240 matches
-
în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Ioan și Ioana, cu domiciliul actual în Austria, 4040 Linz, Am Bachlfeld 38, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, str. Orșova bl. 113, sc. A, ap. 2, județul Timiș. 321. Găină Vasile, născut la 12 februarie 1968 în localitatea Ștefan cel Mare, județul Bacău, România, fiul lui Vasile și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 4850 Timelkam, Alterseestr. 27, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Focșani, bd București nr. 17
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133505_a_134834]
-
neambalate lingurița este un tacâm folosit pentru servirea băuturilor fierbinți și uneori a alimentelor foarte fierbinți sau foarte reci avioanele americane au avut dificultăți în localizarea flotei japoneze deși le fusese dată poziția acestora ursul ursește creanga trosnește toporul pocnește găina cotcodăcește ei au fost însă alungați de cetățenii orașului în luna august aici moneda oficială este dolarul singaporez în locul lor nu au putut fi montate alte arme de calibre mai mari munca manuală a antichității începe să fie înlocuită de
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
de conifere, păduri în tranziție, terenuri arabile cultivate, pajiști naturale, pășuni, mlaștini și turbării) încadrată în bioregiunea alpină a Obcinei Mestecănișului (grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali) și include ariile protejate: Tinovul Găina - Lucina și Cheile Lucavei. Situl „Găina - Lucina” dispune de trei tipuri de habitate (Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Turbării active și Turbării cu vegetație forestieră); ce adăpostesc și conservă o gamă faunistică
Găina - Lucina (sit SCI) () [Corola-website/Science/331220_a_332549]
-
păduri de fag, brad și stejar, 3 mori și o piuă de postav; Iaslovăț, Bădeuți, ½ Milișăuți; Țibeni (Isten-Segie) cu fostele sate Ivăncicăuți, Pârlișeni și Drăgănești cu păduri de stejar; Grănicești cu păduri de stejar; Hrincești și Ceplințe; muntele Cocoș; muntele Găina; muntele Porcescul și Muntele Botoș. În Moldova, mănăstirea deținea următoarele sate: Mănăstireni (reg. Botoșani) cu 2 heleșteie; Faraoani (reg. Bacău) cu pădure de stejar și 2 mori; un heleșteu în Balta Lucii (Falcei); o vie la Corsaci (reg. Suceava). Din
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
, (în traducere Croaziera), formație de muzică rock din Rusia, în care au activat trei interpreți de origine română: Valeriu Găină (chitară și voce), Vsevolod Coroliuc (tobe, flautist, percuționist și vocalist) și Alexandru Chirnițchi (chitară-bas și vocal). Componența inițială a avut deasemenea următorii muzicieni: Matvei Anicichin (primul conducător artistic, trompetă și clape), Alexandr Monin (vocalist), Nicolai Ciunusov (toboșar), Serghei Sarâcev (clape
Kruiz () [Corola-website/Science/314384_a_315713]
-
graiul nostru cu al vecinilor de prin prejur”), afirmă descendența romană („de la Rîm ne tragem”) și face unele apropieri etimologice între cuvintele românești și cele latinești („...de la rîmleni, ce le zicem latini: pîne, ei zic panis; carne, ei zic caro; găina, ei zic galina; muiarea, mulier; fămeia, femina; părinte, pater; al nostru, noster și alte multe din limba lătinească, că de ne-am socoti pre amănuntu, toate cuvintele le-àm înțălege”. Ureche greșește originea doar a două cuvinte: femeie - familia, părinte - parentem
Grigore Ureche () [Corola-website/Science/297577_a_298906]
-
