150 matches
-
strângeau pantofii cu boturi ascuțite, pe care-i purtau numai la zile mari, și li se făcea iar sete. Se uitau pe furiș la neveste, ei le băteau, ei le iubeau! Treceau Grivița, ținîndu-se de mână, cu copiii alături, privind galantarele negustorilor. Ocoleau halta trenurilor și mergeau în alte 318 cartiere, la nași sau la fini. Îi apuca noaptea de vorbă. Hainele se mototoleau de căldură pe ei, se desfăceau la gât încinși de zăpușeală și porneau înapoi. Lunea se sculau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
caracteristic, discuta cu ministrul Angliei despre vânătoarea urșilor, dând informații de un interes acut pentru excelența-sa. Ba mai mult, la recepție relua temele din cârciumă, traducând ministrului Franței înjurăturile românești "Parastasul mă-ti", "Vedea-te-aș la morgă-n galantar", " Să i-o spui lui mutu", strângând cerc în jurul său. Prostul, cu sau fără știință, era un diplomat eminent. Hangerliu suferea de două complexe, de cel de inferioritate și de cel de superioritate, simultan. Se simțea inferior oricărui om din
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
niciodată „de” vacă, nici telemeaua „de” bivoliță. Există doar „carne vacă” sau „carne porc”, respectiv „telemea bivoliță”. Ceea ce mai merge. În schimb, „brânză vacă” sună ca o insultă. Ce vacă și brânza asta...! „Os porc”! Ce porc e osul din galantar! De la inscripțiile scrise stângaci cu carioca, afișate pe rafturi și în frigidere, prepozițiofagia se extinde la etichete tipărite, ambalaje, instrucțiuni de folosire și va ajunge poate la legile din Senat și Cameră. Apoi se va întoarce fioroasă asupra limbii și
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
asta ca pe timpul lui Adam și Eva, cu o frunză bine plasată la locul potrivit. Bani avea, așa că a comandat cea mai la modă frunză existentă pe piața de profil tocmai în țara spaniolilor care au ales-o urgent din galantarul internetului la modica sumă de aproape un milion de euroi. Și ce dacă frunza asta o mai purtau și alții de prin lumea mare, aceia nu cunoșteau chichirezul frunzei Elenei de România ot Pleșcoi, pe când a lor costa șaptezeci și cinci de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
făcut de râstc "Gargantua făcut de râs" În mod evident, acest epicurism gargantuesc nu mai este la modă, el și-a pierdut prestigiul, minat de normele sanitare și estetice ale vremurilor noastre. Oamenii nu mai fac chiolhanuri, ci țin regim. Galantarele supermagazinelor sunt încărcate cu alimente „bio”, cu produse degresate, „probiotice” și alte asemenea alimente considerate benefice pentru sănătate. Cât despre tradiționalele mese interminabile de duminică, ele ne provoacă oroare. Mâncatul pe săturate, cheful au încetat a mai fi o pasiune
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
maieuri, ciorapi, cămăși, pantofi, apă minerală, aparate de radio, hârtie de scris, cărți, caiete, ceasuri, struguri, ceapă, lame de ras, cremă de ghete, scobitori, cerneală, covoare, creioane, muștar. Dacă mai dura mult nu ar mai fi rămas de cumpărat în galantare decât o singură marfă (să ne înecăm cu ea, ar fi fost o moarte colectivă meritată!), pungi cu creveți vietnamezi ori poate nici asta! Spuneam "dana, eu nu mai rezist..." "Și ce faci, remarca ea rațională, poți tu de unul
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/8582_a_9907]
-
rândul românilor și armenilor, între ei existând numeroase legături de rudenie. În general, negustorii români își aduceau marfa de băcănie din Galați, iar cei armeni din Brașov. Singurul magazin cu produse de lux era cel deținut de Vasile Șandru zis Galantarul, care-și procura marfa de la Paris. Tot în această perioadă, românii, alături de unguri, dețineau majoritatea și în domeniul meseriilor, dintre care cele mai practicate erau cele de zidari, stoleri (tâmplari), cizmari, bărbieri, blănari ș.a. Fierarii proveneau în special din rândul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Sachi Moscovici, Iosif Nahmansohn, Iancu Rabinovici, Avram Rappaport, Noe Schapira, I. Schnapic, I. Bernstein, F. Moscovici, Zalman Schwab, Debora Zilbernstein, Gh. Mihail (strada Căsăpiiloră, Iosef Moisescu (strada Căsăpiiloră; mari ateliere de fierărie (5) - Blank L. D.prin frații Andriescu, Sigmund Galantar, David Goldenberg, I. Bernard, F. Klein; ateliere de sticlărie (3) - Isac Beinglas, Moise Beinglas, Moise Zilberstein. Harta etnică a comerțului local a rămas neschimbată până la instaurarea regimului dictatorial condus de Ion Antonescu. La sfârșitul perioadei interbelice, conform datelor din raportul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și pe afară cu prieteni de-ai mei, iar în casă se încinsese o petrecere, pe cinste. Eu am stat cuminte pe ici, pe colea, dar cu ochii la ceva argintiu, strălucitor, care era pe perete, într-un fel de galantar, cum se agățau pe atunci vasele, cănile, cănițele și capacele de la oale. Acel ceva mă obseda. Pe masă erau toate bunătățile. Nu doream cafelele aromate, nici paharele cu vin, nici dansul lor, nici prăjiturile minunate cu care coana Paulina mă
