189 matches
-
Ca să nu trebuiască să moară alți doișpe gălbejiți. — Harry, tre’ să-mi dai să beau puțin, că simt tremuriciu’. Mi s-a făcut rău cînd am văzut cum Îi atîrna capu’. Așa că i-am dat să bea puțin. Și cu gălbejiții ce facem? — Vreau să-i scoatem cît mai repede. PÎnă nu Împut cabina. — Unde-i lăsĂm? — Direct pe plajă. — Întoarcem acum? — Da, sigur. Intră Încet. Am trecut ușor peste recif, pînĂ puteam vedea plaja strălucind. E destulă apă deasupra recifului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
să iau o gură. Era Îngrozitor de agitat. L-am lăsat să ia o gură, pe urmă am luat pușca cu aer comprimat. Am descuiat ușa de la cabină, am deschis-o și le-am zis: — Ieșiți. Nu s-a-ntîmplat nimic. Apoi un gălbejit și-a scos capul, l-a văzut pe Eddy cu pușca și s-a băgat la loc. — Ieșiți afară, le-am spus. Nu vă facem rău. Nimic. Doar discuții-n gălbejită, la grămadă. — Ieșiți bă afară! strigă Eddy. Doamne, Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
le-am zis: — Ieșiți. Nu s-a-ntîmplat nimic. Apoi un gălbejit și-a scos capul, l-a văzut pe Eddy cu pușca și s-a băgat la loc. — Ieșiți afară, le-am spus. Nu vă facem rău. Nimic. Doar discuții-n gălbejită, la grămadă. — Ieșiți bă afară! strigă Eddy. Doamne, Îmi dădusem seama că și-a luat sticla. — Lasă sticla aia, i-am spus, sau Îți fac vînt de pe punte. Ieșiți, le-am strigat chinezilor, sau mă apuc să trag În voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
n-aveau arme, da’ erau totuși doișpe. Mergeam cu spatele spre pupă, ținînd pușca În mînĂ, și le-am spus: — SĂriți În apă. Nu vă trece de cap. Nu se mișca nici unul. — Hai, săriți. Nici o mișcare. — Ai dracu’ de imigranți gălbejiți și mîncători de șoareci ce sînteți, săriți În apă! strigă Eddy. — Mai tacă-ți fleanca aia beată, i-am zis. — Nu Înotat, zice unul dintre gălbejiți. — Nu-i nevoie Înotat, i-am spus. Nu adînc. — Hai, săriți În apă, striga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
de cap. Nu se mișca nici unul. — Hai, săriți. Nici o mișcare. — Ai dracu’ de imigranți gălbejiți și mîncători de șoareci ce sînteți, săriți În apă! strigă Eddy. — Mai tacă-ți fleanca aia beată, i-am zis. — Nu Înotat, zice unul dintre gălbejiți. — Nu-i nevoie Înotat, i-am spus. Nu adînc. — Hai, săriți În apă, striga Eddy. — Vino aici, În față, i-am spus. Ține pușca Într-o mînĂ și cu cealaltă bagă prăjina ca să vadă cît e de adîncă. Le-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Noi unde este? — Cuba. — Țeparu’ dracu’, mi-a spus și s-a lăsat peste bord ținîndu-se de margine și apoi dîndu-și drumu-n apă. Țeparu’ dracu’, continua să spună, țeparu’ dracu’. Era furios și foarte curajos. A mai zis ceva-n gălbejită și ceilalți au Început să-și dea și ei drumu-n apă. — Bine, i-am spus lui Eddy. Acu’ ridică ancora. În timp ce ieșeam În larg, luna Începuse să se ridice și se vedeau capetele gălbejiților care mergeau spre mal, strălucirea plajei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
curajos. A mai zis ceva-n gălbejită și ceilalți au Început să-și dea și ei drumu-n apă. — Bine, i-am spus lui Eddy. Acu’ ridică ancora. În timp ce ieșeam În larg, luna Începuse să se ridice și se vedeau capetele gălbejiților care mergeau spre mal, strălucirea plajei și tufele din spate. Trecuserăm de recif cînd m-am mai uitat o dată-n spate la plajă și la munții care Începuseră și ei să se vadă - apoi am stabilit cursul spre Key West
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
a inventat o așa băutură ca să te facă pe tine de treabă, i-am spus. Da’ nu-mi mai făceam griji În privința lui, pentru că - cine să-l creadă? Domnul Sing n-o să facă vreo plîngere, asta era clar. Și nici gălbejiții. CÎt despre puștiu’ care vîslise, eram sigur că n-o să facă nimic. Eddy o să trăncănească probabil, mai devreme sau mai tîrziu, da’ cine stă s-asculte un bețiv? Spune, cine-ar putea dovedi ceva? Sigur, mult mai multe discuții aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
