1,239 matches
-
orice era în jur, nu mai eram eu, ci întregul... dealul, pădurea... și poate că mișcările mîinilor mele urmau un ritm, oricît de curioasă ar părea afirmația mea, universal, nu particular, banal, al falangelor, falangetelor, falanguțelor anatomice... Odată, exasperat de gălăgia vizitatorilor, de dezordinea lor, de rîsetele și exclamațiile stridente, țin minte precis, am ieșit din casă și mi-am notat febril pe o margine de ziar, sprijinit de treptele de ciment de la intrare: "Eu trebuia să fiu în soare/ Să
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
în ele dar cum nu știam să citim ne uitam tare mirați la ele Ne încântau pozele frumos colorate. Îmi amintesc cum doamna noastră ne-a învățat să scriem, să citim, liniștea care era în clasă la ore dar și gălăgia din pauze. Și în momentele bune pe care le-am petrecut împreună și în cele mai puțin bune, doamna ne-a fost aproape. Îmi amintesc cu drag ce bine era când luam o notă mare și laudele pe care le
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
Carol și autogara Filaret sînt plantate și cocoțate una în coasta celeilalte. Atîția bani aveau, la începutul secolului douăzeci, oamenii pentru ca să-și cumpere proprietăți. Intru timid pe șantier. Nu mă văd și nu mă aud mult timp. De praf, de gălăgie, de înjurături. Aflu, cu greu și întru tîrziu, că "vecinul", pe care l-am zărit vag o singură dată de cînd a luat casa de la bătrîna proprietară, dărîmă o parte și construiește, cu etaj, mai frumos ca la mine. Foarte
Zodia disprețului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9510_a_10835]
-
infectat. Fetița a ajuns pe masa de spital în șoc septic și a murit în urma unui stop cardiac. Treizeci de oameni au protestat tăcut în fața spitalului care i-a adus micuței moartea. "Am venit să facem un protest mut, fără gălăgie, să ripostăm la aroganța medicilor, la sictirul cu care vin la muncă. Putem spune că sistemul este de vină, dar eu bănuiesc că ei sunt de vină. Nu sunt bani? Du-te și caută-ți altceva de lucru, fă ceva
Revoltă în stradă după moartea fetiței dintre trandafiri by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80310_a_81635]
-
Slavici: "În primăvara anului 1883, însă, el a început să se îndărătnicească și nu mai eram nici eu tot cel de mai nainte. Obiceiul lui era că citea cu glas tare ceea ce îi plăcea, mai ales poeziile, și făcea multă gălăgie cînd scria, se plimba, declama, bătea cu pumnul în masă, era oarecum în harță cu lumea la care se adresa. Îi băteam în perete; el stingea lumînarea și se liniștea, dar era de rea credință și nu se culca. Peste
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
Crișan Andreescu Alina Gorghiu, purtătorul de cuvânt al PNL, a comentat pe blog modelul președintelui Klaus Iohannis. Am reținut câteva lucruri de bază din ceea ce înseamnă crezul candidatului la prezidențiale, Klaus Johannis: Mai puțin spectacol, mai puțină gălăgie și mai multă sobrietate în exercitarea funcției de președinte. Președintele trebuie să fie un model de onestitate, echilibru și bună credință. Îmi doresc ca valorile să fie respectate. Nu mai vreau ca intelectualii din țara mea să fie umiliți și
Alina Gorghiu: Preşedintele, un model de onestitate și echilibru by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/77474_a_78799]
-
o oră și jumătate va „trage” carasul și plătica, dar toți visau la un crap rătăcit prin preajma lansetelor. Între locurile lor de pescuit era o distanță apreciabilă și una din reguli era să nu vorbească Între ei, să nu facă gălăgie și să se ajute cu miciogul atunci când unul dintre ei ar avea norocul unui crap mai mare. Liniștea lacului deveni și liniștea sufletelor lor. Era locul unde te puteai lesne detașa de problemele inerente și stresante de zi cu zi
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
-l pricepe, să nu mai plângă. Părinte și copil, singuri cu durerea lor, în curtea spitalului. La etajul doi se deschide brusc o fereastră. Cum scoate capul, o femeie între două vârste tulburată din somn răcnește în direcția sursei de gălăgie: — Liniște! Nu ne putem odihni! Faceți băiatul să tacă! Băiatul, cu mersul lui împleticit, atârnat de gâtul tatălui, urlă, plânge, cu ochii dați peste cap. Părintele își vede de mersul lui resemnat, de mângâieri și alintări. Exasperată, femeia își lungește
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