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
capacele de la oale. Acel ceva mă obseda. Pe masă erau toate bunătățile. Nu doream cafelele aromate, nici paharele cu vin, nici dansul lor, nici prăjiturile minunate cu care coana Paulina mă îmbia mereu. Eu nu dorem decât acel ceva din galantar. La plecare i-am spus mamei: - Mamă, vreau aceea!Ce? - Aceea. Coana Paulina, foarte atentă tot timpul, m-a întrebat și ea: - Ce dorești, puiule? - Vreau aceea! și arătai cu mânuța spre galantar. Și ce credeți că era? Un spălător
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Eu nu dorem decât acel ceva din galantar. La plecare i-am spus mamei: - Mamă, vreau aceea!Ce? - Aceea. Coana Paulina, foarte atentă tot timpul, m-a întrebat și ea: - Ce dorești, puiule? - Vreau aceea! și arătai cu mânuța spre galantar. Și ce credeți că era? Un spălător de sârmă! Mie mi se păruse că era o prăjitură deosebită, pe care nu vor să mi-o dea. Mama a luat spălătorul acela, mi l-a pus în mânuță și atunci, probabil
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
În tot ce e dezgustător În ea - paloare, poziții contorsionate și expunere de carne -, nu am reacționat mai mult ca atunci când aș fi privit În vitrina măcelarului meu „german“, doar că acesta din urmă avea mai multă carne etalată În galantar. Uneori eram surprins de indiferența mea totală la vederea celor Înjughiați, Înecați, accidentați, Împușcați, arși sau omorâți În bătaie, deși știam prea bine de unde venea această insensibilitate. După ce văzusem atâta moarte pe frontul turcesc și cât timp lucrasem la Kripo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
pe care familia și-l permitea când se mai calmau lucrurile în branșa construcțiilor; treceam prin ea în pantaloni de piele și ghete îmblănite, simțind încă pe față o arsură ușoară de soare și vânt. În amurgul timpuriu, lumina din galantarele magazinelor de sport, ale cofetăriilor, ale buticurilor cu bijuterii sau suvenire cădea pe carosabil, unde tălpile săniilor cu cai trasau dâre paralele. Și ferestrele de la Grand Hotel se umpleau de o lumină albastră, care îți permitea să distingi slabele contururi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
dispute referitoare la valabilitatea acestei maxime, vă spun că eu Însumi i-am sugerat lui Ricardo că era necesar și, chiar mai mult, convenabil, să pună capăt suferinței imediate și să caute Îmbărbătarea În generoasele izvoare ale trecutului, arsenalul și galantarul oricărui vlăstar. I-am sugerat să retrăiască orice mică aventură carnală anterioară sacrei apariții a Pumitei. Zis și făcut: s-a pus pe treabă. Cât ai clipi din ochi, Ricardo al nostru, reîntors la viață și jovial, călărea ascensorul de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
capul de bord. — Un an nou fericit, macaronarule. *** La Ohrbach’s era Înghesuială mare. Clienții forfoteau printre rafturi și tejghelele cu haine. Bud urcă pînă la al treilea nivel, un loc ideal pentru hoții din magazine: bijuterii și băuturi fine. Galantare pline cu ceasuri. Cozi de cîte treizeci de persoane la case. Bud cercetă cu privirea bărbații blonzi. Pe lîngă el treceau o mulțime de neveste și copii. Apoi o străfulgerare - un tip blond, Într-o haină de piele Întoarsă, strecurîndu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
foc - Duke și Mal. Mal voia bani, pen’ că-l știa pe omul din poteră. Dă-mi-l pe Dudley. Spune că Dudley Smith a fost partenerul tău. Vincennes se lăsă pe vine. Restaurantul bubuia: milioane de glasuri. SÎnge pe galantar. Ed se gîndi la David Mertens. O străfulgerare - școala de la studiourile Dieterling, la un kilometru jumate de casa lui Billy D. — Abe nu-ți mai poate face rău. Kikey Începu să se Înece. — Abe... — Ba Încă poate, ba poate... Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
de care am fi tentați să credem că literatura nu beneficiază niciodată. Ba da. Sigur că scopul festivalului e întîlnirea, popularizarea, nicidecum prilejul de-a-ți pune la punct, la preț redus, zestrea de cărți pentru un sezon. Pentru asta există "galantarele" din fața librăriilor, în care ediții vechi de vreo doi ani se vînd și la o treime din prețul lor inițial. De fapt, conceptul german de anticariat în librărie - Mayersche, ca și Thalia, are și așa ceva - înseamnă mai mult o strategie
Vedere din Köln by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8690_a_10015]
-