și pr. Paroh Ion Cristache (1974-1976). Până în 1971 s-a slujit numai în pronaos. 1977: După cutremurul din 1977, reparații parțiale pr. Tănase Niculescu (paroh 1977-1991) și pr. Dumitru Popescu (†1990). 1992 - 2008: Revenit din Melbourne, Australia, pr. dr. Dumitru Găină reia activitatea de paroh și obține multiple realizări între care: împrejmuirea curții bisericii cu gard metalic, renovarea bisericii la exterior, interior și subsol, centrala termică, stație de amplificare și aer condiționat; montează termopane și grilaje la ferestre, restaurează pictură, consolidează
Biserica Sfântul Gheorghe - Grivița () [Corola-website/Science/320196_a_321525]
-
Teleorman), Techirghiol (jud. Constanța), Găiești (jud. Dâmbovița). Tot el a sculptat și "Monumentul generalului dr. Demosthene", amplasat în curtea fostului spital militar „Regina Maria”, astăzi Spitalul Militar Central București. În ziarul „Cultura Poporului” din Cluj apărea următoarea știre: "Pe muntele Găina s’a înălțat, pe locul unde se face tradiționala serbare, zisă „Târgul de fete“, o impozantă cruce lucrată și sculptată de cunoscutul sculptor Mățăoanu. Crucea are următoarea inscripție": Dumitru Mățăoanu s-a sinucis la 1 iulie 1929 și a fost
Dumitru Mățăoanu () [Corola-website/Science/323297_a_324626]
-
o suprafață de 116,40 hectare se află în versantul estic al Obcinelor Mestecăniș (o grupă muntoasă ce aparține Carpaților Maramureșului și Bucovinei la o altitudine de 1100 m, la confluența pâraielor Dârmocsa și Tătarca, în partea estică a Tinovului Găina - Lucina. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă montană (păduri de molidișuri și făgete
Răchitișul Mare () [Corola-website/Science/327288_a_328617]
-
Vainboim, Israil Iosilevici. Printre absolvenții școlii din Telenești se numără scriitorii și publiciștii Ion Constantin Ciobanu (n.Budăi), Axentie Blanovschi(n. Budăi), Tudor Gheorghe Țopa ( n.Chițcanii-Vechi), Boris Druță (n. Inești) și Efim Josanu, artiștii Gheorghe Mustea (n.Mândrești), Valeriu Găină (n. Căzănești) și Anatol Roșcovan, medicii Vadim și Mihai Hotineanu, Vladimir Țîchinovschii, Stanislav Ungureanu (1952-), Boris Sasu, Nicolae Buruiană, Constantin Martâniuc, Ludmila Rusu (n. Cășănești) jurnalistul și diplomatul Lidia Reniță (Taran), matematicianul Ion Bunu (n. Mândrești), inginerii Veaceslav Poiană, Vadim
Telenești () [Corola-website/Science/305084_a_306413]
-
Florian Nicolae (Giurgiu) Marin Anton (Giurgiu) Ioan Teodorescu (Giurgiu) Daniel Chițoiu (Giurgiu) Victor Ponta (Gorj) Gheorghe Iana (Gorj) Mihai Weber (Gorj) Scarlat Iriza (Gorj) Camelia Khraibani (Gorj) Vasile Popeangă (Gorj) Kelemen Hunor (Harghita) Cristina Pocora (Ialomița) Marian Neacșu (Ialomița) Mihăiță Găină (Ialomița) Aurelian Ionescu (Ialomița) Corneliu Cozmanciu (Iași) Relu Fenechiu (Iași) Constantin Adăscăliței (Iași) Vasile Mocanu (Iași) Neculai Rățoi (Iași) Anghel Stanciu (Iași) Costel Alexe (Iași) Gheorghe Emacu (Iași) Cristina Nichita (Iași) Sorin Iacoban (Iași) Grigore Crăciunescu (Iași) Anton Doboș (Iași
Alegeri parlamentare 2012. Vezi aici lista noilor senatori şi deputaţi () [Corola-journal/Journalistic/40497_a_41822]
-
nemții ne-au urmărit și noi ne-am ascuns... Era acolo un haham... Hahamul are studii apropiate cu ale unui rabin, care face tăieri rituale. Știți că la noi nu-i voie să tai nimic, nici un animal. Omul nu ia găina și se duce afară și-i taie gâtul. Nu, există un specialist pentru treaba asta. Și pentru vite, și pentru păsări. Și Încă un obicei religios al evreilor: nu-i voie să opărești pasărea ca să-i dai jos penele. Știți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
