KorAP: Find »[drukola/base=galbă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...9 >

221 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389

suficienți ca să finanțeze o revoltă. Era suficientă o lovitură de pumnal ca să pună mâna pe provinciile germanice și pe o armată pe care să o folosească împotriva lui Galba. Erau destui oameni, cai și arme. Știu de ce îl detești pe Galba - Vitellius își șterse degetele cu bucata de pânză pe care i-o întindea sclavul. — Știi să-mi citești în suflet? — Da, sufletul... - Vitellius se întinse, mângâindu-și pântecele. Am și eu informatorii mei, așa cum tu îi ai pe ai tăi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
degetele cu bucata de pânză pe care i-o întindea sclavul. — Știi să-mi citești în suflet? — Da, sufletul... - Vitellius se întinse, mângâindu-și pântecele. Am și eu informatorii mei, așa cum tu îi ai pe ai tăi. Îl detești pe Galba pentru că aveai așteptări mari de la el după ce a fost ales împărat. Sperai că te va răsplăti pentru că l-ai ucis pe Capito, care voia să-l trădeze... Sperai că-ți va fi recunoscător că i-ai raportat toate mișcările lui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
că te va răsplăti pentru că l-ai ucis pe Capito, care voia să-l trădeze... Sperai că-ți va fi recunoscător că i-ai raportat toate mișcările lui Virginius Rufus, și el suspect de trădare. În schimb, ce-a făcut Galba? Am auzit că, imediat ce a ajuns la Roma, a pus să fie judecați toți spionii - adăugă el cu venin. Flavius Valens își miji ochii: — Da? Vitellius zâmbi. Îl amuza să-i mai taie din nas lui Valens, care era un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
spionii - adăugă el cu venin. Flavius Valens își miji ochii: — Da? Vitellius zâmbi. Îl amuza să-i mai taie din nas lui Valens, care era un delator notoriu, dar un bun luptător. Sunt de acord că, în ceea ce te privește, Galba nu s-a arătat copleșit de recunoștință... Ai vrea să te răzbuni pentru jignirea pe care ți-a adus-o împăratul neluând în seamă credința ta față de el? — Nu e vorba de răzbunare - Valens puse cupa jos cu o strâmbătură

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
urcă pe scara puterii și pune mâna pe comoara statului“ - Vitelius izbucni în hohote, amuzat de propria-i replică. Valens se prefăcu a nu fi auzit. Se aplecă spre Vitellius cu aerul jucătorului care știe că va câștiga partida. — Dacă Galba a fost ales de soldații lui, de ce nu i-ai pune și tu pe ai tăi să te aleagă imperator? Râsul îi îngheță lui Vitellius pe buze. Deschise gura, apoi o închise, încremenit de uimire. — Imperator, eu? îngăimă în cele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
nu i-ai pune și tu pe ai tăi să te aleagă imperator? Râsul îi îngheță lui Vitellius pe buze. Deschise gura, apoi o închise, încremenit de uimire. — Imperator, eu? îngăimă în cele din urmă. Valens își înăbuși un zâmbet. Galba greșise când subestimase lăcomia lui Vitellius, reducând-o la mâncare. Vitellius era înfometat, într-adevăr, dar mai ales de putere. — Împărat! Dar de ce... de ce n-ai fi tu? - Vitellius se acoperi în grabă cu tunica, până la bărbie. De ce n-ai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
reducând-o la mâncare. Vitellius era înfometat, într-adevăr, dar mai ales de putere. — Împărat! Dar de ce... de ce n-ai fi tu? - Vitellius se acoperi în grabă cu tunica, până la bărbie. De ce n-ai fi tu? Ești un soldat... Și Galba e un soldat și a fost ales de legiuni. — Eu nu am faima ta, răspunse Valens cu glas inexpresiv. Toți te cunosc, ești iubit de legiunile din toată Germania Inferior. Eu nu. Eu nu provin dintr-o familie ilustră, ca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
trei împărați: Tiberius, Claudius și Nero - Valens ridică mâna ca pentru a face un jurământ. Tu ești omul căruia zeii îi vor încredința conducerea Imperiului. Nu doar conducerea provinciei ăsteia îndepărtate, ci a întregului Imperiu! — Dar... trebuie să luptăm cu Galba. Cine va fi alături de noi? Ordeonius Flaccus, legatul Germaniei Superior... Va fi de partea noastră, crede-mă. E bătrân, gutos ca și Galba și nu mai e în stare să mențină disciplina în rândurile soldaților lui, care vor să lupte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
conducerea Imperiului. Nu doar conducerea provinciei ăsteia îndepărtate, ci a întregului Imperiu! — Dar... trebuie să luptăm cu Galba. Cine va fi alături de noi? Ordeonius Flaccus, legatul Germaniei Superior... Va fi de partea noastră, crede-mă. E bătrân, gutos ca și Galba și nu mai e în stare să mențină disciplina în rândurile soldaților lui, care vor să lupte. Nu mai vor să aibă drept legat un bolnav care le dă ordine din lectică, fiindcă nu se poate ridica în picioare. Au

