197 matches
-
anul XIII, Serie 128 nouă, apare bisăptămânal și a ajuns la nr.737/2 9 septembrie - 3 octombrie 2003. „Exprimă‐ te liber prin... Păreri tutovene” invită publicația care se tipărește la S.C. Odeon S.R. L. și are ca director pe Aurel Găvan, editorialist ‐ Constantin Teodorescu, redactor coordonator - Laurențiu Chiriac. Dispune de un larg colectiv de redacție - redactori și colaboratori: Nicolae Mitulescu, Petruța Chiriac, Teodor Pracsiu, Mioara Popa, Valentin Negre, Corneliu Filipescu, Ioan Puflea, Gheorghe Catană, Corneliu Florența, Nicu Botezatu, Neculai Artene, Gheorghe
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
trei ani de apariție în revistă au semnat George Tutoveanu, George Pallady, Sylvia Pan, Virgil Duiculescu, George Ponetti (care un timp a fost și secretar de redacție), Zoe G. Frasin, G.M. Vlădescu, Toma Chiricuță, Ion Palodă, Victor Ion Popa, Const. Găvan, Grigore Veja, Traian Condoiu, D. Nanu, I. Valerian, Ciprian Doicescu, Const. Crișan, Iuliu și Virgil Nițulescu, G. Tașcă, Pamfil Șeicaru, Tud or Pamfile, C.Z. Buzdugan, V. Voiculescu, Aron Cotruș, George Ba covia. Nu trebuie omiși nici mai tinerii George
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
apoi de 3 ori pe 35 săptămână, apoi 14 ore zilnic și obținerea Licenței 001/ TV/ 1993, era stimularea publică ! Tineretul și o parte dintre intelectualii orașului Vaslui și din județ (mai ales din Bârlad, Constantin Nițuc și primarul Aurel Găvan) s-au năpustit să-și vadă nu numai figurile ci și aspirațiile, problemele, realizările reflectate pe micul ecran. La prima selecție pentru tiptop mini-top a copiilor de la grădinițe, au fost numai concurenți, 304 copii. Dar și participarea afectivă cu tătici
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
și Radio Vaslui, în mod deosebit pentru conducerea acestuia. E un important act de cultură; prezență activă în viața cetățenilor bârlădeni. Succes în activitatea pe care o desfășurați. Așteptăm realizarea unor emisiuni speciale pentru Bârlad". Primarul municipiului Bârlad Ec. Aurel Găvan (TELERADIO EVENIMENT, Anul I, Nr.1, ianuarie 1994) I-am avut invitați pe toți marii sportivi, toți politicienii, toți ambasadorii care au trecut pe la Vaslui. Duminică 20 august 2000, TV.Vaslui și Unison Radio Vaslui am fost onorați în direct
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
fără riscul de a fi pedepsit, au, așadar, ceva din Gorgo, și-au păstrat până și măștile de erinii. Cu chipul lui înspăimântător, Oedip nu amintește și el de Gorgo? Căci nu e doar un om cu ochii scoși, cu găvanele însângerate, un om cufundat pe vecie în întuneric, ci și un om ce rătăcește prin locuri neumblate, prin pustietăți în tovărășia Antigonei și care evocă el însuși aceste cutreierări dramatice în dialogul cu Ismena. Mai trăiește oare sau e doar
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
de cadmiu și cinabru. Vulcanul Își sângera lava până la marginea câmpului de bătaie, ca un Olimp indiferent la râvna furnicuțelor cu lănci ridicate care se Înfruntau la poalele lui, și era brăzdat acum de linii deschise În evantai, creste și găvane ce păreau să pună la respect haosul doar aparent al lavei roșiatice - mai portocalie și mai cinabrie - care izvora, nesfârșită, ca o spermă gata să insemineze cu spaimă Întreg pământul. Când, la sfârșit, a lăsat deoparte penelurile și s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
să terminăm odată cu asta, a spus În șoaptă. Markovic n-a dat vreun semn că l-ar fi auzit. Stinsese țigara, și acum aprindea alta. Flacăra brichetei Îi dădea croatului un aer gălbejit. Îi Înfunda obrajii și Întărea umbra din găvanele ochilor, În spatele ochelarilor. - De ce ai fotografiat-o pe femeia moartă? Altă enervare, a fost primul sentiment al lui Faulques, auzindu-l. O furie temperată i-a trecut prin vene, ca un puls suplimentar. Era a doua oară când Markovic Îi
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
corabia/ atâta vreme priponită în mal." Avem un legământ cu dreptatea și libertatea apărată cu tărie de-a lungul istoriei, de aceea îi înfierează pe trădători: "Să ardă carnea coaptă ca o bubă/ li se usucă ochii/ Ca stropii din găvane vara/ și sufletul se-mpute până seara" (blestemul ne trimite la Arghezi). Virgil Teodorescu se poate spune că reprezintă "gestul demitizator, al discreției și al sincerității". Limbajul lui este simplu, direct, dar încărcat cu imagini, nu arareori la modul ludic
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