lor groase, ca niște mânere), andrelele (nu vă puteți imagina ce se făcea cu ele, în afară de tricotat), „burleții“ (niște suluri umplute cu cârpe și cusute, care se îndesau iarna între geamuri, să blocheze curentul). Cineva ștersese din memorie și de pe galantare tenișii chinezești (albi, cu talpa verde, optimistă, făcuți să dureze o viață) și „pâslarii“ (niște papuci maro-cadrilați în formă de gheată, închiși cu capse negre de plastic; purta și bunicu’ Vitalian o pereche). Se pierduseră pe drum „sufertașele“ (întrebați-vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ca-n „Lacto-Bar“. Un gest, o simplă atingere a degetelor, și farfuriile aterizau pe pardoseală, în zgomot de frișcă și lingurițe; le însoțeau paharele înalte și groase, umplute cu lichide roz sau verzui acidulate. Și, oricum, apăruseră cafenelele și ciocolateriile. Galantarele nu te ispiteau, deși păreau să colcăie de viață. În vitrina lor rece și alburie, tremurau niște creaturi ciudate: „negrese“ la pachet (cum or fi încăput înăuntru?); „Diplomat“ (o ruladă grețoasă, mustind de sirop); „cremșnit“ (numele îmi inspira o insectă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
el, ieșise pesemne cât stătusem eu cu spatele la fereastră, de vorbă cu inginerul. Doar mirosul de tutun și prună, încă persistent, îmi amintea că fusese acolo. În drumul spre ieșire, tipul devorase probabil toate prăjiturile, pentru că nu mai găseai una în galantar: cineva comandase până și nesuferitul de tort Sacher sau îl căraseră ospătarii jos cu ei, în subsol. Procedeul nu părea nou, și nici neobișnuit. Auzisem de la noi că, din când în când, dacă vroiai să faci niște prăjituri vechi să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cofetarilor ieșeni: Tufli-ul interbelic, dărâmat după război. Ne-am oprit acolo de curiozitate: reclamele din ziare anunțau că noul Tufli prepară niște prăjituri unice în țară, făcute după rețetele originale ale cofetăriei de odinioară. Așa că ne-am dus spre galantar, ne-am uitat la numele absolut banale ale prăjiturilor de după sticlă, ne-am oprit o clipă, nedumeriți, după care Alina a întrebat, senină și cuminte, care sunt prăjiturile acelea à la Tufli - fiindcă noi de fapt asta voiam: să gustăm
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
chiar dacă sînt importate în stare de materie primă, destinată a fi prelucrata după sosirea în țară în care se ține expoziția, 2. Instrumentele, materialul de transport pentru lucrările expoziției, 3. Obiectele ce servesc decorării interioare și exterioare a localurilor, standurilor, galantarelor expozanților, 4. Obiectele ce servesc decorării și mobilării localurilor afectate comisarilor sau delegaților țărilor participante, precum și articolele de birou destinate uzului lor, 5. Obiectele și produsele întrebuințate la instalările și la funcționarea mașinilor sau aparatelor expuse, 6. Mostrele necesare juriului
CONVENŢIE din 22 noiembrie 1928 privind expoziţiile internaţionale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140128_a_141457]
-
Și ninge în orașul mare/ E noaptea plină de orgii,/ Iar prin saloane aurii/ S-aud orcherstre, și fanfare.// Femei nocturne, singurele/ La colț de stradă se ațin,/ Desfrîu de bere și de vin/ Prin berării, și cafenele.// De orbitoare galantare/ De diamant, și de rubin.../ Și de averi orașu-i plin,/ Și ninge în orașul mare!...”4 ) în proză lucrurile sînt spuse ceva mai net: „Pentru cincizeci de bani o femeie din bordei bate-n geam...Vrea iubire...” („Pe maidan”). Vorbele
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
voi găsi” - „Vae soli” - o carte rară, legată în pînză sau în piele), „clavir”, „draperie”, „fondante” („Lîngă pat, pe o măsuță, cîteva cărți, un caiet gros (album-n. m.) o cutie cu fondante și țigări fine” -„Dintr-un text comun”), „galantar” („De orbitoare galantare/De diamant, și de rubin” - „Și ninge...”), „perdea” („De la fereastra ninsă, cu finele perdele” - „Dormitînd”), „pianole”, „pudră”, „salon”, „safir”, „scump” („Obiecte scumpe/ Așezate la locul lor...” - „Din explorări”), „tablouri” („Frumoase rame de tablouri” („Verset divalgat”), „vitrină” („Amurgul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
soli” - o carte rară, legată în pînză sau în piele), „clavir”, „draperie”, „fondante” („Lîngă pat, pe o măsuță, cîteva cărți, un caiet gros (album-n. m.) o cutie cu fondante și țigări fine” -„Dintr-un text comun”), „galantar” („De orbitoare galantare/De diamant, și de rubin” - „Și ninge...”), „perdea” („De la fereastra ninsă, cu finele perdele” - „Dormitînd”), „pianole”, „pudră”, „salon”, „safir”, „scump” („Obiecte scumpe/ Așezate la locul lor...” - „Din explorări”), „tablouri” („Frumoase rame de tablouri” („Verset divalgat”), „vitrină” („Amurgul licărește pe-orașul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]