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
nevasta, înveșmântată numai în mătăsuri și plină de bijuterii... — Este foarte iubit de soldații din Legiunea Rapax. E tânăr, ambițios, știe să le vorbească oamenilor... Mi-a spus să-ți transmit că poți conta pe el. A fost susținătorul lui Galba, dar acum, după ce a fost acuzat de furt din banii publici, vrea să-l vadă mort. — Și Britannia? — O să ni se alăture. Cât despre Illiria, adică Dalmatia, Maesia și Pannonia... — Galba a trimis în Pannonia legiuni care îi sunt credincioase

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
că poți conta pe el. A fost susținătorul lui Galba, dar acum, după ce a fost acuzat de furt din banii publici, vrea să-l vadă mort. — Și Britannia? — O să ni se alăture. Cât despre Illiria, adică Dalmatia, Maesia și Pannonia... — Galba a trimis în Pannonia legiuni care îi sunt credincioase, îl întrerupse Vitellius, neliniștit. — Trebuia să le oprească la Roma, unde are destui dușmani. Galba face greșeli. Nu le-a plătit legiunilor din Italia sumele promise, ucide prea mulți suspecți de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
vadă mort. — Și Britannia? — O să ni se alăture. Cât despre Illiria, adică Dalmatia, Maesia și Pannonia... — Galba a trimis în Pannonia legiuni care îi sunt credincioase, îl întrerupse Vitellius, neliniștit. — Trebuia să le oprească la Roma, unde are destui dușmani. Galba face greșeli. Nu le-a plătit legiunilor din Italia sumele promise, ucide prea mulți suspecți de trădare, dintre care mulți sunt nevinovați... I-a decimat pe marinarii din Misenum care voiau să intre în legiuni pentru că așa le promisese Nero

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
din Italia sumele promise, ucide prea mulți suspecți de trădare, dintre care mulți sunt nevinovați... I-a decimat pe marinarii din Misenum care voiau să intre în legiuni pentru că așa le promisese Nero. Și asta nu-i tot... Avariția lui Galba a înfuriat populația obișnuită cu generozitatea lui Nero. Crede-mă, are puțini susținători. — Dar Africa? Nici legiunile din Africa nu vor fi de partea noastră - Vitellius se agită pe tricliniu. Adu-ți aminte că legatul legiunilor din Judaea e Vespasianus

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
din liră și-și recita poeziile. L-am cunoscut pe Vespasianus și știu că mă disprețuiește. Iar în Africa are multă putere. — Africa e departe. — Vespasianus are o înțelegere cu legiunile din Pannonia, care cu siguranță sunt de partea lui Galba. Nu știu cât de curajoși sunt soldații lui, dar am auzit despre un tribun nemaipomenit de viteaz... Un oarecare Antonius Primus, din Tolosa. Îl cunoști? — L-am întâlnit în Gallia și știu că-l respectă pe Vespasianus. Cred că Antonius Primus este

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
Se spune că e foarte priceput. Valens se ridică. — Trebuie să mă întorc la soldații mei. Voi vorbi cu Caecina. Ne revedem la calendele lui ianuarie. Sunt curios să văd cum vor reacționa legiunile noastre aici, în Germania Inferior, când Galba își va reînnoi consulatul în ziua respectivă. Ar trebui să jure credință împăratului lor, dar nu știu dacă o vor face. Soldații sunt nemulțumiți că nu au primit de la Galba răsplata promisă pentru că au înăbușit revolta lui Vindix, în Gallia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
cum vor reacționa legiunile noastre aici, în Germania Inferior, când Galba își va reînnoi consulatul în ziua respectivă. Ar trebui să jure credință împăratului lor, dar nu știu dacă o vor face. Soldații sunt nemulțumiți că nu au primit de la Galba răsplata promisă pentru că au înăbușit revolta lui Vindix, în Gallia. Se aplecă spre Vitellius, privindu-l drept în ochi. — Ascultă-mă, Aulus Vitellius. Fortuna își deschide brațele... N-o lăsa să-ți scape. Vei fi imperator. Cu un gest larg

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
ar fi putut ajunge împărat, dar acum și-o dorea. Pe măsură ce dorința creștea, îl chinuia neliniștea. I se părea un lucru imposibil, deși își dăduse seama că mulți îl priveau, înainte de idele lui ianuarie, ca pe oponentul și succesorul lui Galba. Se așeză lângă foc, cu o cupă de vin în mână; ridicându-și privirea, îl observă pe bătrânul așezat în fața sa, înfășurat într-o mantie neagră cârpită. Barba neîngrijită aproape că îi ascundea chipul. Ochii lui orbi, albicioși, erau fixați