nu te speli cu apă rece pe cap, căci faci lindini. Lingură Lingura să nu ți-o schimbi la mîncare, că nu te mai saturi. Cînd uiți lingura sara în oală, noaptea nu poți dormi. Să nu ții lingura de găvan*, că-ți crește bîrdanul*. Cine face roșață în nas să se atingă cu coada lingurii încălzite, că-i trece. Cînd cineva mănîncă la masă cu două sau trei linguri din nebăgare de seamă, atîtea neveste o să aibă. Cînd mănînci cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din nebăgare de seamă, atîtea neveste o să aibă. Cînd mănînci cu lingura din strachină, nu o pune răzemată pe strachină, căci se urcă calicia în strachină și, mîncînd-o, nu mai poți scăpa de dînsa. Să nu lovești pe nimeni cu găvanul lingurii, că-i crește bîrdanul. Linți Cînd dau femeile la porci mîncare din poală, atunci carnea are să facă linți*. Grăunțe din sită nu se dau la porci, că fac carnea cu linți. Liturghie Cînd cineva doarme în timpul liturghiei, în timpul som
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
gunoi ars fur - hoț furcă - par de susținere, iadeșul găinii fuștei - fușcel, furcel, vergea trecută printre firele de urzeală G gaie - șorecar, pasăre care vestește ploaia galiță - pasăre de curte garoi - pasăre gavăt - lup găoace - coajă de ceapă gătej - vreasc găvan - partea scobită a lingurii găzar - vînzător de petrol lampant ghilit - albitul pînzei ghioc - coajă de ou ghizd(ea) - lada de deasupra fîntînii gîci (a) - a descoperi gîlci - inflamație a ganglionilor gîtului gîrlă - cută, pliu gîtlan - gîtlej glistir - clistir goană - vînătoare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Vineți. Și anume: Mi lea din Bărăști și Stan din Spineni. Actul este scris de Vlaico, martor și scriitor în același timp, „cu zisa și învățătura“ părinților. Cel de-al doilea act poartă iscălitura a opt martori. Primii trei - Lazăr Găvan, Radu Găvan și Cârstea Găvan - sunt frații socru lui mic, ceilalți sunt trei vecini din sat - Radu Corcodel, Radu Trocariu și Dumitru Găvan. Străini de sat sunt numai Stan Pupăză din Vineți și diaconul Dumitru Lupu din Vața. Și într-
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
anume: Mi lea din Bărăști și Stan din Spineni. Actul este scris de Vlaico, martor și scriitor în același timp, „cu zisa și învățătura“ părinților. Cel de-al doilea act poartă iscălitura a opt martori. Primii trei - Lazăr Găvan, Radu Găvan și Cârstea Găvan - sunt frații socru lui mic, ceilalți sunt trei vecini din sat - Radu Corcodel, Radu Trocariu și Dumitru Găvan. Străini de sat sunt numai Stan Pupăză din Vineți și diaconul Dumitru Lupu din Vața. Și într-un caz
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
din Bărăști și Stan din Spineni. Actul este scris de Vlaico, martor și scriitor în același timp, „cu zisa și învățătura“ părinților. Cel de-al doilea act poartă iscălitura a opt martori. Primii trei - Lazăr Găvan, Radu Găvan și Cârstea Găvan - sunt frații socru lui mic, ceilalți sunt trei vecini din sat - Radu Corcodel, Radu Trocariu și Dumitru Găvan. Străini de sat sunt numai Stan Pupăză din Vineți și diaconul Dumitru Lupu din Vața. Și într-un caz, și în celălalt
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
zisa și învățătura“ părinților. Cel de-al doilea act poartă iscălitura a opt martori. Primii trei - Lazăr Găvan, Radu Găvan și Cârstea Găvan - sunt frații socru lui mic, ceilalți sunt trei vecini din sat - Radu Corcodel, Radu Trocariu și Dumitru Găvan. Străini de sat sunt numai Stan Pupăză din Vineți și diaconul Dumitru Lupu din Vața. Și într-un caz, și în celălalt, părinții își pun numele în document, în calitate de emitenți ai actului. Astfel, tatăl Dumitrei „semnează“: „Eu, Mihai Belu ot
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
poezie în franceză, "Berceuse d'amour", al cărui macabru decadent este ilustrat convingător de N. Vermont, aproape în stilul lui Félicien Rops, accentul cinic-satiric al acestuia fiind prezent într-un detaliu, moartea poartă ochelari care lasă, însă, să se vadă găvanele craniului. "Puis sur mes pauvres yeux lassés, / Tout las, tout brûlants de baiser, / Sphynx! Aux yeux tristes de pervenche, / Tu passeras ta main très blanche...// Si mes pleurs montent jusqu'à toi, / Ne dis jamais: Pleurer?... pourquoi?"/Veux-tu savoir ce
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nu mai exiști, corpul tău se află în cavou după acest noian de ani, oasele tale sunt învelite într-un costum, cu cravată, cu pantofi, cu păr cârlionțat și lung și îngălbenit de umezeală, cu ochii mâncați de întuneric, în găvanele craniului, cu oasele toate întregi, chiar dacă carnea ta e plecată în țărână, în lada aceea de stejar masiv, da, te închipui așa, te închipui cu fața trasă ceva mai mult, dar încă nu intrată cu totul în oasele craniului, dar
