mână, lăsând apa de ploaie să i se prelungă pe șaua nasului și prin gură, până în gâtlejul usvcat. Deodată, un luptător care nu recunoscuse în el inamicul aduse drept în fața lui un cal sur agitat. Canafi roșii atârnau de o șa cu sidef și chenar de lac înspicat cu auriu; căpăstrul alb cu purpuriu era prins de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
înălța pe culmea unei mici coline din apropiere. Hidetsugu își instală taburetul pe colină. — N-aveți apă? îl întrebă tânărul pe un servitor. Mie nu mi-a mai rămas deloc în gamelă și mi s-a uscat de-a binelea gâtlejul. Luând gamela, își turnă pe gât ultimul strop de apă. — Nu e bine să bem prea mult când ne deplasăm, îl sfătui un vasal. Aveți puțină răbdare, stăpâne. Dar Hidetsugu nu-l învrednici nici măcar cu o privire. Oamenii pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Ridicând ochii spre soare, oamenii puteau să vadă că încă nu era decât jumătatea a doua din Ora Dragonului. Fuseseră oare orele mai lungi sau mai scurte? Nu era o zi când timpul să se măsoare în mod normal. Aveau gâtlejurile uscate, dar nu doreau apă. Nefireasca tăcere le încrețea carnea pe trupuri. O pasăre țipă strident, în timp ce zbura peste vale. Dar nimic mai mult. Toate zburătoarele fugiseră spre alt munte, mai pașnic, lăsând locul în seama oamenilor. Ieyasu părea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
decât numai "două". În orice caz însa semiții d-lui Fligier ar fi lăsat în limbă o urmă cât de slabă care însă nu se găsește deloc. Să presupunem că toate cuvintele semitice au dispărut, n-ar fi dispărut însa gâtlejul, cerul gurii și părătușul lor, deci am găsi urme de "fonologie" semitică în limba româna, caz care asemenea nu se-ntîmplă. Am trebui să avem azi o limbă latină pronunțată jidovește. Toți știu însă că jidanii moderni de ex., chiar de-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
domne, cum e cu chestia asta... Fii atent, domne, că e cu bubă în cap..." "Aiurea! făcea uriașul, bîl bab în bîzda mă-sii", și în loc de cuvinte țâșneau câteva clipe gîjîieli de râs care parcă îndată ce-i ieșeau afară din gâtlej, jjj, hî, jjj, el le aspira înapoi și se îneca... Iar de mine se lipi un individ care părea să fie un famen, cu un ten de adolescent și păr albit la tâmple, ai fi zis simpatic și inocent, dacă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
-sa nu mai avea nimic de vândut, s-a terminat! Mamă ai fost, acum ești o gadină, care mai mult încurci drumul... Și într-o seară, fata asta, care între timp se măritase, avea musafiri... Și cu râsul așa în gâtlej, pesemne că cineva spusese o glumă, o vorbă așa mai în doi peri, hi, hi, hi, se apropie de ușă, și hi, hi, hi, deschise, sunase cineva. Și hi, hi, când o vede, era mă-sa, tu erai, sărăcie? zice
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Da", îi răspunsei. "Și chiar așa, continuă el degradîndu-și bunăvoința printr-o fină batjocură, ai fost pe catedră și ai predat filozofia?" " Da", răspunsei. "Și studenții te ascultau?" "Bineînțeles!" "Bineînțeles? repetă el tărăgănat și pleoapele i se închiseră și din gâtlej îi ieși aceeași exclamație indescriptibilă: Aîîîaaa!" Ai fi zis că glumea asemeni golanilor, dacă pleoapele nu i s-ar fi ridicat brusc și nu mi-ar fi aruncat o privire de gheață. Apoi continuă: "Și la Baia Sprie ce făceai
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
barurilor de noapte o amplifică în tăceri care parcă vibrează somnolent sau cu un fundal discret din care răzbate tînguios șoapta unui saxofon. Sunt stări care condensează subtil în noapte cu ceva din incomensurabila, dizolvanta singurătate care se prelinge din gîtlejul aurit al saxofonului lui Jan Garbarek. Filmul se încarcă încetul cu încetul cu energie, devine fluid și capătă ritm devenind un road movie din care regizorul alege cîteva zile precizînd distanța față de epicentrul reprezentat de barul lui Jeremy (Jude Law
Chagrin d'amour cu gust de afine by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8387_a_9712]