urlă, plânge, cu ochii dați peste cap. Părintele își vede de mersul lui resemnat, de mângâieri și alintări. Exasperată, femeia își lungește gâtul peste pervaz și vocea stridentă plesnește din nou, fără mila: Faceți băiatul să tacă! E prea multă gălăgie și nu putem dormi! Abia acum părintele pare s-o audă. Cumva mirat, uluit de agresivitatea femeii, își ridică ochii spre fereastră. În liniștea din curtea spitalului, spartă de bocetul copilului bolnav, răspunde calm: - Plânsul nu vine când vrem noi
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
pieptenii de tras câlți. Că de mult nu le-am mai folosit. Eu intru înăuntru cu oaspetele ista ales. Cată de adă degrabă ce-am spus. Hai, Codârlic, să te blastăm, cum ziceam. (Smaranda iese, cei doi intră în casă. Gălăgie mare, voci de copii. Dănilă, din casă) Gura! Unu' să nu mai crâcnească pân' ce nu spun eu. (liniște. Dănilă iese în prag.) Venit-ai, Smarandă? SMARANDA (vine cu cele cerute): Gata-s. DĂNILĂ: Bun. Dă-le-ncoace. (reintră cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
LINGUȘITORUL: Măria Sa, fiind cel mai deștept, și cel mai bun, și cel mai drept, și cel mai viteaz, și cel mai iubitor de supușii săi... POSACUL: Gata bre! Mai trage-ți sufletul! PRICINĂ-ÎMPĂRAT (intră pe ușa din stânga, supărat): Ce-i gălăgia asta? Nu se mai poate omul hodini de răul vostru! Am să pun să vă taie capetele! LIMBUTUL: Măria Ta, ne-ai face mare supărare, iar Măria Ta ar rămâne fără sfetnicii cei mai credincioși; nu ne-ar mai putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
sus cușmele! POSACUL (aparte): Până le-or prăpădi... PRICINĂ: Aud? Ai spus ceva? POSACUL: Ziceam să fie prostimea cu grijă la cușme, să aibă de fiecare dată cu ce-azvârli-n sus când e Măria Ta bucuros. PRICINĂ: De ce să fiu bucuros? Gălăgie ați făcut, jâlțurile nu erau aduse, de dimineață mi-a mai căzut o măsea... Sunt supărat ca pământul! Unde-i măscăriciul meu? De ce nu vine să mă veselească? POSACUL (aparte): Vai de capul lui... PRICINĂ: Acu' ce mai ai de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ceva. Cum zicea Mircea Dinescu despre iepurele care colaborează cu pușca vânătorului. Ce au în comun Fulgerică și Sângerică e că nici de la unul, nici de la celălalt nu te poți aștepta la ceva bun. Doar la gesticulație excesivă și la gălăgie. În fond, e și o parte bună în bicisnicia lor. Niciunul dintre cei doi nu te poate dezamăgi. Cei doi nu trebuie confundați. Deși, fiind tipuri ideale, pot fi găsiți și într-un același individ. În careva cu personalitate scindată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
Da de unde! Miau luat-o Înainte Încă șase-șapte guri, care au băgat spaima În mama, care se căina mereu și se Întreba: ”De unde Doamne, să fac rost de atâta mâncare?!” Și credeți voi că aceste făpturi făceau cea mai mare gălăgie? Greșit! Total greșit. La casa noastră, cel mai tare urla săracia. Pe la toate colțurile dădeai peste ea. Cel mai acut Își făcea simțită prezența atunci când blestematul de vânt Își vâra coada pe sub pragul ușii și prin geamurile sparte din greșeală
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
întâmplat ceva? - Nici nu știu ce să zic și ce să cred... Uite, ce am pățit eu. Înainte de a mă culca, m-am uitat dacă era destul ulei în candelă și, văzând că ajunge până dimineață, m-am culcat. Noaptea, am auzit gălăgie prin ogradă și câinii lătrând. Imaginează-ți că intră cineva în casă. Eu stăteam nemișcată în pat, de frică nu puteam să zic nimic. Simțeam un cuget de a spune rugăciune, dar nu puteam. Erau mulți și toți bărbați. Îmbrăcați
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
pe masă carafa de apă a devenit uriașă, ia cana și aruncă peste femeie, aceasta tresare într-un suspin, mă uit înlemnită la ea, ar trebui să fac ceva, totul a înțepenit, suntem statui de piatră, statui de nisip, o gălăgie cumplită umple casa, au venit vecinii, când au venit vecinii, și de ce, cine i-a chemat, copila se uită desfigurată de spaimă la mama ei, stă undeva într-un colț, ceilalți copii plâng înghesuiți în brațele unei femei mătăhăloase, cineva
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
el, mai bine să se creadă că a plecat și el la Revoluție, toți ieșeau în stradă cu un fel de entuziasm de sinucigași, parcă erau drogați, lumea pleca la revoluție ca la nuntă, cu mic cu mare, într-o gălăgie infernală, în centrul orașului se auzeau focuri de artilerie, se spune că pe ăia care au strigat împotriva regimului i-au împușcat fără milă, aceștia se târau spre trotuar cu ultimele puteri, dar soldații le mai administrau câte o rafală