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Balcani și or să urce Cantacuzinii în scaun, acum văz... O tuse uscată înecă ultimele vorbe ale spătarului. Tușea în chinte prelungite, aplecându-se în față fără să poată respira; se învinețise la față și ochii i se holbaseră în găvanele lor. Marele stolnic deschise grăbit ușa bibliotecii și țipă slugilor să-l cheme pe doftorul neamț care sta la Afumați. Până să vină doftorul, spătarul Mihai se liniști. Palid la față, întors cu spatele spre odaie, își sprijinise capul de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de la Snagov la schit la Oncești și de la Oncești la Hurezi a tot mers dobitocul și știe potecile. — La Snagov? Prințul întoarse capul și-l privi pe ieromonah, i se păru deodată că fața lui trasă cu ochii ascunși în găvanele lor, cu sprâncenele urmând subțire arcada, cu barba albă, rară, s-a desprins din fresca de pe zidul pronaosului bisericii mânăstirii. Gherasim, și el, se uita la prinț și, pe fața care prin slăbiciunea ei dădea impresia că este construită doar
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
care se bălăcea vara, în care învățase să înoate. Aflase mai târziu că de fapt îi zicea ,,Ciorna”, denumire care suferise o pronunțată influență rusescă. Pe malul stâng al apei, printre sălcii umbroase, mori pentru măcinat porumbul și pive cu găvane mari din lemn, erau purtate de apă. Unele încă în stare bună, erau văruite sau vopsite în culori vii, altele stăteau să se dărâme, parcă la prima suflare mai puternică de vânt. Bocănitul lor se auzea până departe și, dacă
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
vale și ne pierde urma! șopti bătrănul; A ieșit luna. Au pătruns în inima pădurii, ca la o zi de mers, cu ocolișuri, urcând și coborând dâmburi și poteci încâlcite în liniștea și pustietatea pădurii. Adânc, sub ei se scobea găvanul unei văi cu pereți prăpăstioși înecați de pădure. Totul mirosea frumos, a mintă sălbatică și a iarbă verde crudă. Ceva îi spunea bătrânului că acolo este esențialul... Îl simțea în nervi și în mușchii încordați până la plesnire, ca el însuși
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
prin farmec, muzică: dulce-tânguitoare. Zîmbea fardat. O imagine care mi-a rămas. Curând după semnalul de încetare a alarmei am ajuns cu tramvaiul la o altă gară. Din nou, șiruri de case incendiate ardeau cu flăcări mari ce ieșeau prin găvanele ferestrelor. Iarăși fațade în ruine, străzi întregi care, în precedentele nopți de bombardament, arseseră până-n temelii. În depărtare, o hală de fabrică incandescentă, ca și când în interior ar fi fost luminată ca de sărbătoare. În zorii zilei, trenul spre Dresda era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
neîmblânzire în el, de parcă întreaga viață n-ar fi făcut altceva decât să se împotrivească lumii și i-ar fi fost nefirească și de neînțeles o altă atitudine. Drept și dârz și tăcut, cuprins de o tristețe înfiptă adânc în găvanele ochilor. Împins dintr-odată de noutatea agresivă într-un teritoriu neștiut și în care nu știa să se apere. Dar incapabil să cedeze lupta și să se retragă înfrânt și să-și spună: până aici n-am știut ce vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
prezente efectele bombardamentelor. În jur, nici un obiectiv militar. Cratere proaspăt astupate, punctează grădinile și curțile oamenilor. Fațada unei case fără acoperiș este toată tăiată de urmele schijelor. Fantomatice, găurile negre ale ferestrelor se ivesc din tencuiala arsă a zidurilor asemeni găvanelor negre dintr-o hârcă. Vede fântâna, găleata pusă pe ghizdul de beton. Grădina cu araci, roșiile coapte, un măr împovărat de fructe pe care nu are cine să le mai culeagă. Modesta agoniseală a unor oameni obișnuiți, adunată în ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
cu victimele foametei. Perioadă în care pierduse pe mama și fratele lui mai mic. Avea pe atunci paisprezece ani și chipurile celor doi morți, întinși pe masă se imprimaseră adânc în memoria lui. Fețele măcinate de boli și lipsuri aveau găvanele ochilor ca niște gropi uriașe, iar de sub pielea uscată și căzută se puteau vedea la fel de bine ca și pe o planșă anatomică oasele lipsite de orice urmă a cărnii. Și asta din cauza sabotorilor și chiaburilor care au furat din munca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]