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
dar nu-l atinse; se așeză cu botul pe labe. Îl fixa pe Vitellius cu ochii lui sălbatici. — Sunt guvernator, și asta îmi e de-ajuns. — Nu-i adevărat. Nu-ți e de-ajuns faptul că ești guvernator, așa cum lui Galba nu-i ajungea faptul că guverna Hispania Tarraconensis. Și el, ca și tine, voia să fie împărat - și a ajuns împărat. I-am urmărit drumul din Hispania până la Roma... Galba era magnific, cu mantia de general și un pumnal atârnat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-ți e de-ajuns faptul că ești guvernator, așa cum lui Galba nu-i ajungea faptul că guverna Hispania Tarraconensis. Și el, ca și tine, voia să fie împărat - și a ajuns împărat. I-am urmărit drumul din Hispania până la Roma... Galba era magnific, cu mantia de general și un pumnal atârnat la gât. Totuși, prevestiri funeste l-au însoțit în drumul lui. În timpul marșului spre Roma, Galba a sacrificat victime ca să intre în grațiile zeilor. Însă un taur înjunghiat a reușit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
fie împărat - și a ajuns împărat. I-am urmărit drumul din Hispania până la Roma... Galba era magnific, cu mantia de general și un pumnal atârnat la gât. Totuși, prevestiri funeste l-au însoțit în drumul lui. În timpul marșului spre Roma, Galba a sacrificat victime ca să intre în grațiile zeilor. Însă un taur înjunghiat a reușit să se ridice, a venit repede spre Galba și, ridicându-se pe picioarele dinapoi, l-a stropit cu sânge... A fost un semn sigur că la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
un pumnal atârnat la gât. Totuși, prevestiri funeste l-au însoțit în drumul lui. În timpul marșului spre Roma, Galba a sacrificat victime ca să intre în grațiile zeilor. Însă un taur înjunghiat a reușit să se ridice, a venit repede spre Galba și, ridicându-se pe picioarele dinapoi, l-a stropit cu sânge... A fost un semn sigur că la Roma avea să-l aștepte ce-i mai rău. — Deocamdată pare un tiran foarte sigur pe sine. Bătrânul ridică două degete, dând

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
un semn sigur că la Roma avea să-l aștepte ce-i mai rău. — Deocamdată pare un tiran foarte sigur pe sine. Bătrânul ridică două degete, dând de înțeles că nu vrea să fie întrerupt; Vitellius tăcu. — Ascultă-mă. Când Galba a intrat în Roma, s-a dezlănțuit o furtună, și un cutremur a zguduit pământul când a urcat pe Palatinus. A dăruit un colier de perle lui Venus de pe Capitolium, însă ar fi trebuit să-l ofere statuii Fortunei de la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
de la Tusculum. Mi-a povestit înspăimântat că Fortuna îi apăruse în vis, furioasă că nu primise darul. Atunci i-a luat colierul lui Venus și a dat fuga la Tusculum, să-l ofere Fortunei... Însă un incendiu distrusese templul și Galba n-a putut face altceva decât să arunce colierul în cenușa fumegândă. Dar tu unde erai? întrebă Vitellius, impresionat. — Eram lângă cenușa templului. Eram îmbrăcat în doliu. Într-un vas de sticlă am oferit tămâie zeiței ca s-o liniștesc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
putut face altceva decât să arunce colierul în cenușa fumegândă. Dar tu unde erai? întrebă Vitellius, impresionat. — Eram lângă cenușa templului. Eram îmbrăcat în doliu. Într-un vas de sticlă am oferit tămâie zeiței ca s-o liniștesc, iar lui Galba i-am dat vin într-un vas de lut. Un vas de lut, rânji Vitellius. Nici măcar unui sclav nu-i dai așa ceva! — Râzi? Râzi fiindcă nu știi că tămâia și lutul unesc cerul cu pământul. Sunt simbolurile puterii... Nu al

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
sacrific pe mine însumi! În cinstea zeilor îi sacrific pe gladiatorii mei. Pe ei îi omor - și te asigur că nu învie nici unul. Sunt victime pe placul zeilor. — Așa crezi? Atunci n-ai decât să sacrifici în continuare gladiatori, așa cum Galba sacrifică pui. — Și totuși, Galba ne conduce pe toți. Când vor veni nenorocirile anunțate de prevestiri? Vitellius izbi cu pumnul în masă. Speranța de a deveni împărat preschimbase în ură vechea lui loialitate față de Galba. Peste puțină vreme, la calendele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]