lui Ionele”, peștera „Pojarul Poliței”, peștera „Porțile Bihorului”, Groapa Ruginoasă, care reprezintă un fenomen carstic unic în România, Peștera Urșilor situată în județul Bihor sau Casa memorială „Avram Iancu”. De asemenea, se poate merge la Târgul de fete de pe Muntele Găina sau se pot vizita mănăstirile Lupșa și Posaga. A. M. G. Recomandări l Puncte de trecere a frontierei În ultimele săptămâni, ca urmare în principal a încheierii perioadei de concedii de odihnă, catățenii români și străini angajați la firme din străinătate
Agenda2004-36-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282852_a_284181]
-
Voievozilor nr. 1 țel. 156614 CIUPALA GIORGIANA ELEONORA Iași, aleea Nicolina nr. 4 țel. 232329 CUMPĂT MARINELA CARMEN Iași, str. Prof. Simionescu nr. 8, bl. D2, ap. 3 țel. 253158 CURCUDEL DANIEL FLORIN Iași, str. Frumoasă nr. 7 țel. 127667 GĂINĂ LILIANA SILVIA Iași, str. Frumoasă nr. 6, bl. 918, et. 1 ap. 4 țel. 226488 GRECU GEORGETA Iași, str. C. Negri nr. 37 țel. 092746828 HARTAN ANCA GABRIELA Mitesti țel. 093521475 HUCANU NICOLETA Iași, str. Petre Tutea nr. 24, bl.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
AURELIA Sibiu, str. Onești, nr. 16 C CAPRUCI DANA Sibiu, str. Kiev, nr. 26 țel. 069/231869 093/240224 DOMNARIU DORIANA Sibiu, str. V Carlova, nr. 19 țel. 212846 FULEA VICTORIA SIMONA Sibiu, str. Vișinilor, nr. 19 țel. 069/219464 GĂINĂ ADELA �� Sibiu, str. Podragu, nr. 47 IENCIU COSMIN Sibiu, str. Negovanu, bl. 8, ap. 14 țel. 069 246692, 094 648120 MARZA ȘTEFAN GHEORGHE BOGDAN Sibiu, b-dul M. Viteazu, bl. 7B, ap. 3 țel. 069/424672 092/649529 MELINTE VERONICA Sibiu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
ale zonei muscate. Varanul nu este numai un bun vânător, ci și o bună mama. Femelele își apără puii foarte bine. Cu ajutorul camuflajul, dragonul de komodo pare a fi indestructibil. Din marea varietate de specii de păsări întâlnite în Sulawesi, găină Maloe și găină de tufiș sunt două specii notabile din familia megapodelor. Irian Jaya și Maluku sunt împânzite de păsări colorate, variind de la cazuarul cel mare, care nu poate zbura, ("Casuarius"), de la strălucitor colorată pasăre a paradisului, care aparține familiei
Fauna din Indonezia () [Corola-website/Science/299238_a_300567]
-
fost mai întâi, oul sau găina?” este una dintre cele mai cunoscute întrebări fără răspuns din lume. Un cercetător Canada susține că a aflat adevărul. Darla Zelenitsky, de la universitatea Calgary din Alebrta, Canada, spune primul că a fost oul, nu găina. Păi, și atunci, cine a făcut oul? Doar nu a apărut din neant. Zelenitsky susține că în urma descoperirilor arheologice s-a aflat că în Oceanul Planetar au existat animale care sunt strămoșii găinilor din zilele noastre. Atunci când apele s-au
S-a aflat răspunsul uneia dintre cele mai faimoase întrebări din lume. Cine a fost mai întâi, oul sau găina? () [Corola-journal/Journalistic/68341_a_69666]
-
Zi drept, te întâlnești cu o gagică, nu? - Da, recunoscu Alin. - Cu cine? - N-o cunoști. - De unde știi? Zi cum o cheamă. - Una, Iulia. - Unde stă? - Vizavi de Academia Militară. - Da, nu cred că o cunosc... - Hai, du-i zeului găina, te rog frumos... - Plec acum, da’ să mi-o arăți și mie cândva pe fată. - Bine, bine, ți-o arăt, zise Alin. Cerber luă punga în bot și porni agale spre o curte. Alin se întoarse în birou, dar mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
în volumele Pentru zilele de vacanță (1922), În lumea copiilor (1923) și Jurnalul lui Nicușor și alte istorioare pentru copii (1923). În perioada următoare i-au mai fost editate câteva cărți pentru copii - Nicușor (1931), Păsărica, draga mea (1932) și Găină cea moțata (1942). Fără un ecou deosebit au rămas alte două mici române, Povestea unei fete (1927) fiind mai degrabă un reportaj din viața mahalalei bucureștene, iar Veșnicul învins (1931) o încercare de analiză psihologică, schematica și cu multe elemente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288702_a_290031]