domnișorului. — Da’ chiar că-i un om atent, spuse bucătarul după ce-și șterse buzele. — Tatăl tînĂrului domnișor este campion mondial. — La ce? — La băut. Este foarte drăguț din partea lui. Cum ai mîncat aseară? — Am mîncat cu echipa aia de gălbejiți. — SÎnt Încă toți? — Da, din Chicago pînĂ În Detroit. Mai nou le zicem Eschimoșii Albi. — Ei, spuse bucătarul, există un locșor pentru fiecare. Apoi sparse două ouă pe buza tigăii: Ce zice fiul campionului de niște ouă cu șuncă? — Mulțumesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
SÎnteți o bomboană, spuse George. Întotdeauna o plăcere să vă Întîlnesc. — Mergeți cu bine. Lackwannius vă cheamă. — SÎnt mort după fata aia, spuse George. De-i atingi un fir de păr... — Vedeți-vă de drum acum. Altfel băieții Ăia mai gălbejiți o să pună mîna pe voi. A fost o plăcere, domnule, cu adevărat o plăcere. — Și acum mergeți În pace. — SĂ ne mai Îndreptăm o singură dată asupra atenției. Bucătarul Își linse buzele: — Dumnezeu să-l aibă-n grabă pe musafirul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Trebuie să-mi găsiți pe hoți din fundul pământului, altminteri e foc mare, că voi trebuie să-i știți de n-oți fi cumva chiar voi... Iacob Mitruțoiu, cel mai bătrân și gârbovit puțin, cu urmele degetelor plutonierului pe obrajii gălbejiți, se jură că el n-a fost de serviciu în noaptea aceea și a dormit acasă cu copiii, precum pot mărturisi toți vecinii lui și tot satul. Ceilalți doi se scuzară că ei au avut poruncă de la boier să păzească
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
nucă, numa atâta am luat, cât să-mi mint foamea. Și p-ormă întorc capu, că și aud chiar lângă mine, pe mozaicu dân bucătărie, pași. Uite-o ce pleoștită vine de la telefon și cu coada-ntre picioare ! Și ce gălbejită e, și slaaabă, de poți să-i numeri oasele ! Și păru - două-trei fire-n cap, și dinții de cal... Când te uiți la ea, parcă-i dracu. Uite-o ce pleoștită e, păi Dumnezeu nu bate cu bățu, vezi că
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
lăsasem să se boiască ! Și-a venit cu ele-n brațe și mi le-a trântit ! Dac-am văzut-o că e cu fundu-n sus, nu i-am mai zis nimic. Dacă turnase atâta pudră pe ea, nu mai era gălbejită, da parcă era unu d-ăla dă la circ ! August-Prostu !... Gâtu, uite-așa îi atârna, sprâncene nu mai avea... Și iar merge la oglindă, și dă-i și dă-i cu vopsitu ! La urmă-ncepe să se strâmbe-n oglindă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
la șirete, nici de asta nu mai e în stare singur ! Așa că io una am sport destul ! Altele n-oi avea, da de sport nu duc lipsă !... Și mai dă-te dracu cu aiurelile tale ! Că nu vezi cum arăți, gălbejită, și numa piele pe os, cu cosmeticile și cu distracțiile tale ! Mai dă te dracu, și lasă hodorogu ăla de ceas și du-te sus și adă banii ! Adă banii, că-mi vine-un leșin de la lingurea și văz negru
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
m-apropiu de casa asta și s-o văz în halu-n care e, și cu chioșcu dărăpănat, și cu păru ăla uscat, de l-a umplut omizile, și cojită p-afară, și s-o văz și pe Ivona asta, slabă și gălbejită și numa oase nșirate, că parcă nu știu ce-mi vine... Parcă nu știu ce-mi vine, c-abia mă țiu să nu mă pornesc, că nici nu știi cum trece vremea și toate se duce, și nu mai rămâne
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
gura, te forțezi, strigi, dar niciun sunet nu îți iese din gură, funda grea, neagră, de catifea îți apasă creștetul, agrafele ascuțite îți pătrund adânc în pielea capului, în creieri, Niki ! Niki ! Dar niciun sunet nu se aude, o fetiță gălbejită, cu nasul prea lung, cu picioare prea lungi, stă pe bancheta unei trăsuri și peste ea se varsă toată plictiseala unei duminici... Lasă, mai stai ! închide ochii la loc și mai stai, că ai destulă vreme ! Eee, Ivona, Ivona ! Mânca
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
până la moșica Mari, de la căpitanul de intendență cu nevasta ușurică, până la casa de marmoră a făinarului Razu, Lică nu ducea lipsă de aprovizionare. Sia văzuse ultima oară pe Lică în ziua când venise să-i povestească întîlnirea lui cu domnul gălbejit, care conducea un dog-cart, înhămat cu un murg strașnic și, alături de demnul galben, ședea o cuconiță oacheșă ce-1 mâncase cu ochii ei aprinși. Sia ascultase întîmplarea cu un fel de pică pentru cunoștinți și aventuri așa de însemnate și