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
o mulțime de case în Vama și în satele vecine. Uneori, cei care comandau uși, ferestre, tocuri, podele, vergele erau amânați în multe rânduri, mai ales de unchiul Gică, un om care de mic era cam neparolist. Degeaba făceau clienții gălăgie că-i apucă iarna, chiar cerând banii de avans înapoi, motivele întârzierilor erau întotdeauna tabuuri. De fapt, nici în zilele noastre nu se poate spune că meseriașii sunt corecți și punctuali. Plăcerea constantă a bunicului era ca, atunci când se întorcea
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
comandă. Împreună cu prietenii, toți „băieți de băieți”, rosteam vorbe de duh, poezii și cântece deocheate după chipul și asemănarea noastră, din creația populară orală epico-lirico narativă, „de baltă”, accesibilă doar minților limitate și juvenile: „Să moară mama” , „Mânca-ț-aș gălăgia”, „Vă sparg la rozetă”, „Băga-ț-aș sârmă-n nas”, „Marța-fâța tinerețe”, „Piei, satană”, „Papagal de benga”, „șo cara mo” sau „șo mai ti buli” îîn țigănește) sau: „Coana Mița biciclista / A căzut și și-a rupt Pitpalac într-un
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
domnul Trilă Pătrățilă (hi-hi-hi...așa-i spuneam noi) Își trimise mai Întâi burta În recunoaștere, apoi Își făcu și el apariția Însoțit de Umfla (umflata de directoare adjunctă pe care noi o bănuiam implicată Într-o relație dubioasă cu Pătrățilă), gălăgia se mai potoli. Multașteptata lor apariție deveni ținta unor glume de-a dreptul porcoase, pe care, cu unele ezitări, le-aș fi putut reproduce aici, dar consider infinit mai important să vă vorbesc despre Otilia. Așa o chema pe colega
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
prin lătrat, cotcodăcit, mugete, behăit, răget etc., excrementele și fecalele pe care le elimină, exală un miros insuportabil către vecinii din imediata apropriere sau din cartier. Deși par hilare, au existat cazuri când vecinii s-au dat în judecată din cauza gălăgiei și mirosurilor de la animalele și păsările din curte. De altfel, asemenea zgomote și mirosuri sunt produse și de unele animale de apartament(câini, pisici și nu numai), îndeosebi de către dulăii de curte Ținuți în același spațiu cu proprietarul, care generează
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
cu moartea, existând chiar unele acte preparatorii în acest sens, așa cum s-a întâmplat într-un oraș de provincie, unde un bărbat de 40 de ani a înjunghiat un copil de 12 ani care se afla în fața blocului și făcea gălăgie care l-a scos din minți pe agresor. Inundarea unui apartament de către proprietarul vecin neglijent, care a uitat robinetul deschis, poate duce la conflicte care atrag după ele răspunderea și obligația de reparare și despăgubire a victimei. La fel, reamintim
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
și au prins a sta la pândă: unul dincoace de gard și altul dincolo. Dar, tocmai când pasărea se urca pe culme, la culcare, sosea de la lucru frumosul polițai. și, de îndată ce sosea, punea-n funcțiune drăcovenia aia, de făcea o gălăgie, încât, găina, nemaiputând înnopta pe culme, zbura, ducându se cine știe pe unde. și băieții, ca și unii vulpoi, din grădină, vara, tot cu amânarea și așteptarea unui alt prilej, se alegeau. Azi, așa, mâine așa, până a venit un
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
pată de culoare, pe peretele camerei? Se ridică în picioare. Oare de ce? - se reîntrebă, după care, și mai curios, puse un taburet pe birou , scoase un briceag din buzunar și începu a scobi în locul amintit. Apoi, contactă studioul de televiziune Gălăgia Română: Alo! Veniți repede! Am depistat, la Consiliul Popular Județean, un cuib de spionaj. Dacă e periculos? E foarte periculos. și dacă suntem siguri că e? Foarte siguri. Hai! Veniți! și-o să vedeți. și o să afle și lumea. Toată omenirea
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Taci, și, nu-ți face griji, îl încurajează celălalt. Vino după mine. Încet. Cu mers lin. Fără zgomot. și mai încet. și mai fără zgomot. Să-i lăsăm, pe ăștia, să se așeze bine. și, dracii din baltă, făceau atâta gălăgie, atâta scandal, încât, celor doi mistreți lea fost frică să nu le strice planul. Dar, nu ei l-au stricat. Cu cât era mai mare halca celor din apele bălții, cu atât le părea mai bine celor doi mistreți eroi
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]