-
seara de Crăciun, București, 1922; Pentru zilele de vacanță, București; 1922; În lumea copiilor, București, 1923; Jurnalul lui Nicușor și alte istorioare pentru copii, București, 1923; Lumea celor necăjiți, București, 1924; Drumul morții, București, 1925; Povestea unei fete, București, 1927; Găină cea moțata și alte istorioare pentru copii, București, 1929; Familia Chiț-Chiț, București, 1931; Nicușor, București, 1931; Veșnicul învins, București, 1931; Păsărica, draga mea, București, 1932; Tablouri în cărbune, București, 1935; Găină cea moțata, București, 1942; Simple întâmplări, București, 1943; În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288702_a_290031]
-
Drumul morții, București, 1925; Povestea unei fete, București, 1927; Găină cea moțata și alte istorioare pentru copii, București, 1929; Familia Chiț-Chiț, București, 1931; Nicușor, București, 1931; Veșnicul învins, București, 1931; Păsărica, draga mea, București, 1932; Tablouri în cărbune, București, 1935; Găină cea moțata, București, 1942; Simple întâmplări, București, 1943; În amintirea lor..., București, 1945; Cocarda roșie, București, 1946; Galantar, București, 1946; Lumea noastră, București, 1946; Noi în furtună, București, [1946]; Oameni și momente, București, 1946; Noi, în URSS, București, 1947; Drum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288702_a_290031]
-
venit în vizită e un vulpoi însurat cu o găină, așa cum tatăl lui e un lup însurat cu o oaie; nu e nici o mirare că pe fondul unei foarte banale conversații mondene vulpoiul se repede și soarbe oul pe care găina tocmai l-a depus pe fotoliu) și mergând până la caleidoscopica, amețitoarea rotire a unor lumi virtuale, fiecare alcătuită după altă lege. Himera lui personală este „omul multiplu”, viețuind în spații nu cu trei, ci cu mai multe dimensiuni, în afara timpului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286330_a_287659]
-
Eu știu că trag în aer, dar zgomotul acesta îmi place” sau „Omul care nu pricepe gluma nu e serios, e trist sau imbecil, când nu e și trist și imbecil”. Epigramistul incontinent și impenitent („Eu fac epigrame cum face găina ouă”) se revendică de la aceleași principii, și numai celor care „nu pricep gluma” le pot părea sacrilege versurile din Strofe cu pelin de mai contra Iorga Nicolai. Cu o scrisoare inedită de la Dante Alighieri (1931). Ele vizează enciclopedismul (toți oamenii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
e semn de bucurie. - Când ți se bate cel stâng - te vorbesc dușmanii. - Când unui bolnav i se bate tare și de mai multe ori un ochi - este semn de moarte. - Va orbi acela care se uită când se ouă găina. - Să nu se uite nimeni pe fereastră în casa altuia, căci va face urcior la ochi. - Poate orbi cine lucrează în ziua de Rusalii. - Dacă te uiți la cârtiță poți căpăta dureri de ochi. - Cine are dureri de ochi și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
au cusut hainele, ca să aibă dincolo săpun de spălat, pieptene de pieptănat și ac de cusut. După ce mortul este îngropat, se dă peste mormânt o găină, apoi acea găină se dă de pomană pentru acel mort, ca pe lumea cealaltă găina să-i râcâie potecile de ciulini. După ce un mort se pornește spre mormânt, se ia apa din oala cu care a fost scăldat, se stropește cu ea în urma decedatului, apoi oala se trântește în mijlocul casei, de se sparge, ca să se
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]