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Întorc tot pe jos și trebuie să meargă o bucată bună de drum și ajung la o casă veche, foarte veche, de lemn și cu pereți de chirpici... Julius se trezi văzînd căsoaiele vechi din Miraflores cu ziduri Înalte și gălbejite, cu grilaj de lemn maro și trotuare Înguste cu dale roșcate, Întotdeauna strălucitoare și alunecoase fiindcă au fost spălate chiar atunci, cu cîteva dale lipsă și ceva mai Încolo cîteva trepte, o mică terasă cu ghivece de flori din scîndurele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
vitrinele magazinelor de confecții, trecînd pe sub ciorchinii de lumină albă, dură, trecînd prin fața a sute de magazine Întunecate, oprindu-sc În cele din urmă Într-o bodegă mică să trăncănească și să flecărească alene, să-și vîre botul, buzele și fălcile gălbejite În adîncurile pătate ale unei cești de cafea sau să-și poarte mai departe scrumul cenușiu al timpului fără a rosti nici un cuvînt. Amintirea chipurilor lor și a pașilor fără odihnă În noapte - imagine bine cunoscută și firească pe atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
omului pe care-l vezi de o mie de ori Într-o zi pe străzile orașului și pe care nu ți-l amintești mai tîrziu. Acest chip, care, Într-adevăr, chiar și atunci cînd era În viață, purta o culoare gălbejită, bolnăvicioasă pe obrajii fleșcăiți, ușor buhăiți, avea uscăciunea tipic irlandeză - a irlandezului de la oraș -, buzele subțiri, supte, ușor lăsate În jos, arborînd o expresie de degajară ascunsă, de umor corupt și tainic. Chipul acela era În același timp mohorît, jenat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
uimit: — Ce-a pățit? A chemat cineva o ambulanță? Din cercul de privitori tăcuți, aflați acolo, nu-i răspunse nimeni, dar, Într-o clipă, un taximetrist, un bărbat cu trăsături aspre și brutale trădînd viața de noapte, cu pielea smeadă, gălbejită, ciupită de vărsat, cu părul și ochii negri, purtînd o șapcă, o scurtă de piele și un pulover gros de lînă neagră - se Întoarse - și, făcînd un semn disprețuitor cu capul spre băiat, fără a-l privi, Începu să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
intră În vorbă cu unul dintre ei. Polițistul era tînăr, avea gîtul vînjos și fața negricioasă. Vorbea calm, În colțul gurii, cu cel care-i punea Întrebări și care-și făcea Însemnări Într-un carnețel negru. Acesta avea o față gălbejită și fleșcăită, ochi obosiți și o gușă fleșcăită sub bărbie. Cei care rămăseseră pe loc și gustaseră cu lăcomie pînă la ultima picătură savoarea conversației stăteau acum tăcuți, privind neîncetat mortul cu un sentiment de proprietate, aproape fizic, sumbru, nesătul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
hainele lui vechi și ponosite fîlfîiau, iar obrajii galben-cenușii tremurau la fiecare pas al brancardierilor. Marginile gulerului desfăcut se legănau rigid În mers, iar cămașa albă, soioasă, puțin desfăcută lăsa să se vadă o parte din pieptul mort, osos și gălbejit; pălăria cafenie, veche și uzată Îi căzuse atît de mult pe față, Încît i se sprijinea pe nas, iar aceasta, Împreună cu zîmbetul vag și supt ce-i stăruia pe buze, accentuau asemănarea grotescă și oribilă cu un om beat. Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
că venise. Își dădu seama imediat că femeia care-l privea cu ochi neîncrezători era aceeași cu femeia care-i făcuse semn cu mîna de atîtea ori. Dar chipul ei era aspru, slab și colțuros; pielea Îi atîrna În pungi gălbejite, iar ochii ei mici Îl priveau bănuitor, plini de o Îndoială sfioasă și neliniștită. Căldura, afecțiunea și libertatea curajoasă pe care le găsise În gestul ei dispăruseră În clipa cînd o văzu și-i auzi glasul neprimitor. Iar acum propriul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
fi părut și-atunci că lucrurile stăteau destul de rău. Dar nici nu știi tu, dragul mamei, nici nu-ți dai seama. Nu l-ai văzut niciodată!... mi-a spus mie negrul din Radiker... Ții minte, negrul ăla voinic, cu fața gălbejită și ciupită de vărsat... mi-a spus, bagă bine de seamă, că l-a văzut stînd la bar și bînd patru litri de rachiu de secară pe nerăsuflate. „Sigur că da“ - i-am zis lui Ambrose Radiker - „și tu l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]